186 matches
-
acesta despre care vorbim... extrem de sălbatec și nesățios?... Că n-o iubește deloc! Și-mi spuneam: uite la ăsta, el n-o iubește, dar tot o să se culce cu ea. Și-n timp ce încercam să mă conving că sânt fatalist, deși, pe atunci, nu știam încă prea bine ce înseamnă cuvântul, domnul ăsta n-o să-și facă nici un fel de scrupul din faptul că eu aș fi fatalist și tot o să se culce cu ea... Culmea e că fără să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu ea. Și-n timp ce încercam să mă conving că sânt fatalist, deși, pe atunci, nu știam încă prea bine ce înseamnă cuvântul, domnul ăsta n-o să-și facă nici un fel de scrupul din faptul că eu aș fi fatalist și tot o să se culce cu ea... Culmea e că fără să-mi urmărească raționamentul, tânărul nostru a procedat chiar așa... a exagerat în partea cu culcatul. - Era somnoros, caut să-l scuz. - De unde, domnul Daniel? Că stătea și scria
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și prin grădini, gîndăcime și șoricime o droaie. Pește și raci îndeajuns. Lăcustele și gărgărițele ținute în păstrare. 404 DANIEL BĂNULESCU 413 POSTFAȚĂ a prozei contemporane, sleită de utilizarea pattern-urilor tradiționale, în care mistica și morala istorică erau tratate, fatalist, ca date imuabile, ce pot fi cel mult contemplate sau parafrazate. Regii noului prooroc Daniel umblă la ADN-ul credințelor noastre ancestral(oid)e, mioritizant-luceferiste. Dacă ne vine greu, chiar imposibil, să ne recunoaștem în practicile lor magice, aceasta nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
În Franța, nimeni nu pare să priceapă minunile și miracolele Elegbei și s-au grăbit să spună că avea ciumă, pricină pentru care i-au ars trupul... Și pe al fiului ei Împreună cu ea, a adăugat el ridicînd din umeri, fatalist. Poate că tu o să ai mai mult noroc, Încheiase. Acolo, singur cuc pe insulă, Iguana Oberlus repetase de mai multe ori În fiecare noapte cu lună plină sacificiile aduse zeiței, cerîndu-i să-i schimbe chipul În unul mai uman sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de a nu-i recunoaște dramatismul, Thanatos pierzîndu-și astfel la rîndul său statura cutremurătoare.) Derizoriul este, de fapt, opus esențialului și eludează întreaga normativitate derivată din cultul esențelor : „tout est pris à la légère”, spunea, revoltat, Poincaré. Fără a fi fatalist, el se ghidează doar după deviza vom trăi și vom vedea. Și trăiește, și trăiește... Să cînte deci muzica, viața nu este decît existența jovială întru moarte ! 5. Societatea post-țărănească Exerciții de perplexitate Domnilor, dumneavoastră nu cunoașteți românul actual ! și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că burtosul cu epoleți va pune la încercare obiectul. Pățit, probabil, muntele de grăsime se strâmba rău de tot atunci când scaunul, greu încercat, scârțâia la cea mai mică mișcare a sa. Când auzea scârțâitura, Burtă Multă arăta ca un ins fatalist aflat în pragul unei mari drame. Juca rolul personajului din povestea aceea cu drobul de sare. Mai erau și alte scaune în birou, dar visase probabil toată viața lui să stea pe un scaun de director, motiv pentru care înfrunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fi pus și el aceeași întrebare, dar în cele din urmă ridică din umeri, recunoscându-și neștiința. Ești foarte isteț, spuse. Și ai învățat multe în lunile astea, dar încă îți lipsește concentrarea. Făcu un gest care probabil se voia fatalist. Dacă aș mai rămâne alături de tine, probabil că ai ajunge un adevărat navigator, dar, din păcate, presimt că n-o s-o mai duc mult... De ce insisți cu prostiile astea? se plânse băiatul. Ești mai sanatos că oricare dintre noi. —E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
demonstrat deja că sunt niște excelenți navigatori, înseamnă că știu că trebuie să-și pună ambarcațiunile la uscat, daca nu vor că Niho-Nui să-i trimită la fund în câteva zile. Plescăi din limba într-un gest care se voia fatalist. Așa că n-ar trebui să ne mire să-i vedem apărând în orice clipă! — Și o spui atât de calm... se îngrozi Vahíne Tipanié. E vorba de adevărați monștri! De canibali! Știu, recunoscu celălalt. Și penultimul lucru pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
la îndemână. Unde este Piá? Încă n-a plecat... Îi trecu un fier prin inimă. Pentru un indian, „Încă n-a plecat“ înseamnă că n-a murit încă. Ce i s-a întâmplat? Sălbaticul ridică din umeri cu un gest fatalist: — A atacat-o Taré al mațelor. Nu există Intié împotriva Taré al mațelor. Alergă, așa cum nu alergase niciodată. Piá transpira și gemea în cea mai îndepărtată colibă din sat. Căpetenia tribului și patru femei o înconjurau îngânând descântece, dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
din nou în sufragerie și ședeau printre resturile cinei. Fețele le erau ca de ceară și răvășite. Numai Tabitha era fericită, inconștientă de ultimele evenimente șocante, în timp ce Pyles, care venise să li se alăture la masă, afișa un zâmbet pieziș, fatalist, după ce își exprimase ajutătoarea părere că „Se vor mai întâmpla lucruri înainte de a se sfârși noaptea! Multe lucruri!“. Singura membră (vie) a familiei care nu era de față era Dorothy; deocamdată nu era de găsit. Afară, părea să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dar așa se petrece în film. E aproape aceeași situație. Asta se întâmpla când a trebuit să plec din sala de cinema. Și acum când s-a întâmplat cu adevărat, e ca și cum... s-a spart vraja. — Mi se pare foarte fatalist. Presupun că eu nu am avut de ales, nu? — Există un film, insistă Michael. N-am inventat nimic, orice și-ar fi închipuit Hilary. — Te cred, spuse Phoebe. Oricum am mai auzit de el. — Da? Când? — Joan a adus vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
S. Beckett Sfîrșit de partidă L. Blaga Ivanca D. Botta Comedia fantasmelor B. Brecht Excepția și regula G.L. Bernini Fontana Trevi M. Bulgakov Don Quijote D. Crudu Crima din stațiunea violetelor P. Dac Dialog în formă de bun-simț D. Diderot Jacques fatalistul E om bun? E ticălos? T. Dorst Serpentina O. Dragun 3 povestiri... T.S. Eliot Omor în catedrală Dario Fo Elisabeta, o femeie! Max Frisch Biedermann & incendiatorii H. Gîrbea Domnul Bovary N.V. Gogol Jurnalul unui nebun M. Gorki Cei din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
socio-religioase ale păgânismului, inclusiv de natură militară. În Oratio ad Græcos, 11, înșirând o serie de mondenități, în contrast cu spiritul său ascetic, autorul ne prezintă funcțiile militare drept glorii pământești inutile: Așadar, cum voi putea să admit o creație de tip fatalist, văzând asemenea slujitori? Nu vreau să domnesc, nu doresc să fiu bogat, am refuzat comanda militară, urăsc desfrâul, nu practic navigația pentru lăcomie, nu concurez pentru coroane, am abandonat fandoseala gloriei, disprețuiesc moartea. Sunt superior oricărei specii de boală; durerea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nimeni nu poate să mai spună nimic capital. Pentru că un adevăr ar exclude toate celalte posibilități, pentru că enunțarea unui adevăr e Începutul unei dictaturi și nici măcar adevărul individual nu stă În picioare În fața Întâmplării. Echenoz este, dacă putem spune, un fatalist pentru care tot răul e spre bine, un aristocrat care-și privește din șezlong personjele simpatice iubind, suferind, murind, Înviind, călătorind din India la Polul Nord În timp ce-și face cafeaua și ascultă buletinul meteo. Adresările către cititor sunt elocvente
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aduce omului o satisfacție interioară. Neliniștea spirituală, faustică, generează ideea de suicid. Dar și angoasa existențială a omului modern duce la suicid. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre cele două forme și motivații ale suicidului? Suicidul faustic este fatalist, pe când cel al omului modern este anomic, dacă avem În vedere teoria lui E. Durkheim. Înainte de a fi o manifestare morbidă, suicidul este, În primul rând, o opțiune a persoanei, ca un act de refuz al vieții proprii. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pedologie "rădăcina" "arborelui pedagogic", Ghidionescu a privit cu ochi critic tendința acesteia de supraevaluare a rolului eredității în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că ereditatea îi lasă destul cîmp liber de activitate, de transformări și îmbunătățiri în educația copilului" (34, p. 51). După ce demonstrase caracterul complex al pedagogiei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În realitate, ea a împrumutat numai unii termeni, fără a conduce la concluzia răsturnării prin revoluție a ordinii sociale. Așa se explică unele obiecții exprimate în anii '70 la adresa teoriei reproducției culturale și atribuirea calificativelor de: "sociologie sterilă" (6), "funcționalism fatalist" (1), "teorie neputincioasă" (5, p. 129). Toate acestea pentru că, fiind o expresie a unei concepții sociologice a micii burghezii, conține numeroase accente de revoltă, fără a oferi soluții. Pe de altă parte, stilul greoi, în care autorii respectivi își redactează
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care calculul este conștient. Economiștilor ca Gary Becker, Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic, în măsura în care ei ignoră necesitatea socială a negării practice a interesului. Astfel, nici interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în sensul fatalist sau teleologic al economiei pure și al raționalității intenționale. Este vorba de o "ajustare" care depinde de predispozițiile (habitus) către un joc social (câmpul este un joc), trăit la modul "afinității elective", al iubirii, al harului. Sociologul care studiază economia
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dumnezeu..." ( D., 62 ani, Suceava) Divinația meteorologică este deseori confundată cu divinația care are drept scop prognosticarea vremii. 3.1.5. Divinația siderală sau astrologia Este una dintre cele mai cunoscute forme divinatorii, care a făcut carieră în ciuda caracterului său fatalist prin excelență. În esență, astrologia se sprijină pe un număr redus de principii 91: 1. Universul este în echilibru grație astrelor; 2. Fiecare astru are o seamă de calități specifice care pot influența pozitiv sau negativ ființele sau evenimentele; 3
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
17 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Sclavii din societățile vechi comiteau în mai mare măsură decât indivizii liberi din societățile moderne suicidul fatalist. Alte exemple sunt cele ale deținuților care resimt ca fiind intolerabilă disciplina închisorilor, acela al soților foarte tineri sau a femeii căsătorite și fără copii, care se sinucid datorită constrângerilor și servituților impuse de mariaj. 2 Cazul cel mai dramatic
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
adânc.) Transcendența afirmată de filosoful creștin contemporan este lăuntrică, dar, totodată, ea este și "în afară". Cum ar putea fi altfel, atâta vreme cât, ieșind din sine întru comunitatea persoanelor, persoana se reface pe sine, ca în-sine? Acest personalism pare a fi fatalist, dar omul nu se află sub fatalitate, ci este liber, adică pornit, fără constrângere, către autocreație. Libertatea nu este nici absoluta independență (dezlegare de orice), nici condamnare; este "libertatea sub limite", contextuală, legată de o persoană determinată. Fără libertate, omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în posibilitatea de a-și onora programul existențial: "libertatea este, după Mounier, în același timp, condiție esențială și rezultat al umanizării"300. Libertatea este conceptul care, prin înțelesul conferit de Em. Mounier, distinge reconstrucția filosofică a acestuia de un model fatalist. C. Rădulescu-Motru concepe libertatea ca formă a muncii, ca activitate a personalității. Constrânsă, munca nu poate fi creatoare; dimpotrivă, munca liberă a vocațiilor aduce și impune noul în tehnica muncii și, în ultimă instanță, în cultură. Nici la filosoful român
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
bolnavilor, propuse de Schweisshamer, izolează următoarele cinci tipuri de personalități de bolnavi: 1) Nepăsătorul - este tipul de bolnav indiferent față de suferința sa, pe care o privește și tratează cu superficialitate, desconsiderând-o, luând lucrurile ușor. Neglijentul este în fond un fatalist putând merge până la o atitudine negativistă. Medicul trebuie să adopte față de acest tip de bolnav o atitudine autoritară, energică, încercând să-l mobilizeze pentru a putea colabora activ, în vederea vindecării. 2) Nerăbdătorul - este tipul de bolnav care privește suferința sa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
monstruos. CĂUTĂTORI AI REALITĂȚII, APOSTOLI AI ADEVĂRULUI După ce ne-am oprit asupra cărții unui mare istoric, anti-determinist prin profesiunea de credință, ne aplecăm asupra lucrărilor unui sociolog, și el o referință în domeniu. Critică, la rîndul său, determinismul și spiritul fatalist care guvernează științele umane. Pierre Bourdieu 123 insistă asupra faptului că nu trebuie să confundăm sociologie și sociologism, care înseamnă "să consideri probabilul ca pe un destin". Reamintim, dar vom reveni asupra acestui aspect, că sociologul gîndește evenimentele în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]