179 matches
-
înfăptuit. Modul său original de a reacționa la aflarea cumplitei vești transmise de mioara năzdrăvană, credincioasă lui, a dat naștere la diferite interpretări în legătură cu atitudinea ciobanului în fața morții. Astfel, se susțin mai multe ipoteze: că balada ar ilustra o atitudine fatalistă, de resemnare în fața morții, că ar exprima concepția despre moarte a poporului nostru, văzută ca o integrare în natură, și că ar pune în lumină dorința ciobanului de a se jertfi cu demnitate și cu bărbăție. Prima dintre ipoteze pornește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este aleasă, În mod firesc, ca o continuitate a vieții empirice, care Îmi apare Însă ca un act de trecere Într-un alt registru. Ea răspunde aspirațiilor persoanei umane absolut. Revenind la destin, Îl putem acum separa de natura sa fatalistă care accentuează ideea de Închidere. Destinul de aici poate fi continuat dincolo. Ceea ce aici este viu și perisabil, va deveni dincolo, sau va continua să fie, viu și etern. Iată că problema destinului ne Întoarce la problema timpului, așa cum au
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
principiul oximoronic pare a ordona virtuți și păcate, valori și vicii (undeva amintește, direct, "biografia cu păcat și înalt"). În esență însă, individualitatea poetică ce se relevă în Scrisori pe frunze și Altarul de pelin își refuză, programatic, spovedania directă, fatalistă și inclementă. Știe totuși prea bine că Eva postmodernă ("Evă dincolo de rai") e aruncată într-o existență ce transformă adesea suavitatea în abjecție și că deține prea puține șanse de salvare din infernul cotidian. Între ele, de bună seamă, înnobilarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sîntem deja cufundați în individualismul hedonist și consumerist care ne concentrează asupra prezentului 31; conștiința profundă a neputinței noastre ne supradetermină de asemenea în această viață trăită din zi în zi și ne face să-i adăugăm in petto expresia fatalistă "numai de-ar dura". Mai mult, ne putem gîndi că amenințarea atomică își aduce contribuția la atomizarea conduitelor și modurilor de gîndire ale individului în sînul micului său nucleu personal / fa-milial / amical. Din acest motiv, nu ne putem considera ființe
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
viitoare, prin cunoașterea unor drame care ar fi putut fi evitate. "Apăsarea vremii" asupra destinului individual și colectiv este pusă în relație cu voința divină. De la Miron Costin încolo, aproape toți scriitorii din literatura noastră veche au avut o viziune fatalistă asupra vieții și asupra istoriei. Să nu uităm că Biblia reprezenta, pentru fiecare scriitor din acele vremuri, sursa fundamentală de inspirație, adevărul suprem. Nu poate fi însă o întâmplare faptul că preferințele scriitorilor români medievali au mers mai ales către
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
libertate "într-o lume absurdă" (cum spuneau Heidegger și Sartre), ci te simți rezonând cu întregul univers. Interesant este că o asemenea viziune asupra existenței are drept efect accentuarea funcției parareligioase a divinației în general. Deși apare ca o imagine fatalistă asupra lumii (totul este înscris într-un plan precis ce are un scop final, de nimeni știut), o astfel de raportare nu conține "problemele teologice grele" (misterul creației, de exemplu). Mai degrabă, ea conferă armonie și confort, atât de necesare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
stoicism voluntar; • această explicație, căreia nu-i contestăm valoarea, este totuși cam prea mecanică, chiar reificatoare pentru locuitorii țărilor respective. Fără a nega apăsările socio-istorice și economice, observațiile noastre, alături de alte lucrări, ne îndeamnă să examinăm alte explicații, mai puțin fataliste, mai ales cea pe care am evocat-o mai sus, prin noțiunea de "capital social". Să ne amintim că un "capital social" poate fi înainte de toate material: dotările sociale, sportive și culturale ale unei comunități sunt corelate cu diferențele de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al Violenței Școlare (www.obsviolence.fr) și vom publica în lunile următoare, Catherine Blaya și cu mine, rezultatele aprofundate ale anchetelor comparative empirice pe care le-am realizat în peste zece țări. În cadrul acestui comparatism internațional, calea între o reificare fatalistă sub fațada "revoluționară" și un exotism sau un romantism al comunității "calde" se dovedește îngustă. Mai ales că aceste valori "comunitare" pot acoperi și explicații ale (relativei) liniști școlare mult mai puțin agreabile. Astfel, în Brazilia, este cât se poate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violență, ceea ce ar oferi un argument cu greutate politicilor de excludere și psihiatrizării perturbatorilor. Cum rezultatele noastre dovedesc totodată că factorii sociali sunt preponderenți, ele ar putea să alimenteze și ideea stigmatizantă a "claselor periculoase" sau să întărească o dezamăgire fatalistă. Or, dacă examinăm mai profund aceste rezultate, școală cu școală, putem conchide exact invers, iar analiza contextuală ne este și aici de mare ajutor. Trebuie să raționăm după metoda cæteris paribus. Dacă variabilele socio-economice ar fi singurele determinante pentru a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Și-a identificat omul cu adevărat dușmanii? Trebuie să ne preocupe unele aspecte legate de destinul speciei și nu trebuie să uităm exemplul dinozaurilor, care au dispărut ca specie acum câteva milioane de ani. Ne putem oare mulțumi cu ideea fatalistă că orice specie este perisabilă? Indiferent de ceea ce suntem dispuși să vedem sau să acceptăm, lumea actuală ne împarte în două categorii de indivizi: globali și locali. Globalul este bogat, își permite și vrea să fie mobil, se simte oriunde
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
echilibrul necesar, valoarea lor rămâne nedeterminată, nu se mai știe ce este posibil sau nu, just sau nejust, se ignora diferența între revendicări și speranțe legitime, cad principiile care prezidau anterior, repartiția nevoilor între diferite funcții și roluri sociale; • sinuciderea fatalistă rezultatul excesului de reglementare socială; ea se produce ca reacție la norme prea restrictive care blochează orice perspective individuale (sinuciderea scavilor)1. Acest tip de suicid este opus celui anomic. Deshaies (1947) împarte comportamentele suicidare în nejustificate și justificate (legitime
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
departe de a fi fost o simplă paranteză. O revoluție violentă și profundă, susținută de sovietici, s-a produs între 1944-1948, regimul instalat a avut adepții săi, iar cu timpul din convingere, în cazul unora, din resemnare înfricoșată, comodă sau fatalistă, în cazul altora s-a construit o societate nouă, cu propriile sale valori, cu propriul său sistem de educație, cu viziunea sa despre Bine și Rău. A existat într-adevăr, conform vocabularului afișat de Ceaușescu, un Om Nou, care nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
trecut în care suzeranitatea otomană și permanentizarea unei clase de latifundiari, din ce în ce mai parazitară, blocaseră pentru mult timp adaptarea țării la modernitate. În 1989, România care se elibera de dictatura lui Ceaușescu nu mai era însă de mult țara agrară și fatalistă a generațiilor anterioare. Supusă vreme de jumătate de secol violenței proiectului comunist de modernizare, România nu se mai deosebea radical de vecinele ei din Europa Centrală. Dacă traiectoria ei postcomunistă a fost într-o mare măsură diferită înainte de 1996, asta
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
modern": * deschis la experiențe noi atât cu oamenii cât și cu felurile de a face lucrurile; * independență accentuată față de figurile autorității tradiționale: părinții și preoții; * credință în puterea și eficiența științei și medicinii, corespunzător cu neluarea în considerare a viziunii fataliste despre viață; * ambiție pentru el și copiii săi de a urca ierarhia socială și de a avea succes; * interes puternic față de problemele comunități atât pe plan local cât și național, dar și față de problemele internaționale. 12.4. Revoluția industrială și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fluctuației/instabilității încrederii în sine (fie a unei părți a relației, fie a ambelor părți), a balansului dintre succese și insuccese. Această dificilă situație creează (frecvente) stări de supraautoevaluare sau de subautoevaluare, de admirație (voluptoasă) de sine sau de dezamăgire (fatalistă) de sine. Acest tip de relații concurențiale sunt derutante, ele fiind deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor părți (a încrederii în eficiența, productivitatea, creația
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
totul nenaționale ne opresc s-o rostim tare, atît de adese cît o avem în inimă și pe limbă. În adevăr, formula de care vorbim însemnează evident că românul, desperat de cusururile obiectului, îl trimite, cu un fel de resignare fatalistă, la originea și cauza lui cea mai patentă, ca și cum i-ar zice: ești așa de nereușit, încît numai dacă te-ai mai face o dată din început s-ar putea alege ceva de tine; sau, poate, chiar mai pesimist: nici dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
această operă s-a și întîmplat, de fapt, în realitate. Încercările de răspuns asociate acestor confocale întrebări au generat două alternative extreme, pe care dogmatica și filosofia morală a libertății le-au disputat în decursul timpului, nu fără de patimă: • alternativa fatalistă, conform căreia omul este supus în totalitate voinței și determinării (necesității) divine, necesitate care reprezintă pentru om echivalentul unui implacabil destin supraordonat existenței sale; • alternativa voluntaristă, care acceptă ideea că omul este înzestrat cu un deplin "liber arbitru", în măsură
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
6,58, altfel spus o înclinație spre polul liberului arbitru, diferența între urban și rural fiind foarte mică (media în urban este de 6, 83). De asemenea diferențele între diferitele regiuni ale României sunt nesemnificative. Femeile tind să fie mai fataliste decât bărbații, iar sentimentul controlului asupra propriei vieți crește odată cu educația și venitul și scade cu vârsta. Ruralul românesc este așadar mai orientat spre polul modernist în ce privește unul din indicii psihosociali cei mai importanți ai modernității respingerea fatalismului. Modernitatea gospodăriei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
face o comparație). Prelucrarea rezultatelor a demonstrat că, legat de cea mai mare parte a atitudinilor și comportamentelor, opinia în cele două sate este similară, neexistând diferențe majore. Locuitorii celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul că acceptă și doresc schimbarea, acționează mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aduce cu sine percepția că problemele satului nu țin de exterior, ci se pot remedia prin forțele proprii ale comunității. Precum și opinia că predomină problemele ce sunt rezolvabile, cu alte cuvinte, o identificare mai puternică determină o atitudine mai puțin fatalistă în această problemă. Problemele celor două sate au fost inventariate cu ajutorul întrebării " Care credeți că este cea mai importantă problemă a satului în care locuiți?" Concret, problemele cu care se confruntă Tălmăcelul sunt 37: * Apa potabilă 35,2%; * Probleme de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru ca În Nopțile din Iunie el să apară În toată vigoarea sa. Petru Dumitriu a dobândit acest succes cunoscând mereu mai adânc realitatea, Îndrumat de Învățătura partidului. Dacă În Vânătoarea de lupi se mai simte pe alocuri atmosfera neguroasă, bolnăviocioasă, fatalistă din Dușmănie, În Nopțile din Iunie autorul a făcut noi pași pentru lichidarea acestei viziuni: apare dârzenia În luptă, claritatea scopului, Încrederea În victorie, bucuria pentru succesele țărănimii muncitoare În lupta Împotriva chiaburilor, apar mugurii vieții noi la sate. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vorbea astfel, călcînd în picioare - cu piciorul său viu și cu piciorul său mort - sextantul, pe fața tăcută și încremenită a lui Fedallah se zugrăvi un rînjet de triumf ce-l viza pe Ahab, dar și o umbră de deznădejde fatalistă, ce-l viza pe el însuși. Se ridică neobservat și se depărtă tiptil; între timp, marinarii, îngroziți de înfățișarea căpitanului lor, se strînseseră roată la teuga, pînă cînd Ahab le strigă, plimbîndu-se tulburat pe punte: Ă Brațați vergile! Cîrma în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Paris și se numește Paul Goma" (Shafir: 1985, 168)? Cu alte cuvinte, de ce nu au existat și în România mișcări sociale de protest, articulate intelectual, împotriva comunismului? Absența fenomenului este prea des și stereotipic explicată prin intermediul unei pasivități ancestrale și fataliste a românilor în raport cu lumea care îi înconjoară, mai ales cea politică. Dincolo de colectivismul inert al populației rurale (Shafir: 1985) și de ostilitatea sau indiferența ostilă manifestată de marea majoritate a populației în raport cu activitățile politice, a cărei origini cultural-istorice sunt analizate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a conștiinței față de dezvoltarea vieții materiale. A accepta o asemenea justificare pentru lipsurile noastre înseamnă a încuraja o atitudine pasivă, defetistă, cu profunde repercursiuni negative asupra dezvoltării societății. Noi, comuniștii, studiem legile sociale obiective nu pentru a adopta o poziție fatalistă față de acestea ci, dimpotrivă, pentru ca înțelegând sensul lor, să putem acționa în interesul progresului social, în interesul oamenilor, al victoriei socialismului și comunismului. Fără a nega câtuși de puțin rolul esențial al forțelor de producție în dezvoltarea societății, noi pornim
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
oprirea oricărui nou influx karmic. Ea se obține printr-o serie de meditații și concentrări de tip yoghin, care încununează o viață de asceză și reculegere. Ultimul adversar de idei a lui Buddha a fost Maskarin Gosăla, susținătorul unei concepții fataliste extreme. Pe acesta, Buddha însuși îl considera cel mai primejdios rival. Discipol și însoțitor al lui Mahăvīra timp de mai mulți ani, Gosăla a practicat asceza, a dobândit puteri magice și a devenit căpetenia sectei Ăjīvika. Se pare că era
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]