500 matches
-
între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în special prin construirea unei anumite imagini despre trecut. Între regimul politic, sistemul educațional public de masă, identitatea națională și memoria colectivă, există așadar numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică pentru a fasona o imagine a trecutului ca bază a identității colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmat fondării iluministe a civilizației occidentale. Aceste repere au facilitat elaborarea unei teorii generale a dezvoltării, care permitea aplicarea de note și calificative fiecărei țări sau națiuni, În funcție de gradul ei de „Înapoiere” sau „dezvoltare”, În raport cu standardul ideal al „lumii civilizate”, fasonat În Europa Occidentală. O problemă importantă pe care o ridică această situație este aceea a pertinenței, a „Îndreptățirii” sistemului de standarde și reprezentări elaborat de Occident. Oare lucrurile nu stau cumva „chiar așa” cum le interpretează viziunea respectivă? Modernizarea, pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
putem detecta și În scrierile care ne interesează aici asemenea accente discrete, de natură să sugereze mirajul senzualității răsăritene. Pe de altă parte, aprecierile observatorilor maghiari cu privire la frumusețea româncelor ne lasă să Întrevedem, mult mai limpede, două modele culturale care fasonau viziunea lor idealizată. În primul rând, pentru generațiile de la Începutul secolului al XIX-lea, estetica de factură neoclasică a iluminismului mai transforma Încă peisajul transilvan Într-un decor rococo, ambient bucolic al unor idile pastorale, În care personajele feminine evoluau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
farmecului, care iese În evidență mai ales atunci când râd. Îndeosebi ochii lor căprui și vii au un efect Îndelungat asupra călătorului, chiar și În urma unei singure priviri. În cazul lui „Békásy”, este vorba mai puțin de modele culturale specifice care fasonează un anume tip de reprezentare, cât de subiectivitatea unui bărbat ce rememorează privirea unei femei pe care n-o poate uita. Szilágyi XE "Szilágyi" Sándor, cunoscut istoric și prozator ardelean, Împărtășește o viziune ambivalentă, asemănătoare celei pe care am Întâlnit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
afirmă că 80% dintre tinerii de la sate nu văzuseră niciodată un film), și acela era de propagandă bolșevică - Frontul roșu, Foame... foame... foame, Secera și ciocanul, așa sunau titlurile agitki. Încă o limitare, pe cât de prozaică, pe atât de dură, „fasona” munca tinerilor cineaști comuniști - penuria de peliculă. Rusia nu producea peliculă de film, ea fiind importată pe bani grei din Vest, în special din Germania. Ce aveau de spus trebuia spus scurt și concentrat, folosind la maximum fiecare centimetru de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
introduce baia într-un vas cu apa rece și după 10-15 minute se desprinde blocul cu ușurință. Secționarea probelor. După obținerea blocurilor mari, cu mai multe fragmente de plantă, se trece la împărțirea acestuia în blocuri mai mici, care se fasonează separat, astfel încât obiectul sa fie orientat perpendicular sau paralel față de vârful blocului, funcție de secțiunile ce vor fi efectuate (transversale sau longitudinale). Marginile blocului trebuie să fie drepte și paralele, altfel nu se va reuși secționarea în serie și obținerea de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rezumă doar la simpla găsire a soluției la problemă, ci se accede mai departe, ceea ce determină apariția unor faze suplimentare: elaborarea modelului, experimentarea acestuia, prospectarea pieții; este o metodă creativă, întrucât se elaborează o singură idee (soluție), care apoi se fasonează de-a lungul itinerariului sinectic; se aplică doar în situații de grup; grupul sinectic este stabilit ca structură, și eterogen în ceea ce privește formația și experiența profesională a participanților. Organizarea ședințelor de sinectică se fundamentează pe două principii esențiale: transformarea straniului în
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
rezumă doar la simpla găsire a soluției la problemă, ci se accede mai departe, ceea ce determină apariția unor faze suplimentare: elaborarea modelului, experimentarea acestuia, prospectarea pieții; este o metodă creativă, întrucât se elaborează o singură idee (soluție), care apoi se fasonează de-a lungul itinerariului sinectic; se aplică doar în situații de grup; grupul sinectic este stabilit ca structură, și eterogen în ceea ce privește formația și experiența profesională a participanților. Organizarea ședințelor de sinectică se fundamentează pe două principii esențiale: transformarea straniului în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Aubert preferă să considere motivația „un motor interior”. Recurgând la o comparație preluată de la Sandra Michel (1989), autoarea arată că o persoană motivată este „o mașină în mișcare”. Punctul ei de pornire îl reprezintă experiențele și influențele care ne-au fasonat personalitatea și modul de a percepe realitatea, solidificate într-un fel de „capitalul motivațional”, uneori intact și gata de a fi investit, altădată „alterat” de experiențe nefericite. Mașina este pusă în mișcare de motorul său, adică de mecanismele motivaționale, care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele mai „arogante”, mai prometeice, mai criptice, ale sihastrului de la Sils-Maria, care rezolvă cu o singură și decisă trăsătură nodul gordian al problemei hazardului ca și creator sau stăpân al destinului uman. Să fii stăpân al propriului trecut, să-l fasonezi astfel Încât „să scapi de sub imperiul și teroarea zeilor, a Întâmplării brutale și capricioase”, iată cum poate fi explicată, printre altele, profunda și Înverșunata iconoclastie nietzscheniană; acel „Dumnezeu e mort”, aserțiune excesiv Întrebuințată, cel mai adesea prost interpretată, ca o formă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-ne pe noi dacă vrei să știi ce! revino-ți colocvial ca să știi ce! faptele apostolilor și starea de Vechi Testament modificată cu ele, ce este pe loc nici secundei zburînd pe roate nu-i aparține, nu momente, monumente Caragiale! fasonate din priviri, cu expectativa puțin lucru, ochii la ziar, mai mult ar vrea căutătura, semn ce-și caută locul, dar mă cramponez de etapa cizmei lustruite, schelălăind scurta sonorizare a gării Lețcani, neoanele cu băiatul pe locul ancestral între părinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în special prin construirea unei anumite imagini despre trecut. Între regimul politic, sistemul educațional public de masă, identitatea națională și memoria colectivă, există așadar numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică pentru a fasona o imagine a trecutului ca bază a identității colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bastet, se răzbună: Atacând Pelouse, Cambyse pune În brațele soldaților primei linii câte o pisică; frica de a lovi o pisică Îi face pe apărători să prefere capitularea... Devenit stat elenistic, Egiptul se Înscrie În spiritul vremii: zidul păstrează blocuri fasonate de bine de rău, deși acum fierul devenise o obișnuință, doar pe exterior, interiorul fiind o massă amorfă din tot felul de sfărâmături. Isteții de greci inventează o altă cale de a simplifica execuția: Coloanele Partenonului sunt așezate nu pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cele getice precum cel de la Popești (Muntenia) din secolul I Î.e.n. sunt din lut, cele slave din lemn. Chiar templul lui Solomon a fost construit din piatră și căptușit cu lemn. Mai mult, Biblia spune că pietrele folosite au fost fasonate altundeva, astfel ca fierul să nu participe nici măcau ca ciocan ori daltă. Păi cele trei materiale acumulează biocâmpul celor ce intră În templu, creând chiar o comuniune În spațiu, În comunitatea credincioșilor, dar și În timp, prin generațiile succesive
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din conducte de azbociment sau fonta. Instalațiile de ventilație în încăperile de balneație cu ape minerale se execută din burlane de tablă galvanizata protejate anticoroziv (atît la interior cât și exterior) cu pelicule de elastomeri, sau din folii de PVC fasonate la cald și sudate. Ventilatoarele se execută de asemenea din materiale rezistente la agenții corozivi degajați din evaporarea apelor minerale. Instalațiile electrice pentru iluminat și forță din spațiile de balneație cu ape minerale se execută etanș, cu conductori din cupru
NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 de utilizare a substanţelor minerale terapeutice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125540_a_126869]
-
din conducte de azbociment sau fonta. Instalațiile de ventilație în încăperile de balneație cu ape minerale se execută din burlane de tablă galvanizata protejate anticoroziv (atît la interior cat și exterior) cu pelicule de elastomeri, sau din folii de PVC fasonate la cald și sudate. Ventilatoarele se execută de asemenea din materiale rezistente la agenții corozivi degajați din evaporarea apelor minerale. Instalațiile electrice pentru iluminat și forță din spațiile de balneație cu ape minerale se execută etanș, cu conductori din cupru
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
4. Personal de deservire (cabiniera, plasator, controlor bilete etc.)/spectacol 1.100 - 4.500 5. Acordaj piane sau revizuiri 5.300 - 15.000 6. Lutier: - reparații simple 7.000 - 21.000 - reparații complexe 14.000 - 105.000 7. Confecționat și fasonat ancii/bucată 2.600 - 5.300 8. Perucherie/bucată 1.100 - 21.000 9. Machiaj/mască realizată 2.600 - 5.300 10. Organizator de turnee, pentru fiecare localitate, indiferent de numărul spectacolelor 5.300 - 8.800 11. Difuzor bilete: un
HOTĂRÂRE nr. 571 din 31 iulie 1995 privind stabilirea tarifelor pentru remunerarea colaboratorilor fără drept de autor, utilizate în unităţile bugetare din domeniul culturii şi artei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113141_a_114470]
-
colonie. Plecam după miezul nopții și reveneam când se înnopta. Ne aflam la 700 de metri altitudine și ne odihneam la o gustare. Apoi am tăiat un carpen bătrân; exemplarele frumoase sunt oprite de la tăiere de seminceri. Tăindu-l și fasonându-l, l-am încărcat; spre amiază eram gata de plecare. Cu două lanțuri bune făcusem presucea în față și în spate, asigurând stabilitatea lemnelor. Nicu Mazăre, cel mai destoinic dintre noi, ședea în față cu o patină în picior, jucând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pot să-mi continui școala. Și m-o dat ca ajutor de circularist la Cămara, că acolo era depozit de materiale lemnoase și un punct de prelucrare a lemnului. Acolo lucram cu un circularist, eram ajutor de circularist și am fasonat acolo traverse și doage pentru butoaie până la 1 octombrie. Între timp, tre’ să vă spun că la Leordina am cunoscut-o pe soția, că ea era învățătoare în comuna Rușcova... și m-am căsătorit cu ea în luna septembrie. Ea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
placaje de o grosime |lipire prin îmbinare dințata | | | |de până la 6 mm, îmbinate și | | | | |alte tipuri de lemn tăiate | | | | |longitudinal spintecate sau | | | | |desfășurate, de o grosime de | | | | |până la 6 mm, rindeluite, | | | | |șlefuite sau lipite prin | | | | |îmbinare dințata | | | | | | | | | ex 4409 |Lemn fasonat de-a lungul uneia | | | | |sau mai multor margini sau fete| | | | |chiar rindeluit, șlefuit sau | | | | |lipit prin îmbinare dințata: | | | | | | | | | |- Șlefuit sau lipit prin |Șlefuire sau lipire prin îmbinare | | | |îmbinare dințata |dințata | | | | | | | | |- Baghete și muluri |Transformare sub formă de baghete sau | | | | |de
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]
-
și în sensul indicat de interesele scoaterii. Articolul 19 Tăierea se face, în general, la rand, dela un capăt la altul al parchetului, doborandu-se toți arborii destinați exploatării. În cazul existenței lemnului de lucru și construcție, acesta se va fasona în primul rand și numai după aceea se va fasona lemnul de foc. În pădurile de rășinoase se vor doborî și fasona mai întîi arborii subțiri și apoi cei groși. În pădurile de rășinoase în amestec cu foioase se vor
DECIZIE nr. 435 din 20 iunie 1950 privind reguli pentru doborarea, fasonarea şi tranSportul materialelor lemnoase din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
se face, în general, la rand, dela un capăt la altul al parchetului, doborandu-se toți arborii destinați exploatării. În cazul existenței lemnului de lucru și construcție, acesta se va fasona în primul rand și numai după aceea se va fasona lemnul de foc. În pădurile de rășinoase se vor doborî și fasona mai întîi arborii subțiri și apoi cei groși. În pădurile de rășinoase în amestec cu foioase se vor tăia mai întîi rășinoasele și apoi foioasele. La tăierile de
DECIZIE nr. 435 din 20 iunie 1950 privind reguli pentru doborarea, fasonarea şi tranSportul materialelor lemnoase din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
parchetului, doborandu-se toți arborii destinați exploatării. În cazul existenței lemnului de lucru și construcție, acesta se va fasona în primul rand și numai după aceea se va fasona lemnul de foc. În pădurile de rășinoase se vor doborî și fasona mai întîi arborii subțiri și apoi cei groși. În pădurile de rășinoase în amestec cu foioase se vor tăia mai întîi rășinoasele și apoi foioasele. La tăierile de crang și în codru cu tăieri rase se va tăia și subarboretul
DECIZIE nr. 435 din 20 iunie 1950 privind reguli pentru doborarea, fasonarea şi tranSportul materialelor lemnoase din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]