555 matches
-
de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația complexă BÎlea (geomorfologică, hidrografică, faunistică, floristică și peisagistică) - CÎrțișoara (120,5 ha); Iezerele Cindrelului - 660 ha - Turu Roșu (Sibiu); Floarea de colț - Stoienești, Rezervația de tisă - Olănești, Rezervația naturală CoziaLotrișor (21.000 ha), Călimănești-Căciulata și Rezervația de jneapăn Voineasa (VÎlcea) etc. Am lăsat intenționat la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival folcloric „Întîlnire pe Transfăgărășan” (În luna august); - lacul Bălea (4,65 ha); - rezervația BÎlea: rezervație naturală complexă (geomorfologică, hodrografică, faunistică, floristică și peisagistică - 120,45 ha); - hotel Cascada (BÎlea Cascada), cabana BÎlea Lac; - linie de telecabină; - pensiuni turistice; - faună rară: capra neagră; - agricultori, cresctori de vite, forestieri etc. GURA RÎULUI. - m.arh.: bierica ortodoxă (sec. XVIII), pictată de Stan Zugravul (1774
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
s-au acumulat în același timp cu calcarele de Chișinău). În 1950, I. Atanasiu și N. Macarovici realizează un studiu asupra formațiunilor miocene din Moldova septentrională, între Siret și Prut, discutând limitele Badenianului, Buglovianului,Bessarabianului și Chersonianului și evidențiind asociații faunistice și fosile conducătoare. După 1950, N. Macarovici abordează frecvent studiul depozitelor sarmațiene, aducând noi informații asupra argilelor cu Cryptomactra, cărora le acordă o grosime estimată la 450m ; acestea au fost străbătute și de forajul de la Todireni, comună apropiată de comuna
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și chiar unele ape radioactive la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată comuna Șipote se reflectă în bună măsură și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată comuna Șipote se reflectă în bună măsură și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul covorului vegetal. Din cauza spațiului foarte limitat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
25 de exemplare). Datorită neadaptării la condițiile climatice de aici a lipsei de fonduri dar și a nepăsării oamenilor, plantațiile de rășinoase au fost „invadate” de specii autohtone, iar dezvoltarea acestora nu a fost armonioasă. II.4.2 FAUNA Lumea faunistică este foarte diversă. Dintre mamifere menționez: - ursul brun (Ursus arctos), - veverița (Sciurus vulgaris), - râsul (Lynx lynx), - nevăstuica (Mustella nivalis), - vulpea (Vulpes vulpes), - lupul (Canis lupus), - căprioara (Capreolus capreolus), - mistrețul (Sus scropha), - iepurele (Lepus europaeus), - dihorul (Mustella putoris), - jderul (Martes martes
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
simplism !!); sobrietatea și simplitatea sporesc emoția și profunzimea celor exprimate; deci accent deosebit pe detaliul plastic revelator; - timpul verbal este, aproape invariabil, prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându-ne privilegiul simultaneității; - predomină adjectivele și substantivele, îndeosebi denumiri faunistice (păsări, animale) și floristice (arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3. participarea eului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
un gen accesibil, de mare popularitate; - personajele sunt animale, plante, flori, lucruri (puse în situația oamenilor);animalele și plantele servesc (prin particularitățile lor) la exprimarea unor trăsături umane (pozitive sau negative); - fantezia lirică a poetului reduce omul cariat la nivel faunistic sau floristic (adeseori - mineral); - transpunerea lumii reale în lumea animalelor (sau a plantelor) nu se face la întâmplare; de obicei, se face după regulile parabolei; - adevărul îmbracă haină metaforică (într-o lungă, amplă personificare); animalele sunt folosite ca măști; ele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
biologia broaștei Rana temporaria. Deja formată ca cercetător, Taisia Boișteanu se orientează spre studiul hidrobiologic al tinoavelor din zona Dornei. Începe cu tinoavele de la Poiana Stampei (Pilugani, Căsoiă și își alege apoi ca teză de doctorat tema Cercetări ecologice și faunistice asupra tinoavelor de la Căsoi și Pilugani (Poiana Stampei, Suceavaă. În 1975, în luna februarie își susține cu succes teza de doctorat, primind aprecierile unanime ale membrilor comisiei și ale specialiștilor care au făcut referate. În perioada 1-14 dec. 1975 a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
științe biologice, în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Mihail Peiu a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de 1200 m asigură susținerea unui principiu clar pentru vizitarea unui areal protejat și anume: Observă, conservă, admiră, învață și respectă natura prin valorile ei! Cu dublă valoare, de punere în evidență pentru peisajul unic și raritatea speciilor floristice și faunistice pe de o parte și un laborator natural de cercetare în scop didactic pe de altă parte, această potecă își merită amplasamentul în inima unei păduri seculare, care a crescut mereu în umbra faimei codrului secular Slătioara, dar care are
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
științe biologice, în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Peiu Mihail a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de noapteîn foarte multele sale variante (Vespertilio Daubentonii Leissl., Vesperugo pipistrellus Screb., Synotus barbastellus Schreb, Rhinolopus Hipposederos Bechst și Rhinolophus ferrum-equinum Schreb.) În privința păsărilor arătăm că pădurea noastră încântă prin existența a numeroase familii de păsăret mic, dar acest sector faunistic iese în evidență prin existența în areal a acvilei de munte, varietatea acvilei de stâncă (Aquila chrisoatos), pasăre răpitoare de zi, mare, cu deschiderea aripilor de peste doi metri, cu cioc puternic încovoiat la vârf, care se hrănește cu păsări mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
alb (Ciconia alba Bechst), Cocostârcul negru (Ciconia nigra Bechst), Stârcul (Ardeacinerea L.) și Cârsteiul (Crex pratensis Bechst). Iar din familia Natatores avem: Rața sălbatecă (Anas boschas L., Anas crecca L. și Anas querquedula L.) În arealul satului nostru în fondul faunistic există și o serie de vietăți din clasa Reptilelor, între care cele cu care se întâlnește omul cel mai des se află: Șopârla (Lacerta agilis L.)), uneori , cu multe decenii în urmă, chiar Broasca țestoasă (Emys europaea), Șovrigariul (Lacerta viridis
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
naturală Floristico-Faunistică Bâlea, care a fost dată în administrare Universității Cluj, care prin specialiștii ei au identificat aci nu mai puțin de 200 de specii de plante cu flori și încă multe specii din cele fără flori, precum și bogatul fond faunistic despre care atât de mult ar fi de vorbit. În prezent Rezervația naturală Bâlea se află în administrarea primăriei Cârțișoara care privește din păcate neputincioasă la procesul de degradare tot mai accentuat de la un an la altul, proces ce a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
biologia broaștei Rana temporaria. Deja formată ca cercetător, Taisia Boișteanu se orientează spre studiul hidrobiologic al tinoavelor din zona Dornei. Începe cu tinoavele de la Poiana Stampei (Pilugani, Căsoiă și își alege apoi ca teză de doctorat tema Cercetări ecologice și faunistice asupra tinoavelor de la Căsoi și Pilugani (Poiana Stampei, Suceavaă. În 1975, în luna februarie își susține cu succes teza de doctorat, primind aprecierile unanime ale membrilor comisiei și ale specialiștilor care au făcut referate. În perioada 1-14 dec. 1975 a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
științe biologice, în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Mihail Peiu a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Și deși nu se vede mare lucru prin ceață, ai Într-un fel sublima senzație că privești În direcția cea bună. Capitolul 3 1 Un heraldist lipsit de experiență seamănă cu un călător medieval care Își aduce din Orient fantezii faunistice influențate de bestiarul domestic pe care l-a deținut tot timpul, și nu de rezultatele unor cercetări zoologice directe. Astfel, În prima versiune a acestui capitol, când am descris Însemnele heraldice ale familiei Nabokov (uitându-mă neglijent prin niște fleacuri
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă și șopârla de câmp, iar, dintre amfibieni, broaștele. Diversitatea faunistica asigura o plăcuță deconectare prin practicarea vânătoarei și a pescuitului. REPERE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP Satul Scobinți este așezat pe coasta estică a Dealului Basaraba, în dreapta văii Bahluiului, cuprinzând toată partea de vest a Dealului lui Vodă. Vechimea așezării se
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
simbolic prin trei arce de cerc, între care este inscripționat pe două rânduri textul "ANUL INTERNAȚIONAL AL APEI PURE". Reversul conține inscripții și elemente grafice comune și specifice, după cum urmează: ● elemente comune - inscripția "REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII"; ● elemente specifice - simbolurile faunistice ale unor specii de păsări protejate și strict protejate în Rezervatia Biosferei Delta Dunării, si anume: pelicanul creț - monument al naturii, egreta mare - monument al naturii și pescărușul albastru - specie endemica. De asemenea sunt gravate denumirile științifice, în limba latină
CIRCULARĂ nr. 33 din 17 noiembrie 2003 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unui set de trei monede din argint, fiecare având valoarea nominală de 50 lei, reprezentând emisiunea monetară "Anul internaţional al apei pure - Rezervaţia Biosferei Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154034_a_155363]
-
următorul înțeles: a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinseca de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; ... b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural a caror importantă și valoare ecologică, economică, științifică, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa și cultural-istorica au o semnificație relevanță sub aspectul conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural a caror importantă și valoare ecologică, economică, științifică, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa și cultural-istorica au o semnificație relevanță sub aspectul conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultura și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare; ... c) bun al patrimoniului natural - componentă a patrimoniului natural care necesită un regim special
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
marine, de litoral și de coastă, zone de câmpie, de deal și de munte, zone umede, aride și zone de ecoton, cursuri de apă cu zone de lunca și lacuri naturale, asigurându-se protecția și conservarea patrimoniului natural floristic și faunistic, de resurse genetice vegetale și animale și menținerea echilibrului ecologic; ... b) habitatele terestre, acvatice și/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante și/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante și animale
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]