410 matches
-
delicat, sensibil și, mai ales, profund nesigur. Totuși, nu toată lumea vede asta, căci de obicei își ascunde teama sub o mantie de aroganță și hotărâre. Când vine vorba să se împace cu pierderea, mintea lui Hsien Feng se ancorează în fatalism. Fratele său are însă o viziune mai optimistă. Mi se pare ciudat să petrec timp cu amândoi. Ca milioane de alte fete din China, am crescut auzind povești despre viața lor privată: încă dinainte ca Fann Sora cea Mare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să ne guverneze, sau noi suntem neguvernabili, altfel decât prin amenințarea că vom fi strânși cu menghinea puterii, tocmai de ce ne doare pe noi bărbații mai tare? Eu m-am cam săturat, să tot aud, că suferim genetic de boala fatalismului și a conspirației, împotriva bunelor noastre caractere și intenții, că nu suntem decât o adunare, cantonată într-o expectativă cârcotașă, că mămăliga nu are cum să explodeze, etc, etc... Ar trebui să ne privim în oglindă, ca să ne vedem așa cum
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
un piemontez poate Înțelege convingerea cu care se pronunță această expresie de educată stupefacție. Nici unul dintre echivalentele ei În altă limbă sau În alt dialect (nu mai spuneți, dis donc, are you kidding?) nu poate reda suveranul sentiment de dezinteres, fatalismul cu care ea reconfirmă convingerea fără greș că ceilalți sunt, și Încă iremediabil, copiii unei divinități nătânge. Dar colonelul nu era piemontez și păru măgulit de reacția lui Belbo...” „Ei, da. Iată planul, iată așa-numita ordonation, În mirabila-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
unei populații majoritar sub-educate. N-aș spune că avem clasa politică sau massmedia pe care le merităm, dar trebuie să recu noaștem că avem personajele publice la care, cel puțin demografic vorbind, ne putem aștepta. Nu este resemnare și nici „fatalism”, dar chiar și cel mai ireductibil optimism trebuie să rămînă lucid... Receptarea barometrului de consum cultural sau despre inapetența pentru social Cred că merită să reflectăm la (în general) proasta primire de care a avut parte barometrul de consum cultural
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tot mai mult un obiect de atenție și îngrijorare contingentă, ca la trend-setter ii americani ; pe de altă parte însă, el rămîne, în majoritatea cazurilor, un corp premodern și țărănesc, la care privim doar pentru a ne aminti, cu un fatalism imanent, de suferințele inevitabile la care îl poate supune Dumnezeu. Paradoxală glocalizare !... Covorul multicultural — Cum a ieșit cursul ? o întreb eu pe M., o fostă studentă, trăitoare la Paris. — Nu a fost un curs, a fost un fel de training
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și/sau ca „reflex ancestral” ? Nimic din ceea ce stă scris mai apoi în carte nu justifică această interpretare, dar cutia Pandorei a fost deschisă, subminînd astfel statutul și menirea istoriei înseși și permițînd publicului să citească totul în cheia voiosului fatalism cu care s-a obișnuit. Din acest moment, tot românu’ va zîmbi satis făcut : Vezi, am avut dreptate, chiar și Boia spune că sîntem altfel ! Iar receptarea se va muta din istorie în mitologie : diferența românească este deci un dat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în anumite privințe) cam la fel. Iar atunci și întrebarea se schimbă : nu de ce sîntem altfel ? și nici măcar de ce am devenit altfel ?, ci de ce - și prin ce - am rămas la fel ? Implicația este una crucială : problema nu mai este atunci fatalismul unui dat inițial, ci întîrzierea istorică a unor schimbări referențiale. Iar întîrzierea se poate recupera, modifica sau chiar valorifica, în timp ce „datul” rămîne dat. Pe scurt, în loc să ne jelim cu voioșie, vorba lui Cioran, blestemul originar și original, putem să ne
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a răului românesc de mai bine de un veac încoace și care tânjește după un strop de normalitate, elan nădăjduitor și lumină interioară. Care e obosit aproape letal de mania românilor de a-și inventaria masochist viciile, nenorocul, damnările și fatalismul, a-și etala nimicnicia, netrebnicia, nihilismul, delirul de grandoare paralel cu complexele slugărnicești de inferioritate. Și care nu înțelege de ce invariabil urlăm demențial că n-avem (și nu suntem buni de) nimic, pentru a distruge numaidecât orice se construiește! Unul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sexagenari veniți la expoziția de artefacte a lui Pavel Șușară, dar și cu spanioli, italieni și francezi aduși în vizită de căpșunarii noștri - toți de-o jovială curiozitate estetică și o vitalitate românofilă de-a dreptul umilitoare pentru bietul nostru fatalism dâmbovițean. Voi reveni, căci subiectul doare. 12 august 2010 Pentru un album cu Sinaia culturală Dacă anul trecut îmi începeam cartea despre Cioran în vila Noica de la Păltiniș, la doi pași de Rășinari, unde altundeva era mai firesc să croiesc
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și eleganță logică, în numele copitei, coarnelor și balelor turbate. IMGB ismul sinistru de la începutul anilor ’90 care pur și simplu turbează la ideea de elită, rafi nament, creație spirituală, armonie sufletească. Pe de-o parte, unde te întorci, dai de fatalism și disforie, de spectrul falimentului, al ratării personale și disperării colective, de anxietate, nevroze, nesiguranța zilei de mâine, divorțuri, avorturi, eșecuri, lehamite, sinucideri - totul într-o aiuritoare familiarizare cu dezastrul. De cealaltă parte, nu trece zi să nu auzi că
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
care-mi golesc resursele de energie și libidoul verbal la târgurile Bookfest și Gaudeamus, peste tot unde m-am risipit cu fervoare am simțit concomitent cum mă umplu de forță și speranță, cum mi se albesc melancoliile și-mi ruginește fatalismul. Eram copleșit, recunosc, de prejudecăți. Că ado lescenții au mintea-n chiloți, slujind exclusiv triada „sex, droguri, rock“. Că lectura, cartea și bunul simț au murit. Că tinerii sunt tot mai străini de istorie, tradiții, identitate națională. Că disprețuiesc valorile
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată și țigănizată, variat colonizată și incandescent parohială, bovarizând catolicizant în contexte istorice invariabil cariate de precaritate, improvizație, fatalism, claustrofilie reacționară, risipitorism inconștient, mimetism caricatural și permisivitate autodisolutivă!?! Ca să evit riscul victimizării nombriliste, am băgat la înaintare circumstanțele atenuante. Unu: între cinci și nouă secole de întârziere universitară față de Centrul și Apusul Europei, uriaș handicap de civilizație. Timp în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
părintelui Paneloux începeau să se facă auzite când, fără veste, predicatorul a reluat, cu putere, având aerul de a întreba în locul auditorilor săi, care e, la urma urmelor, comportarea necesară. Îi era teamă că se va rosti cuvântul înfricoșător numit fatalism. Ei bine, n-o să dea îndărăt înaintea termenului, dacă i se va permite numai să adauge la el adjectivul "activ". Desigur, și încă o dată, nu trebuie să-i imităm pe creștinii din Abisinia despre care el vorbise. Nu trebuia nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
al Statelor Unite, în care se preciza că el este maiorul Frank Wirtanen, unitatea nespecificată. Deci iată cine sunt eu. Domnule Campbell, te rog să accepți să fii agent secret american. — Iisuse Cristoase! am zis. Am zis-o cu furie și fatalism. M-am încovoiat brusc, cu capul în pământ. Când mi-am îndreptat din nou spinarea, am spus: — Ridicol! Nu... pe naiba, nu! — Ei bine..., zise el, de fapt nu sunt prea decepționat, fiindcă oricum nu astăzi îmi vei da răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Și, poate, nici că se va putea vreodata!... murmură el tulburat. Taina morții, moartea... stă în centrul tuturor religiilor de pe pământ. Ea este viața veșnică din ”lumea de dincolo”. Așa, ni-i scris ”, nu este doar o simplă formulă a fatalismului. Fiecare se naște cu destinul său care este determinat de caracterul pe care astrele i l-au imprimat la început... Omul este liber să aleagă, dar, în măsura în care libertatea lui se acordă cu o armonie prin puterile Creatorului, ce noi cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
buni pentru ca lucrurile să se așeze, a spus el cu un aer pe jumătate resemnat, pe jumătate iritat. Cum am ieșit de la interviu, am tras o Înjurătură grosolană. MĂ abținusem cu greu să‑i spun ministrului ce credeam despre indolența, fatalismul și lipsa lui de imaginație. Spre deosebire de mine, Teo Haiduc era calm și indiferent, păstrându‑și aceeași expresie cool care mă scotea din sărite. — Tu cum poți să fii atât de indiferent ? nu m‑am putut abține să‑l Întreb. Teo
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
buni pentru ca lucrurile să se așeze, a spus el cu un aer pe jumătate resemnat, pe jumătate iritat. Cum am ieșit de la interviu, am tras o înjurătură grosolană. Mă abținusem cu greu să-i spun ministrului ce credeam despre indolența, fatalismul și lipsa lui de imaginație. Spre deosebire de mine, Teo Haiduc era calm și indiferent, păstrându-și aceeași expresie cool care mă scotea din sărite. — Tu cum poți să fii atât de indiferent ? nu m-am putut abține să-l întreb. Teo
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
chiar dacă se cunoșteau cu tipul <maya32>: acum îmi dau seama de toate astea <maya32>: atunci mi-era teamă <maya32>: de el, de oameni, ca nu am cu ce mă întoarce în tabăra <maya32>: și da, ai dreptate, era și puțin fatalism, chiar curiozitate <maya32>: nu mai știu ce-mi trecea atunci prin minte... <victor37>: și? Te-a siluit? <maya32>: a oprit mașina pe margine. Nu m-am împotrivit <victor37>: te-a siluit? <maya32>: da <victor37>: adică, te-a lovit? Te-a
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
istoria este afirmarea ei. Mai mult: istoria este superstiția vieții, fiindcă ea este vibrația activă și intensă a devenirii. Marile culturi sânt culmi ale timpului. Adevărurile de fiecare zi ale românului sânt paralizante. Ele tind să răpească omului orice responsabilitate. Fatalismul este un amoralism al devenirii. Înțeleg să te mâne fatalitatea individuală și interioară, dinamismul demonului lăuntric, dar este o deviere și o rușine antropologică să-ți pui capul sub timp. Ne-a condus vremea o mie de ani. Aceasta nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
amoralism al devenirii. Înțeleg să te mâne fatalitatea individuală și interioară, dinamismul demonului lăuntric, dar este o deviere și o rușine antropologică să-ți pui capul sub timp. Ne-a condus vremea o mie de ani. Aceasta nu spune puțin. Fatalismul neamului nostru este un blestem pe care va trebui să-l lichidăm în fulgere. Până în sâmbure să ne lovească scânteierile lui. Plaga seculară a României a fost scepticismul. Este într-adevăr surprinzător cum la un popor întîrziat a putut să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dă o formă în viață. Fatalitatea crește din suflet și rămâne în marginile lui. Dacă totuși depășește sfera psihologică, ea afectează forma unui determinism mecanic, fără baze în ontologic. Românul vede însă o sursă universală realității esențiale care e destinul. Fatalismul ete determinism pe baze metafizice. Ideea de destin are marele merit de a explica toate și nimic. Forța oarbă, care-și are limitele imanente ale unei logici specifice, ne satisface gustul nostru de a căuta o bază ascunsă și generatoare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lui fataliste. Să fim noi oare simple instrumente ale devenirii, capricii ale curgerii lucrurilor, pretexte ale trecerii continue a firii? Revolta aceasta individualistă a avut o notă eroică, și ea este una din aparițiile periodice ale istoriei, consecutive epocilor de fatalism. Acest individualism nu trebuie confundat cu cealaltă specie de individualism, atomizant și... cetățenesc. Există un individualism de revoltă a unor conștiințe izolate și există individualismul burghez. Voga permanentă a lui Nietzsche și cea trecătoare a lui Ibsen (ale cărui opere
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Malthus nutrește un pesimism direct proporțional cu nevoia activismului social prin care virtuțile pragmatice ale calvinismului ajung să genereze o contrareacție la filozofia hedonistă a secolului al XVIII-lea. Dar ambele direcții (machiavelică sau malthusiană) se reconciliază tacit în vocația fatalismului, la egală distanță de rădăcinile etosului creștin. Funcționalismul german sau forța tradiției protestantetc "Funcționalismul german sau forța tradiției protestante" Cu această concluzie se încheie prima parte a cărții lui John Milbank, care analizează rădăcinile liberalismului economic în stufoasa îngemănare de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dacă nu fusese secetă, și tăcerea nopților nesfârșite. Revenirea mea la Stilo ar putea fi de folos cuiva sau sărăcia a cotropit oamenii și lucrurile și totul acum este fără leac? N-am inimă să cred și să cad în fatalismul locurilor: ținutul meu a fost ales de greci pentru a face din el o Grecie și mai mare și strălucită, care de ce acum este lăsată pradă trupelor străine? Tinerii au nevoie și de un patrimoniu ideal? Calabrezii îl au: aici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
jos din mașina ministrului, din care acesta le făcea un salut amical cu mâna, își zicea că soților Smărăndache le-a pus Dumnezeu mâna în cap. După două luni de tăcere a ministrului, Smărăndache se întristă și recăzu în brațele fatalismului său cronic. Smărăndăchioaia făcu insinuări doamnei Pomponescu: - Cum m-aș plimba în străinătate dacă el (adică Smărăndache) ar fi atașat de presă! Madam Pomponescu, sincer binevoitoare, zise: . - De ce nu cere? Jean îl va ajuta cu siguranță. . - Nu-ndrăznește! afirmă Smărăndăchioaia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]