199 matches
-
intonației, al expresiei și al gesturilor din conversația față în față și nu par a fi foarte frecvente în uz. Aparțin oralității construcțiile scurte, repetițiile, neglijența în construcția gramaticală; mesajele scrise nu conțin însă decît puține cuvinte de umplutură, semnale fatice, pragmatice, de atenuare, de care vorbitorii adesea nici nu își dau seama, dar care în comunicarea orală au rolul de a menține un acord implicit; lipsa acestor mijloace (explicabilă în scris) constituie, după Crisytal, cauza faptului că multe interacțiuni electronice
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
generalizarea absenței lui -l final articol în multe registre ale limbii ( "în contractu’ cadru"), tendința analitică de extindere a mărcii lu pentru genitiv-dativ ( "dosaru’ lu... cealaltă firmă", "dosaru’ lu Viva"), frecvența conectorului pragmatic păi și a adverbului așa ca mijloc fatic. Destul de surprinzătoare mi se pare răspîndirea muntenismelor dă și pă în diferite situații de comunicare. Izbitoare e și amploarea exprimării vagi, a aproximării și atenuării ( "oameni d-ăștia, tot felul de lingviști", "o grămadă de chestii", "mă gîndesc eventual dacă
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
cu acordul autoarei (inclusiv în privința titlului profetic, În fel și chip poți să dispari), a apărut acum cîteva luni consistentă culegere, Nina Cassian, C’è modo e modo di sparire. Poesie 1945-2007, Adelphi ed., Milano, 2013, 301 pag. Poetul Ottavio Fatica, semnatar al unei molipsitor-entuziaste postfețe și al traducerilor cu precădere din engleză, a îngrijit volumul, incluzîndu- le și pe cele, mult mai numeroase, transpuse din română de Anita Natascia Bernacchia. Dispuse cronologic și doar pe alocuri după tonalitatea lor, versurile
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
din paginile finale ale cărții se face sub forma unei insolite scrisori-note de lectură („letteralettura”), intitulată șăgalnic, Un saluto spargano. După ce amintește de triada Arghezi, Blaga, Ion Barbu, cărora „lirica, ultralirica Nina Cassian” le-a fost martora și emul, Ottavio Fatica o compară cu maeștri de statura legendarei Saffo, a Marinei Țvetaeva, pentru insistența exhibare a iubirii carnale, a lui Osip Mandelstam, pentru accentele pindarice, sau a lui Lèon-Paul Fargue, pentru bestiarul universului imaginar. Așadar, o realizare de referință. Un răspuns
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
sau fapte până la codificări specializate ale realului (dialogul dintre doi soți sau dintre doi diplomați, lectura unui plan managerial al unei companii, condițiile de validare în jocul electoral, dispute legate de normele juridice), toate sunt puse, cu vervă și talent fatic, în slujba tezei centrale: „Pentru a se ști dacă norma N se aplică în cutare caz concret C, cel mai adesea este nevoie de o interpretare, din cel puțin trei motive: avem nevoie să determinăm semnificația, referința și intenția regulii
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
volumul coordonat de Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv), Schiță de tipologie (2002), apare și uzul ,operativ", de reglare a acțiunilor, pe care îl poate avea întrebarea directă: ,STAI puțin! Ce faci? De ce...", și cel fatic, de menținere a contactului, al formulei de politețe. Aceasta e înregistrată în conversații telefonice - ,bună (nume) Ce faci? - Ciau (nume). Bine" - sau într-o emisiune de radio în care se poartă o conversație în direct cu ascultătorii: ,- bună, bună... Ce
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
inserție a unui element emoțional. Că și emoticoanele, semnele grafice care imită mimica și gesturile emoțiilor, cuvantul lol se folosește pentru a însoți sau a substitui o replică, de obicei completând un mesaj scurt și ambiguu, căruia îi adaugă elemente fatice și afective. Cuvântul care evocă râsul este echivalentul funcțional al transcrierilor tradiționale, convenționalizate, ale hohotelor: ha-ha-ha, he-he-he, ha-ha.., hi-hi..., ho-ho... etc. Acestea pot fi interpretate ca onomatopee (pentru că imită un tip de sunet), dar și ca interjecții propriu-zise, expresive (pentru că
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
ca specie, în cartoteca literaturii. Fatalul strigăt cu care începe neputința noastră de-a comunica, judecată prin nu mai puțin fatalul fel de-a spune ne-auzim, dar nu ne ascultăm, e "alo!". Apelul, apostrofa ("nu auzi, dom'ne?!"), funcția fatică - i.e., nevoia de a te convinge că dincolo e cineva, sînt toate conținute în trei litere pe-un ton mai ridicat. Cu Alo! începe și volumul lui Foarță, păstrîndu-și însă, ca pe-un as în mînecă, écart-ul. Posibilitatea de-a
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
Mala Strana, Place des Vosges, scârțâitul melancolic al treptelor în Casa Goethe din Frankfurt. Refluxul magnific de la Boulogne sur Mer. Străduțele insomniilor cioraniene din Sibiu și Rășinari. Cerul de la Sf. Gheorghe-Deltă, literalmente acoperit de aripile pelicanilor și berzelor. Răceala em fatică, geometric-agasantă, a Vienei față de liniștea feciorelnică a Hurezilor și clopotele copleșitoare ale Putnei. Urâciunea ploioasă din Bruxelles, magia carnavalescă a Veneției, orgo liul pieptos dar steril al Budapestei, calvadosul rece sirotat în Piața din Lille și buna răceală a pereților
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sau intercalate. Este fals să considerăm receptorul pasiv în procesul comunicării teatrale, atâta vreme cât acesta există ca un soi de oglindă care trimite, refractate, semnalele care îi sunt adresate și devine astfel un contraemițător, transmițând diverse semnale și verificând, astfel, funcția fatică a comunicării. Complexitatea funcției sale vine din faptul că receptorul triază informațiile, le selectează sau le respinge și stimulează actorul prin anumite semne discrete, dar foarte clar perceptibile de către acesta. Pe de altă parte, nu vorbim de un spectator/receptor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
actorul (personajul) și publicul - impunând un răspuns, fie el provizoriu și subiectiv. Funcția referențială nu lasă niciodată spectatorul să uite contextul (istoric, social, politic, psihologic, cultural etc.) comunicării și trimite la realitate (cea a textului și cea a reprezentării). Funcția fatică amintește în fiecare moment receptorului condițiile comunicării și prezența sa ca spectator de teatru; ea întrerupe sau înnoiește (reia) contactul dintre emițător și receptor, în timp ce în interiorul dialogului ea asigură contactul între personaje. Funcția metalingvistică, rareori prezentă în interiorul dialogului, funcționează din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
noi doi.” Însă momentul de comunicare este ratat pentru că Dania îl însoțește la cinema pe tatăl ei, comuniunea fiind întreruptă înainte de a începe. O senzație asemănătoare există și în momentul în care naratorul vorbește la telefon și dintr-o precauție fatică, întreabă des: “Dania, ești acolo?” Telefonul îl ajută pe Sandu să să accentueze impresia de irealitate: “A auzi o vorbă, declarația de dragoste care palpită la urechea ta, și a întinde mâna zadarnic, în aer. Ar trebui să închizi ochii
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pentru limbă“ Tot Dan Stoica a fost cel care a prezentat și studiul lui Stelian Dumistrăcel, un studiu despre „transferul de stiluri“, de la conversația orală la cea scrisă, despre „Radio șanț“ și „Zvon-press“. Dumistrăcel vorbește în studiul său despre funcția fatică a limbajului, o funcție care predomină în presa scrisă și propune o sistematizare a practicilor de comunicare a informațiilor. Profesorul Stelian Dumistrăcel a analizat și conceptul de „contract de lectură“, contractul cu publicul cititor. Dumitru Irimia, singurul filolog între jurnaliștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
spectatori. Planuri, încadrări, unghiuri de filmare, mișcări ale camerei de filmat toate "construiesc" o imagine și o impun ca punct de vedere, aparent obiectiv. Directul este cu atât mai utilizat, cu cât televiziunea actuală este axată mai ales pe funcția fatică a actului de comunicare. Este vorba despre necesitatea creării unei legături cu telespectatorii, despre dorința de a-i face să trăiască o anumită experiență, de a-i implica în ceea ce li se prezintă. Din acest punct de vedere, reportajul transmis
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fotografică, ți-ar putea fura sufletul. La câți ni l-o fi furat oare Genialul Grecotei? A doua la mână: Alexandru George, polemizând cu Iorgulescul "Marii trăncăneli", căuta să evidențieze părțile bune ale lumii caragialiene. De exemplu, pornind de la frecvența faticului "Mă înțelegi?", reliefa dorința de comunicare, nevoia dialogică, urbanitatea respectivelor personagii. Proprii mei studenți, cărora le dam în relectură "Două loturi", prin 1996, regăseau acolo toate grijile insului trăitor în societatea deschisă, bașca atracția pentru unul din cele patru tipuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu putință, iar pornind de la cei trei factori care favorizează o bună transmitere a informației, stabilirea unui contact cu persoanele vizate trebuie să se facă printr-o materializare cât mai accesibilă a mesajului. Odată stabilit contactul, căruia îi revine funcția fatică, trebuie să mențină și să elimine factorii perturbatori. Codul folosit este limba română orală, la care se adaugă elemente de paralimbaj, mimică și gestică, manipularea obiectelor din jur, a spațiului și a timpului. Ultimele trei atribute enumerate sunt cele mai
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
găsit cu cumătrul Tudor al Biții și am stat mult de vorbă cu el. Cred că degeaba ne Întrebăm noi ce și-or fi spus. Povestitorul nu-și amintește pentru că nici nu era important. Funcția acelui dialog era doar una fatică. Să stai de vorbă cu un cunoscut Înainte de a pleca spre necunoscut. Dacă se Întâmplă să mori, cineva Își va aminti că a fost ultimul care a stat de vorbă cu tine. Tu vei trăi În acel cineva sau el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care le permit să stabilească și să mențină comunicarea; - destinatar - primește mesajul transmis (receptor) Cele șase elemente ale comunicării generează fiecare câte o funcție: Context (Referent) Funcție referențială Destinator (emițător) Funcție expresivă Mesaj Funcție poetică Receptor Funcție conativă Canal Funcție fatică Cod Funcție metalingvistică Modelul elaborat de reprezentanții școlii de la Palo Alto este inspirat din cibernetică și din teoria generală a sistemelor. Conform acestui model, pragmatica are ca obiect de studiu efectele comunicării asupra comportamentului. Relația dintre emițător și receptor, stabilită
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
acești factori generează o altă funcție a limbajului. Conform teoriei lui Roman Jakobson, limbajul are șase funcții, ierarhizate în funcție de situație: - funcția emotivă - centrată pe persoana care se adresează (E); - funcția referențială - centrată pe context; - funcția poetică (centrarea în mesaj). - funcția fatică (mesajul este centrat asupra canalului); - funcția conativă - care vizează adresantul (R); - funcția metalingvistică (mesajul este centrat asupra codului); Funcția emotivă (numită limbaj afectiv de Vendryes sau funcție expresivă, la Bühler) este orientată spre emițător și are ca scop exprimarea directă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mesaj are funcție poetică predominantă, el constituie o construcție intenționat elaborată ca deviere, creată sau inventată, care adaugă ceva la codul existent, este o operație de stilizare specifică, aducând în mesaj montaje structurale neprevăzute în nici unul dintre codurile preexistente” Funcția fatică (mesajul este centrat asupra canalului); unele mesaje servesc în primul rând la stabilirea comunicării, la prelungirea sau la întreruperea ei; ele controlează cum funcționează canalul și circuitul, atrag atenția interlocutorului sau confirmă faptul că acesta rămâne în continuare atent. Funcția
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mesajul este centrat asupra canalului); unele mesaje servesc în primul rând la stabilirea comunicării, la prelungirea sau la întreruperea ei; ele controlează cum funcționează canalul și circuitul, atrag atenția interlocutorului sau confirmă faptul că acesta rămâne în continuare atent. Funcția fatică se poate manifesta printr-un schimb abundent de formule ritualizate și prin întregi dialoguri care-și propun doar să prelungească o comunicare. Se realizează prin cuvinte și structuri de verificare a canalului sau a receptorului: înțelegi?, Nu-i așa?, Vezi
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
consideră că funcțiile limbajului sunt în număr de trei: emotivă, conativă, referentială. Referindu-se la funcția metalingvistică identificată de R. Jacobson, E. Coșeriu demonstrează că aceasta e de fapt funcția referențială sau de denotare, cum o numește lingvistul. Nici funcția fatică nu este acceptată; enunțurile considerate ilustrative pentru această funcție pot fi lesne încadrate în funcția conativă sau de apel (Bühler). în legătură cu mesajul poetic, E. Coșeriu preia de la predecesorii săi două idei: aceea a izolării mesajului, a concentrării în mesaj
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
adică de cele emise cu intenția de a provoca rîsul interlocutorilor prin manipularea (deconstruirea) convențiilor. Nu este lipsit de interes faptul că nevoia de a submina clișeul apare și la cel mai stereotip act de interacțiune socială (de pildă actul fatic prin excelență salutul): de la amalgamări interlinguale (de tipul "How do you faci" atestat în interacțiunea adolescenților) la contaminări intralinguale de genul: "Ce mai faci ?" " Impresie proastă" sau "Ce mai faci ?" "Senzație". Evident este vorba de altă structură textuală, dar mecanismul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției fatice, de menținere a controlului; mișcările capului, ale corpului, ca și orientarea acestuia indică rința vorbitorului de a obține consensul, de a lua cuvîntul precum și dorința interlocutorului de a-și afirma adeziunea la cele prezentate; v) body manipulators mișcări de atingere
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se poate vorbi de gesturi iconice, indiciale și simbolice (cf. Wundt), din punctul de vedere al intenției de comunicare există gesturi afective (centrifuge conotînd euforia și centripete conotînd disforia), gesturi modale (semnificînd negația, interogația, dubiul) și mai cu seamă gesturi fatice (de întîmpinare sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului în spațiu, independent de durată) și "forma"-Gestalt (gesturile rectilinii sînt mai brutale un ordin imperios de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]