175 matches
-
făcut în acea zi. Alexandra își aminti că-i promisese mamei să o ajute și se grăbi să iasă din casă. În prag o întâmpină soarele care era atât de vesel și stralucea atât de frumos! Razele lui îi mângâiau fețișoara ei somnoroasă și ochișorii ce abia i se deschideau. „Ultima zi” - se gândi micuța și se bucură nespus. De luni, tot număra zilele care mai rămâneau până duminică. Se apropia Sărbătoarea cea Mare și mult așteptată - Invierea Domnului Iisus Hristos
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
din ochi negri - o lăcrimat, Din guriț - o cuvîntat: - Nu mă bate, mămucă, Nu mă mustra, tătucă, Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Fețișoara lui Spuma laptelui. Mustecioara lui Spicul grâului, Coaptă la răcoare, Neajunsă de soare, Coaptă la pământ Neajunsă de vânt. - Vinde-ți, mamă, rochița Și-mi deschide temnița, Vinde-ți, mamă, papucii Și-mi deschide butucii, Ca să ies la codru des
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te plângi niciodată. 392Răsare unde nu-l sameni. 393Casa-n trei pereți și ușa pin pod. 394Și coada securii face rău pădurii. 395Orbul își caută acul în aria cu paiele și surdul îl povățuește unde sună. 396 Sutele mărită slutele. 397 Fețișoara mărită fetișoara. CIMILITURI Doagă uscată In cui acățată. Bâtă măzărată In pod aruncată. (Porumb) Strigă cel cu un picior Nu mă lăsa cel cu două picioare Că mă mâncă cel cu patru picioare. Am o haită Și toată ziua latră
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a trezit sânii, alarmându-i pe rând, apoi a fost un dor tot mai încercuit, tot mai strâns, și-o îndurare fără margini. Da, a fost ceva mai presus de noi, mai presus de mine, și mi-a spus că „fețișoara ta a arătat ca și cum te-ai fi născut, a fost ca primul strigăt al unui copil“. Trupul meu a făcut tot ce trebuie fără să-l fi învățat nimeni nimic. Safta cred că știe, fiindcă de-atunci mă privește cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
privi îndelung în mărgeluțele acelea albastre simțindu-i bătăile inimii... „Ce fată strașnică“, murmură el fericit. Are dreptate mătușa Săftica! Copilul i-a răspuns îndrăzneț cu un zâmbet gângurind ceva. Pădurarul rămase fără glas, nu-și putea dezlipi ochii de pe fețișoara aceea, cât un pumn de mică, pe care luciau doi ochișori ca două mărgeluțe albastre. O privea îndelung și nu-i venea să creadă că-i adevărat. Tresări când văzu luminița ochilor ce-i surâdeau Anuca, fata pădurarului prietenește și
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de tonuri, pe care gura arareori le poate emite cu o asemenea densitate. În mintea ei domnește întunericul faptelor inspirate de răul absolut, doar limba nu prea răspunde deocamdată comenzilor. Anni slăbește din ce în ce mai mult și ochii îi strălucesc întunecat pe fețișoara ei vrăjită, cum a citit Hans într‑un roman bogat în învățăminte. Dar câteodată te apucă groaza când vezi deznădejdea acestei generații oglindită în ochii Annei, care ochi n‑au în spate nici un zid, așa că grozăviile din exterior pot trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ea și se duse să vadă de Unu. Bietul de el abia mai scâncea. Am dat să mă duc și eu la el dar, când l-am văzut, am simțit cum mi se iau picioarele: era tot numai o bășică, fețișoara Îi era umflată, iar de suflat, sufla prea iute, precum peștele scos din apă. Frumoasa noastră Runa era la fel de umflată - iar acolo unde nu era acoperită de bășici, era mai roșie decât un rac fiert. Of, of. Mi-am Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ținea cum se ține normal un copil mic, ci avea ambele brațe sub el. Copilul era culcat pe brațe cu capul spre cotul stâng al Bunicii G. și era îmbrăcat într-un sac de copil bleumarin; numai la cap, în dreptul fețișoarei se vedeau colțurile croșetate ale unei bonețele albe ca spuma laptelui. Bunica G. s-a uitat la el și apoi la mama O. și a întrebat-o: - Și eu ce să fac cu el? Iar mama O. mi-a răspuns
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
așa de mic că „nu știe” sau „nu simte”. Mă uitam la corpușorul acela mic și perfect ca formă plin de ace și înțepături de la diversele perfuzii: picioruțe, mânuțe, corpușor, chiar și pe frunte avea ace și-i observam mimica fețișoarei care era îngeresc de frumoasă, dar exprima adâncă suferință. Și am realizat atunci că un suflet întrupat poate suferi 3 zile chiar mai mult decât altul într-o viață întreagă. Și am mai știut atunci că așa a ales spiritul
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
excrementele. Când îl iau la întrebări, Tung Chih îmi răspunde: — Mamă, am vrut doar să aflu dacă Bătrânul Wei a spus adevărul. — Ce adevăr? — Că pot să fac orice vreau. I-am cerut doar să o dovedească. Mă uit la fețișoara fiului meu și mă minunez cum de-a putut să ajungă capabil de asemenea trucuri răutăcioase. E deștept și știe pe cine să pedepsească și pe cine să răsplătească. Dacă An-te-hai nu mi-ar fi loial mie, ar ceda la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
uitat cum te-am învățat că se spune pe latinește? Bunica: D-apăi dă, mai uit și eu... S-o înviorăm puțintel și pe domnișoara căldărușă... Alex: Aquilegia vulgaris... Bunica: Așa... așa... Și amărîtei ăsteia de micșunică să-i răcoresc oleacă fețișoara... Alex: Cheiranthus cheiri... Bunica: D-apoi cum nu, cum nu... Și-acu s-o întremăm și pe oftigita asta de Scilla bifolia... (Alex o privește uluit) Adică violetă. Alex: (îmbrățișînd-o) Bunică, bunică, m-ai dat gata! Va să zică nu te-am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intensitate a sentimentelor, în cea de-a treia parte a testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat printr-un paralelism enumerativ constituit din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale deoarece "frumusețea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară sau talo-calcaneană, - talo-calcaneo-naviculară, - calcaneo-cuboidiană, -transversă a tarsului, - cuneo-naviculară, - intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
curtea împărătească, le ieși împăratul înainte, și rămase înmărmurit când văzu în loc de zâna frumusețelor, cu fața ca soarele și cu părul de aur, pe o arapină neagră ca fundul căldărei. Și măcar că fiul său îl încredința că soarele îi arsese fețișoara și vântul îi bătuse perișorul, împăratului tot nu-i venea să crează." (Petre Ispirescu, Cele trei rodii) (c) "Așa sunt feciorii de împărat! Oricât de în drag și-ar păzi nevestele și oricât de-a dor ar aștepta să-și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în mintea ta aceste cuvinte și silabele lor și literele lor, spui "f de la fata iese de la școală, ploaia nu-i o păcăleală, f de foamea de apă a pămîntului, ploaia în forma ghiozdanului: f f f f f f fețișoară f f f franjuri f f f f f faraonic f filiație f f f f f f f f f f f f fată" căreia nu-i pasă cîtuși de puțin de poezie și de proză și nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un copilaș ingenuu apare Amor În alt poem (Într-un rădi, de dimineață), din sfera micii poezii pastorale. Deghizat („schimbat la față”), Amoriu culege flori pe cîmp și gîndește malefic: „vai de cin-a priimi/aceste flori de la mine”... O fețișoară căuta, În acest timp, o mioară rătăcită și, Întîlnind „prin pustiuri” copilașul viclean, cedează rugăminților lui și-l ia În brațe. Ce urmează se poate prevede: fețișoarei i se aprinde sufletul, aleargă pe dealuri, plînge, se vaită și invocă moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și gîndește malefic: „vai de cin-a priimi/aceste flori de la mine”... O fețișoară căuta, În acest timp, o mioară rătăcită și, Întîlnind „prin pustiuri” copilașul viclean, cedează rugăminților lui și-l ia În brațe. Ce urmează se poate prevede: fețișoarei i se aprinde sufletul, aleargă pe dealuri, plînge, se vaită și invocă moartea: „Moartea fără prelungire Să vie să mă ia, Căci alt chip de mîntuire Nu am la durerea mea”... Victima este aici o copilă (o nymphet, cum zice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ia tălpile de pe brațele arătărilor care rămân goale și pustii. Plantele, iarba și florile cu miresme dulci își apleacă capetele spre pământul zbârcit. Sunt obosite și mare e dorul ce-l simt pentru doritul soare. Vara, el le mângâie ușor fețișoarele vesele. Acum totul e un vis trecător, spulberat de vânt. Soarele se ascunde pe undeva, căci stăpâna Toamnă îl amenință cu vânturi grele care să șteargă parcă razele lui calde și blânde. Gâzulițe și țânțari vezi mai rar, căci afară
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Îl Încîntă destul de tare pe Luke.) — Hai să ne mai uităm o dată la ecografiile alea, zice. Îmi vîr mîna În poșetă după rola lucioasă cu pozele și, o vreme, ne uităm la ele Împreună: la capul rotund; la profilul unei fețișoare. Noi amîndoi am dat viață unei noi ființe, murmur, fără să-mi dezlipesc privirea de imagini. Îți vine să crezi? — Știu. Brațul lui Luke se strînge mai tare În jurul meu. — E cea mai mare aventură În care am pornit. — E
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pînă la urmă, ce nume-i punem? În nici un caz Grisabella. — Și nici Rhapsody. — Și nici Parsley. Ia 1000 de nume de fete și Începe s-o răsfoiască. În vremea asta, eu mă mulțumesc doar să mă uit pierdută la fețișoara ei adormită. De fiecare dată cînd mă uit la ea, Îmi vine automat În minte numele ăsta. Aproape că mi-l spune chiar ea. — Minnie, zic cu voce tare. — Minnie, repetă Luke, testînd să vadă cum sună. Minnie Brandon. Știi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]