3,956 matches
-
civilizația sătească a copilăriei și întâiei sale tinereți în Bistrița-Năsăud, nici doar la Transilvania; cum o face în multe alte poeme, el extinde "teatrul" de localizare a poveștii la întreaga românitate. În "Nunta Zamfirei", nuntașii "dansează-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrăngăneii la opinci, Ca-n port de sat. Nu am multe cunoștințe asupra dansurilor populare, dar îmi amintesc că, în copilăria și în adolescența mea nu am văzut feciori cu clopoței la opinci decât prin
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
nuntașii "dansează-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrăngăneii la opinci, Ca-n port de sat. Nu am multe cunoștințe asupra dansurilor populare, dar îmi amintesc că, în copilăria și în adolescența mea nu am văzut feciori cu clopoței la opinci decât prin Mehedinți și prin județul Olt: erau faimoșii, coborâții din mituri, călușarii. Nici gând de vreo fată în misteriosul, neliniștitorul lor dans - cu aspect inițiatic! "Zdrăngăneii" de la opinci vor fi fost auziți de George Coșbuc
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
sau nu. Toată strădania lui Coșbuc vizează transmiterea nesfârșitei dureri a părinților și poporului adunat la îngropăciune: și popi, șirag, cădelnițând Ceteau ectenii de comând - și clopote, și plâns, și vai; și-oștenii-n șir, și pas de cai, și sfetnici, și feciori de crai, și nat de rând. Orbită de suferință, mama iese din străvechiul ceremonial, se zbate (ca Laertes la îngroparea Ofeliei!): "se izbea / Să sară-n groapă". În discursul ei întretăiat de o exasperare ce va ajunge până la blasfemie, deznădăjduita
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
mînăstire": încă o dovadă de arhaitate! în contrast cu fraza metronomică și cu kitsch-ul biblic al lui Lamennais, autorul român exploatează propria sa inovație sintactică, numită legatto stilistic. "în vremea veche... de demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armasarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României XIII). Oricum, marșul eroic intonat de trîmbițele
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
cu un booklet de 28 de pagini. Grafica expresivă este semnată de Catrinel Sabaciag. Sonorități diverse - pop-rock alternativ, chiar progressive uneori, mult mai calm decât Luna Amară, un disc inspirat conceput muzical și excelent auditiv. Nicu Poșta: „Când eram tânăr fecior pe Valea Târnavelor” La numai un an de la precedentul album, talentatul solist din județul Mureș lansează un nou CD tot sub egida Editurii Muzicale. Așa cum apreciază în prezentarea sa cunoscuta interpretă Veta Biriș, „Nicu Poșta este, după foarte mulți ani
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
era soarele de-o suliță, ajunsesem la Pociovaliște; făcusem aproape o poștă. Poposisem dinaintea hanului. Cît vedeai cu ochii, cîmpul era acoperit cu trăsuri; în mijlocul fiecăruia pîlc se ridica cîte un foc mare, cu flacăra pînă la cer, ocolit de feciori, de vizitii, de rîndași și de chirigii stînd pe vine, pe lîngă căldările de mămăligă. Boierii și cocoanele dormeau prin calești și prin căruțe. Dimineața ne urmam drumul, care mai de care s-apuce înainte"). Abia în ultimele pagini ale
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
cinefililor, revista Variety, și-a deschis pagina întâia cu el, că vedeta, iar Hollywood Reporter și Screen l-au comentat prompt, în superlative care ne mișcă. Despre ce e vorba în film? De un caz cu totul banal, despre un fecior de bani gata care, gonind cu 160 la ora, a accidnetat mortal un elev dintr-o comună obscură.. Dar Barbu nu e un oarecare ci un răsfățat al soartei iar Cornelia (Luminița Gheorghiu, mama lui o să facă tot ceea ce a
Arome de Urs la Berlinală - Corespondență de la Tudor Caranfil by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/80129_a_81454]
-
iubit de toți, dirijează corul soldaților cu termen redus, cântă la banchetele militare și chiar pe frontul italian de la Isonzo, în momentele de acalmie, fiind aclamat și de inamici. („În orele libere, Grosavescu se posta înaintea receptorului și le cânta feciorilor din tranșee cele mai frumoase doine de pe meleagurile Banatului. Pe toată linia se auzea: «Ascultați-l pe Grosavescu, ce minunat mai cântă: să ni-l țină Dumnezeu»”, episod relatat de un soldat venit de pe front, reprodus de Filaret Barbu). Va
Agenda2006-10-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284836_a_286165]
-
rostind în acest timp câteva cuvinte rimate: „Busuioc, să-mi aduci noroc/ Iar tu, ochi de oglindă, să mi-l aduci degrabă-n tindă”. După acest succint ritual, fata pregătește masa pentru colindătorii de vârsta ei, fete de măritat și feciori de însurat, pe care nu-i va răsplăti pentru colinde la fel ca și pe cei mici, cu colăcei, nuci, mere sau bani, ci cu vin fiert și cozonac. Există credința că, dacă feciorul pe care și-l dorește fata
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
vârsta ei, fete de măritat și feciori de însurat, pe care nu-i va răsplăti pentru colinde la fel ca și pe cei mici, cu colăcei, nuci, mere sau bani, ci cu vin fiert și cozonac. Există credința că, dacă feciorul pe care și-l dorește fata de soț (vorbim despre cea care a încercat să-și afle ursita în Ajunul Crăciunului) vine la ea cu colinda, atunci destinele lor se vor uni pentru totdeauna. Multe astfel de speranțe s-au
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
vor uni pentru totdeauna. Multe astfel de speranțe s-au împlinit de-a lungul timpului, însă la fel de multe au rămas simple ritualuri pe care fetele dezamăgite le-au „scuzat” prin faptul că „n-a fost de mine”... De asemenea, și feciorul are ritualul lui, pe care-l pune la cale în Ajunul Crăciunului, în speranța că fata iubită va fi atrasă mai mult de el. Se unesc câțiva feciori într-un ceată de colindători (toți cu gândul la însurătoare, fiecare cu
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
scuzat” prin faptul că „n-a fost de mine”... De asemenea, și feciorul are ritualul lui, pe care-l pune la cale în Ajunul Crăciunului, în speranța că fata iubită va fi atrasă mai mult de el. Se unesc câțiva feciori într-un ceată de colindători (toți cu gândul la însurătoare, fiecare cu aleasa inimii lui) și se deghizează fie în moșnegi, fie în babe, în urși, mirese etc., folosindu-se de tot felul de trucuri vestimentare și de tradiționalele măști
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
Gândul a venit hoțește, S-a aplecat și a scormonit cu unghiile bucliucul A găsit sticlele de răchie pitulate de Chica, A jucat tăcut pe grămada de bucliuc Fericit că a biruit viclenia nevestei. Frumoasa de pe clisură Când se Însera, feciorii din Almăj plecau pe clisură Douăzeci de kilometri prin pădure S-o vadă și să stea la zbor cu Liubița Sârboaica Înaltă, subțire ca trestia Cu ochii albaștri ca florile de omag Cu limba aspră, a sârbilor de pe Clisură. Dar
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
a sârbilor de pe Clisură. Dar cu un glas atât de dulce că picau și păsările din pom Când Începea ea să cânte Dunave, Dunave Liubița nu avea voie să iasă afară Se apleca, arătându-și sânii, peste pervazul ferestrei Ochii feciorilor cuprindeau lacomi țâțele ca niște mere ale fetei Îi sorbeau de la distanță răsuflarea parfumată și se lăsau zguduiți de fiorii cărnii Înrobiți de pofta de a-i cuprinde trupul pietros De a-i străpunge carnea tare și fierbinte În Întunericul
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
aceea simțim că asemenea locuri ne pot sta pavăză, franc și destoinic, pentru că frumusețea lor nu izvorăște doar dintr-o logodnă anume a stihiilor; intră în ea, inseparabil, materia sufletească a unei istorii care înseamnă destin asumat laolaltă, convergență morală. Fecior al unor pămînturi rezemate în soclul aceluiași podiș moldav, nu prea departe de urbea lui Ilie Boca, onorat de admiratori inimoși printr- un muzeu ad hoc, George Apostu se împărtășește, deopotrivă, din plămada gingașă, statornică totuși, a unei atare sinteze
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
făcut focul de când s-a luminat, e bine... În bucătărie așa numeau ei anexa din curte -, e abur și miroase a mâncare. Nu de alta, da’ aveți haine bune și capătă miros... De abia se luminase când bătrâna își sculă feciorii. Dormiseră amândoi într-un pat, același pat în care au dormit toată copilăria. Se culcaseră târziu, aproape de miezul nopții; târziu pentru bătrână, normal pentru fiii ei. Nu reușise deloc Gheorghe să-și convingă mama. Aceasta o iubea mult pe Elena
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ridică încet, puse o mână la gură și-i privi pe toți insistent, neajutorat, trecând de la unul la altul. Se uită chiar și la copii, cu aceeași privire ce cerșea ajutor sau îndurare. Dorea, parcă, să-i confirme cineva că feciorul cel mare glumește, așa cum o mai face el... Neputincioasă, se așeză încet; apoi își făcu cruce. Cum nu mai există?! Am înnebunit sau m-am prostit la bătrânețe?! Eu, dragii mei, aici v-am născut, casa asta am ridicat-o
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
-și dea seama cu adevărat că se bucură, că s-a trezit c-o fetișcană în casă pe care i-o aduse Toma, ținând-o de mână și uitându-se la ea ca la o zână, și din ziua aceea feciorul ei nu mai era al ei, i-l vrăjise și i-l luase zâna cea crudă și luminoasă, și după isprava asta neisprăvită au început să bată clopotele, și după clopote, tunurile, și stăpânirea a pus ochii cel dintâi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bucată de pământ în satul Glodenii-Gândului, ca să-și facă o casă. Intrat în slujba boierului a dus-o bine față de ceilalți săteni. Aici a găsit o fată cuminte cu care s a căsătorit și au avut copii mulți - fete și feciori. Fetele s-au măritat și au plecat la casele lor. Atunci când Zoița, nevasta lui mergea în grădină îi trebuia o zi întreagă să o colinde pe toată. Avea vite multe că turna laptele cu găleata într-un butoi mare de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Și, cum o soluție mai bună nu avea la îndemână decât să se însoare, a fost obligat de voie de nevoie să se căsătorească cu o fată din satul vecin. Și cum zicala este adevărată. „Averea mărită muerea” și Toader - fecior frumos, cu părul blond, ochii albaștri, mustăcioara lui - spicul grâului, fața lui ca spuma laptelui, de statură mijlocie, se pricopsise cu o femeie mai în vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fost scăldați în această covată, printre care și copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost scăldați cei patru feciori ai lui, iar în final a fost scăldat și el. Casa lui mai este și astăzi, dar proprietar al casei este o familie străină, deci nu din neamul lui. Maria a plecat la Petroșani și este căsătorită acolo. Costache, poreclit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ă era fiul cel mai mare al lui Sava. Iar Sava era cunoscut de mulți oameni din împrejurimi și avea și copii frumoși și harnici, care mergeau la toate jocurile și nunțile ce aveau loc în satul vecin. Vasile, flăcău, fecior frumos, cu ochii albaștri ca seninul, era admirat de multe fete. Așa că Vasile a pus ochii pe o fată frumoasă și singură la părinți, de oameni gospodari, la locul lor și cu pretenții. În acele vremuri tradițiile se respectau, datina
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în anul 1901 pe Ghițișor, iar după vreo doi-trei ani l-a născut și pe Constantin, care era un pic mai moale și era considerat ca fiind mai prostănac. Ghițișor era flăcău și cum avea sânge de țigan și era feciorul unei vrăjitoare de temut, noaptea nu sta acasă și mergea pe la văduvele tinere din sat, ce-i drept, satul nu era așa de mare cum este acum. Pe ulița lui Ion Busuioc de astăzi, pe atunci era locul unde își
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai mulți oameni la prășit, printre care pe Gheorghe a lui Beșliagă, Toader a lui Biștiric și pe Hoaștea, printre care se afla și Lucache, că Cioabă avea fată de măritat pe Anica. Dintre flăcăi au mai fost Gâlbază plus feciorii lui Cioabă. Anica plăcea la mai mulți flăcăi, iar din aceasdtă cauză Lucache era mai mereu jignit și tachinat. Acesta nu a stat prea mult pe gânduri și, pe la vreo zece dimineață, i-o tras o palmă lui Gălbază peste
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
De aici drumul continuă peste un pod șubred din lemn și începe să urce o pantă de patruzeci și cinci de grade, trecând pe lângă casa Sultănicăi și pe lângă a lui Beșleagă la sud, iar la nord pe lângă casa lui Ghițișor, feciorul lui Oacheș. Mai sus este casa Olgăi, pe aceeași parte. Apoi drumul face cruce imediat după intersecție. Pe aceeași parte este grădina lui Petrică Vasilică zis Ciocardel, adică hoț. Vizavi de Ciocardel, peste drum, era casa lui Ursachi, zis Baran
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]