3,966 matches
-
plină de candoare. ”Cum se face, drac și înger/Steie-n brațe amândoi?” Chiar... În veci n-o să fie iertată o asemenea fărădelegere... Imaginea auditivă„Cu grație-mi bătea prin buzunare vântul”, mă face să aud deja sunetul mărunțișului. Era fecior avut poetul!? „Ah, inima”! Chiar după lună dacă-ți vei găsi ascunsul, /te voi găsi... .... ”dacă-ncerci să zbori/când eu te țin, -vezi bine -, / ca pe palme.../ îți voi smulge macar una./ Dintre pene”. Ce construcție! Pedepsită cu câtă
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
data aceasta a făcut-o în versuri, cu metafore uluitoare, născute poate și din dorul înstrăinatului de plaiurile lăsate undeva, în cealaltă parte a pământului, „pe celălalt tărâm”! Calul și armele tatălui, probele prin care, asemenea lui Harap Alb, tânărul fecior de împărat se maturizează, capătă experiență și înțelepciunea celui care va conduce împărăția, toate acestea și multe altele sunt păstrate în această rescriere. Real și fantastic, tărâmuri cu alte vietăți și cu o vegetație deosebită sau pustiuri, cu două Luni
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
vegetație deosebită sau pustiuri, cu două Luni, în loc de una, cu doi Soare, cu balauri sau Scorpii și Ghionoaie, „trup de șarpe, cap de broască, spaima spaimelor”, întuneric sau lumină violetă, Zgripțuroaica decapitată, creaturi de basm pe care, după legile basmului feciorul le va învinge și supune. El trebuie să învingă, pentru că reprezintă binele! Ispita și dragostea, Fericirea și din nou Ispita. Sau interdicția. Lângă țara unde lege este Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte se află și o Vale a
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
această „probă”. Ultima de care nu scapă nici un om... Motivația autorului este în consens cu cea a basmului: Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Lege a fost să greșească? Sau să suporte legea care domnește peste zisa ”Vale a Plângerii”? Feciorul de împărat simte că i se spulberă visele, retrăiește dureros sentimentul dorului de părinți, „dor care de piept îl apucă”, devenind „dorul de ducă”, numit metaforic prin „Nemurirea, visul - viselor deșerte”. Impresionează modalitatea prin care autorul sugerează trecerea timpului, „Vanitas
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
una.” „Foaie verde bob de rouă Ia mai dă drumu’ la două.” „Du-te tu și alta vine Mai frumoasă decât tine.” „Foaie verde lobodă Mânioasa tropotă.” „Foaie verde de mohor Hai să facem două hori De fete și de feciori.” „Foaie verde foaie-aleasă Hai mândruța mea acasă.” „Foaie verde ș-o lalea Asta e mândruța mea.” „Foaie verde ș-o sipică Fugi de-aici că ești prea mică.” „Foaie verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă.” Sărbătoarea ne-
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica de ce a lipsit feciorul de la școală. Nu era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau din mers situației de la sate. Trebuia să învețe și din urmă, că apoi cine stătea cu genunchii pe boabele de porumb în colțul clasei, sau lua zece
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
pe cel dintâi traseu, Și condamnarea de-a ne urâți, Chiar voi, ce ne iubiți, ne-o dați, mereu. Stăm în picioare, încă de cu zori, Și vă mirați că nu mai sunt subțiri, Dar voi, care vă credeți tot feciori, De ce nu arătați ca niște miri? Pe unde ne dați dreptul de-a munci, Lucrăm istovitor, cu voi în rând, Din când în când, în burți ne dați copii, Iar voi plecați la altele, râzând. V-am tot iertat, v-
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
vom recompensa cumva, că doar n-o să rămânem datori. Și așa pălăvrăgiră vrute și nevrute vreun ceas, cu lumina lămpii stinsă, deoarece prin perdelele de la geamuri răzbătea până la ei lumina lunii. - Mă frământă niște gânduri. Îmi doresc o viață mai bună pentru feciorul sau fiica noastră, să nu trudească asemenea nouă la munca agricolă, ci să ajungă la școlile înalte din țară, zise femeia scăpând un oftat. - Și mie îmi dau târcoale gânduri mărețe. - Acum câteva săptămâni cine se gândea că vom avea
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
și ne legam cu lanțurile de pe atunci, să nu fie libertatea deplină pentru zborul de mai târziu, să nu cădem pe pământul țării să-l împovărăm suplimentar, și zburam spre cer fără nori, doar cu lumina albastră aprinsă, nu știu cum făcea feciorul dar venea după mine înverșunat și se arunca feroce în aer, doar de lanț ținut, trupul tăind văzduhul și mă prindea în aerul acela rarefiat, din scaunul lui înaripat și mă răsucea cu atăta putere, de simțeam cum se împrăștie
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Caruselul.html [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
căutand săruturi. Au fost în lan secerători Trudind din greu pe drumul pâinii Să-și umple casa cu comori Făcute doar prin truda mâinii. Au alergat pe câmp cu flori, Cules-au flori de sânziene Și si-au aflat mândrii feciori, A lor Ilene Cosânzene. Au fost nunți mari ca în povesti În care-a petrecut tot natul, Cu mese mari împărătești Cinstit-au socrii mari tot satul. Și-apoi venit-au rând pe rând, Copiii - razele de soare - Ce-au
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Liturghie_de_seara.html [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > PUNTI PESTE VREMURI Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CONTINUARE - NORVEGIA, NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI. Cele treisprezece zile au trecut repede. Când sâmbătă a venit feciorul amicei mele acasă (lucra așa cum am spus la vreo 200 km de casă, la Tronhaim), am vizitat împrejurimile orașului cu ieșiri tot pe sub fiorduri prin tunel, cu aceiași taxă care dus-întors i-au costat cu patru persoane mature și un
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418305058.html [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
dansând, fotbal, volei, găseai de toate. Ne-am ales un loc la umbră, aproape de apă. Nu toți cei care venisem la picnic aveam și dreptul de a pescui sau dorința de a face acest lucru. Paul, fiul soției și Andrei, feciorul lui, erau amândoi pescari ”înrăiți” și cu vechime pe bălți. Ginerele meu Marian, se instalase pe post de paharnic și asistent. Ne-am întins păturile și am așezat grătarul după indicațiile soției, “șefa noastră de trib” - în așa fel încât
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > SĂNDRUȚU ȘI VÂLVA BĂII Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul de vară
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul de vară, un păr negru cărbune nu alta și cârlionțat ca lâna mieilor primăvara, niște buze roșii de zici că erau de fragă și o mustăcioară subțire
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
aminte că flăcăul lipsea din ce în ce mai mult de acasă și că, atunci când dădea Domnul să se arate, punga de la chimir îi era atât de plină că sta să dea pe dinafară. Îngrijorat, bătrânul făcu ce făcu și, într-o noapte, pe când feciorul îi era adâncit în somn, aruncă o privire în punga lui. Tare se mai sperie bietul bătrân văzând strălucirea aurului care stătea să dea pe-afară. De unde apăruse toată bogăția aceea? Visul oricărui miner era acela de a descoperi o
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
aceea? Visul oricărui miner era acela de a descoperi o vână de aur care să-l scoată din nevoi dar până atunci, nimeni nu se putea lăuda cu o astfel de descoperire. În împrejurimile satului în care trăiau minerul și feciorul lui, nu era deschisă nici o baie, nici o mină de aur. Toată lumea trăia în acele locuri din vânzarea cărbunelui. Din ziua în care făcu acea descoperire, minerul nu mai avu liniște. În cele din urmă, luându-și inima în dinți, într-
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
ca și cum acolo ar fi trebuit să fie, iar bătrânul începu a povesti ce i se întâmplase. După ce Săndruțu plecase din baia părăsită, tatăl lui se luase după Vâlva Băii, cu gândul de a se ruga de ea să-i lase feciorul în pace. - Dacă-l iubești cu adevărat, dacă îți pasă de viața lui, lasă-l liber să aleagă ce fel de viață vrea să ducă, implorase minerul îngenuncheat în fața minunatei femei care se arătase uimită de îndrăzneala muritorului. Am văzut
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
să își desfacă legăturile din jurul încheieturilor. Măriuța , însă, nu o slăbea din priviri. O apucă de păr și prinse a o trage spre ieșire. În acest timp, bătrânul miner prinse a cerceta baia pipăind pereții și podeaua și strigându-și feciorul. Nu trecu mult și auzi un zgomot, ca de piatră lovind pe piatră. - Săndruțu tatii, strigă bătrânul, unde ești? Se apropie de peretele galeriei, acolo unde sunetul se auzea mai puternic și își lipi urechea de el. - Sunt zidit aici
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
sat de păstori/ Pe un câmp cu flori/ O poveste de dor se înfiripă./ Caterina visa/ Că în oraș va pleca,/Cu Andrei va trăi fericită./ Dintr-o clipă de dor/ Și-o fărâmă de amor/ S-a născut un fecior/ Ca o floare./ El întreba mereu:/ Unde este tatăl meu?/ Vreau să merg în a lui căutare.” „Tihâi Dunai” (Dunărea liniștită) este o doină de cătănie, de dragoste și de dor: „Dunăre liniștită, Dunăre liniștită,/ Ce malurile tu le speli
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
apa în râu), „Nese Halea vodu” (Duce Halea apă), „Zelene listia, bile kaștane” (Frunzele verzi și castanele albe), „Oi litila pava” (Zbura o păuniță), „Temnoii nocci” (Noapte întunecată), „Tece ricica colomutna” (Curge apa învolburată), „Mala mate sena” (Avea mama un fecior). „Kazaciok-Brosai kozac rujea cesteti” (Nu mai curăța, cozace, arma) prezintă dragostea unei femei căsătorite și mai în vârstă pentru un cazac tânăr și vicleșugurile la care recurge pentru a-și înșela bărbatul: „Nu mai curăța, cozace, arma/Și vino la
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Pe unde mă întâlnești mă săruți./ Și cu ochiul semne-mi faci./ Of, tu, mamă iubitoare,/ Când erai tu tinerică,/ Cum te iubeai cu tăticu/ Așa am să mă iubesc și eu cu Ivanko.” „Mala mate sena” (Avea mama un fecior) este o doină de jale care tratează vechiul conflict dintre soacră și noră, evidențiind răutatea soacrei care merge până la crimă. „Avea mama un fecior și de tânăr l-a însurat,/ Iar pe tânăra noră de la început n-a iubit-o
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
tăticu/ Așa am să mă iubesc și eu cu Ivanko.” „Mala mate sena” (Avea mama un fecior) este o doină de jale care tratează vechiul conflict dintre soacră și noră, evidențiind răutatea soacrei care merge până la crimă. „Avea mama un fecior și de tânăr l-a însurat,/ Iar pe tânăra noră de la început n-a iubit-o./ Îl petrece mama pe băiat în armată,/Iar pe noră la muncă la câmp./„ Du-te, noro, la treierat la câmp,/ Iar când se
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Iar pe noră la muncă la câmp./„ Du-te, noro, la treierat la câmp,/ Iar când se înserează să nu vii acasă.”/ Și-a treierat cât a treierat până s-a lăsat seara,/Apoi s-a transformat în arbust./ Vine feciorul din armată/Și întreabă pe mamă:/„ Unde mi-e nevasta de nu mă întâmpină?”/„ Nu mă întreba de nevastă,/ Ia toporul și taie acel arbust!”/ El când a lovit o dată/Ea s-a cutremurat./ Când a lovit a doua oară
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Râmnicu Vâlcea LIMBA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ Muzica și versurile Marin Voican-Ghioroiu Limbă dulce, fagure de miere, dor! Strai regal să pui, Mamă cu amor... Te sărbătorim. Ne-ai unit în faptă Și ai fost cu noi Mamă înțeleaptă Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: „Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați!!!” Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii
IMNUL „LIMBĂ DULCE ROMÂNEASCĂ” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1440658398.html [Corola-blog/BlogPost/343967_a_345296]
-
au transmis pe cale orală, altele au fost sculptate în stânci, aducând mărturie peste veacuri, despre acest popor harnic, curajos și pătimaș în iubire. Pentru că azi este Sărbătoarea Iubirii, am să vă povestesc legenda lui Dragobete care, după spusele bătrânilor, era feciorul unei preafrumoase femei, Dochia. Despre ea se credea că ar fi fost fiica lui Decebal, și... că însuși Traian, Împăratul romanilor, ar fi dorit-o de soție. Cine o vedea cu părul bălai împletit în cosițele ce-i atârnau pe
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Legenda_lui_dragobete_floarea_carbune_1361611226.html [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]