737 matches
-
am parcurs textul legii, știam ce risc.”" În ciuda noii condamnări a lui Alfred Dreyfus, care l-a afectat profund, Zola se consacră constant scrisului. Începe un nou ciclu de romane, "Cele patru Evanghelii" ("Les Quatre Évangiles"), din care primul volum, "Fecunditate" ("Fécondité"), este publicat în 1899. Continuă cu "Munca" ("Travail") în 1901, când dispare prietenul său de totdeauna, Paul Alexis. Al treilea roman, "Adevăr" ("Vérité"), apare postum. A patra carte din serie, "Dreptate" ("Justice"), nu va apărea niciodată, lucrarea rămânând în
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
a contrastului între bogăție și sărăcie, burghezie și clasa muncitoare, ordine și anarhie. Volumul vede lumina tiparului chiar în timpul scandalului Dreyfus, după publicarea articolului "J'accuse" și intentarea procesului contra lui Émile Zola. Cele patru romane din acest nou ciclu ("Fecunditate", "Muncă", "Adevăr" și "Dreptate") decurg direct din seria precedentă, fiind construite în jurul fiilor lui Pierre și Marie Froment. Moartea prematură a scriitorului îl împiedică să lucreze la ultimul său roman, "Justice", care va rămâne în stadiu de proiect. Zola și-
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
său roman, "Justice", care va rămâne în stadiu de proiect. Zola și-a dorit ca acest ciclu să aibă un caracter vădit utopic. În consecință, seria reprezintă un mediu în care Zola dă frâu liber viselor sale despre umanitate. În "Fecunditate", Zola își expune tezele legate de natalitate. Romanul se bazează pe opoziția strictă și riguroasă, aproape maniheană, între cuplul Froment împreună cu cei douăsprezece copii ai lor, care întruchipează fericirea, și alte personaje care se limitează în mod voit la un
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
central-european, care împărțea epoca bronzului în patru faze (A, B, C și D), pe baza asocierilor obiectelor de bronz. Societatea neolitică se caracterizează prin economie de tip predominant agrar, practici funerare specifice și o religie bazată pe un cult al fecundității. Tipul de societate se apropie poate de acea “peer polity” a lui Colin Renfrew. În spațiul românesc, apare o cultură arheologică care se numără printre cele mai vechi din Europa: cultura Cucuteni. Această cultură este probabil ultima care a creat
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
data de 9 mai 1672, guvernatorul a aprobat stema aleasă pentru oraș. La începuturile sale, orașul se afla la o distanță mare de principalele centre coloniale spaniole, care se aflau în centrul și vestul viceregatului. Absența minelor de metale prețioase, fecunditatea săracă a solurilor și atacurile sporadice ale indienilor nomazi făceau din Monterrey un oraș de interes restrâns pentru coroană pentru că spre diferență de Guanajuato, Zacatecas sau San Luis Potosí, niciodată nu se construiau aici biserici sau palate impozante. De asemenea
Monterrey, Nuevo León () [Corola-website/Science/306471_a_307800]
-
Dragobete deoarece el a încercat din nesăbuință să-i încurce cărările. Ovidiu Focșa, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat că „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renașterea naturii.(...) Această sărbătoare marca revigorarea naturii și nu numai, ci și a omului care, cu această ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetației, a vieții în creștere, o dată cu trecerea la anotimpul de primăvară durata zilei
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
și se potențializează identitatea și unul contradictorial, denumit și spațiul T sau spațiul cuantic. Spațiul și timpul nu sunt deci, nici realități independente și absolute, nici intuiții a priori ale sensibilității, precum a susținut Immanuel Kant, ci „creații continue ale fecundității deductive a contradictoriului sau a energiei”. Principiul antagonismului și logica implicată de acesta, ca și exprimările și formalizările echivalente ale principiului și, nu în ultimul rând, consecințele constituirii logicii contradictoriului au valoare de prolegomene la un discurs care aduce cu
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
a Egiptului. La început zeu al aerului, al vântului și al luntrașilor, Amon devine zeu de stat la Teba și este asimilat cu Ra, zeul Soarelui la Heliopolis. Amon este zeul local al Tebei, considerat divinitate a aerului sau a fecundității. Egal cu zeul Amon-Ra, este zeul Osiris. Odată cu trecerea timpului, Osiris devine mult mai iubit și mai venerat de către supușii egipteni, punându-l într-un con de umbră pe Amon-Ra. Osiris este zeul lumii de apoi, al tărâmului morților, dar
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
îngropate în cimitirele pentru animale, cu tot ceremonialul. Adorarea animalelor sacre a sporit tot mai mult în decursul vremii. Apis reprezintă unul dintre numeroasele animale venerate în Egiptul Antic. Apis este "taurul sacru" al egiptenilor. Este zeul forței și al fecundității și apare sub forma unui taur căruia i se acordă onoruri divine. Și "pisicile" erau considerate animale sacre de către egipteni. Zeița cu cap de pisică a egiptenilor era Bastet. Mai era supranumită și "ochiul lui Ra", fiind considerată zeița muncii
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
toate sensurile posibile „A fi" și „a părea" — această polaritate reprezintă cheia de boltă „a cunoașterii de sine" — principiu atât de fecund în gândirea socratică și cu ramificații nebănuite în istoria gândirii și culturii universale. Ca o dovada evidentă a fecundității, supraviețuirii si răspîndirii acestui postulat socratic, inspirat lui de oracolul de la Delfi, vom da, din lipsa de spațiu, un singur dar grăitor exemplu. Știți oare ce le reproșează Ovidiu în cartea a IlI-a a „Artei iubirii” femeilor în bătălia
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
general, din 2004 acesta devenind permanent. Creșterea demografică înregistrată de Franța este una dintre cele mai dinamice din Europa și este datorată unui nivel al natalității superior mediei europene și unui șold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). În ceea ce privește fecunditatea, aceasta se clasează printre primele în Europa, cu 2,01 copii per femeie în anul 2006; doar Albania, Muntenegru și Islanda având indici de fecunditate mai mari. În plus, datorită creșterii speranței de viață, se înregistrează o creștere a proporției
Demografia Franței () [Corola-website/Science/306292_a_307621]
-
natalității superior mediei europene și unui șold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). În ceea ce privește fecunditatea, aceasta se clasează printre primele în Europa, cu 2,01 copii per femeie în anul 2006; doar Albania, Muntenegru și Islanda având indici de fecunditate mai mari. În plus, datorită creșterii speranței de viață, se înregistrează o creștere a proporției de persoane în vârstă, fenomen cunoscut sub numele de "pappy boom" și este datorat ajungerii la vârsta a treia a generației "baby boom" din anii
Demografia Franței () [Corola-website/Science/306292_a_307621]
-
dinainte, este identificat cu Enoh-Idrīs.. În "Discursul perfect", Hermes Trismegistul îi dezvăluie lui Asclepios că "Dumnezeu nu are nume, sau mai curând le are pe toate, deoarece el este în același timp Unu și Întregul. Bucurându-se în veci de fecunditatea celor două sexe, el dă mereu naștere la tot ceea ce a avut intenția să procreeze". <br> - "Cum, Trismegiste, spui că Dumnezeu are ambele sexe? "<br> - "Da, Asclepios, și nu numai Dumnezeu, ci și toate ființele însuflețite și vegetale...".
Hermes Trismegistul () [Corola-website/Science/304309_a_305638]
-
doar dacă ea poate eșua.” Dar el insistă să vedem teoriile științifice drept „colecții complicate de propoziții”, unele dintre ele nefalsificabile, iar altele, numite „ipoteze auxiliare” sunt falsificabile. Conform lui Kitcher, teoriile științifice bune trebuie să aibă trei caracteristici — unitate, fecunditate și testare independentă a ipotezelor auxiliare: La fel cu alte definiri ale teoriei, inclusiv cea a lui Popper, Kitcher susține că o bună teorie include propoziții care (conform lui) au „consecințe observaționale”. Dar, la fel cu observațiile aberațiilor orbitei lui
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
poame multe!”.</poem> Caloianul coincide cu o perioadă climaterică de mare însemnătate pentru încolțirea și creșterea culturilor, având drept scop asigurarea unor condiții normale de precipitații naturale. Apa care este simbolul vieții, este invocată pentru a obține fertilizarea pământului și fecunditatea animalelor, cu scopul obținerii belșugului pentru țărani. La origine caloianul a fost un ritual de inițiere, probabil de sorginte tracă, peste care s-a suprapus ulterior un ritual al aducerii/alungării ploilor. Obiceiul caloianului este o reminescență din mitologia romană
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
casa fetei sau a tinerilor căsătoriți, pictatul mâinilor fetei cu henna fiind considerat o tradiție importantă. Restul elementelor care apar, în diferite zone, în ceremonie se datorează unor tradiții locale și se leagă mai ales de rituri de asigurare a fecundității (drojdie, ou, desfacerea centurii, perforarea de către mire a unei hârtii întinse peste un vas cu ulei etc.). Ele nu au nici o legătură cu islamul.’’ Actualul teritoriu al Irakului, cunoscut în antichitate sub numele de Mesopotamia, a fost leagănul unor vechi
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
liliacul "Myotis nigricans". În această specie, femelele sunt mult mai mari decât masculii, diferind în greutate corporală, dimensiuni craniale și lungimea antebrațelor. Diferența de mărime se crede că se datoreaza selecției naturale pe care o au femelele mai mare ca fecunditate. Femelele suporta costul energetic de a produce ouă care este mult mai mare decât costul energetic al mascului care produce spermă. Avantajul fecundității spune că o femelă mai mare poate produce mai mulți urmași și le poate oferi acestora condiții
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
de mărime se crede că se datoreaza selecției naturale pe care o au femelele mai mare ca fecunditate. Femelele suporta costul energetic de a produce ouă care este mult mai mare decât costul energetic al mascului care produce spermă. Avantajul fecundității spune că o femelă mai mare poate produce mai mulți urmași și le poate oferi acestora condiții mai bune de supraviețuire. Acest fapt este valid pentru majoriatea ectotermelor. Alt motiv pentru care se crede că femelele sunt mai mari este
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
de la o ureche la cealaltă, cu sânge de vicuna (lama sălbatică). La final, carnea animalului jertfit era consumată de mamele copiilor. Sărbătoarea se bazează pe obiceiuri străvechi, cănd mamele erau obligate să mănânce carnea dușmanilor uciși, pentru a-și spori fecunditatea și a-și restabili forțele. Cartofii care aveau tuberculi cu forme anormale erau folosiți pentru ghicirea viitorului ("Papă Komopa"), potrivit naturalistului Alexander von Humboldt. Din acești tuberculi se realizau păpuși îmbrăcate în haine femeiești, cărora li se aduceau jertfe, pentru
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
dar și al luptei și al victoriei în războaie. Alte divinități ale vechilor iranieni din această perioadă erau: Sroata (“disciplină”); Vayu (“vântul”), divinitate a atmosferei, dar și a vieții și a morții; Vata, alta divinitate a vântului; Anahita, zeița a fecundității, reprezentată că o femeie foarte frumoasă și puternică; Zervan (“timpul”), zeu al destinului. Doctrina zoroastriana este cuprinsă în Avesta. Ceea ce este fundamental aici este dualismul, conflictul între bine și rău. Ahura-Mazda, care stăpânește împărăția binelui, este conceput în chip aproape
Iranul antic () [Corola-website/Science/316361_a_317690]
-
cântecul I din cartea I, a fost considerat încă din antichitate o capodoperă. Poemul este un imn inchinat Afroditei. Dacă facem o apropiere între "Iliada" și "Imnul Safic", ne dăm seama că asemenea invocații adresate divinității protectoare a iubirii și fecundității erau o practică curentă în creațiile poetice ale vechii Grecii. Iată prima strofă: ""Afrodita, fiica lui Zeus, vicleană/Tu din tronul tău scăpărând lumină,/ Nu mă frânge în chinuri, te rog, stăpână/ Nici în aleanuri"" Zeița, care auzindu-i sosește
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
cultul plantelor. Într-un cântec meșteșugit pe baza antifonică, după modelul cântecului popular, se deplânge moartea demonului în accente care amintesc de ""threnosul"" (cântec de jale) homeric. Prin vădita preferință față de divinitățile venite din Orient, alegorii ale frumuseții, grației și fecundității, Sappho depășește lumea zeilor lui Homer. Influența Asiei, cu care Lesbosul întreținea legături intense, se făcuse, de altfel, simțită de mult în creația litereară a insulei Lesbos și încă din secolul VII Î.Hr. . Un papirus a dezvăluit totuși, că
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
în țară, la care se adaugă populațiile de sticleți nordici dintre care unele iernează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest. Hrana sticleților sunt semințe de pe tufișuri, scaieți sau de pe pajiști. Este o pasăre nepretențioasă, fiind în trecut simbolul primăverii, al fecundității și al răbdării.
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
provinciile geografice” ale lui Adolf Bastian, 1860). Deși este evidențiată cu ajutorul cartografiei, Van Gennep o definește doar negativ, prin absență. Astfel, conform acestui autor, zona folclorică este un fenomen autonom, independent din punct de vedere geografic, istoric sau lingvistic. Dacă fecunditatea lucrărilor care s-au bazat pe această idee a permis efectuarea unor comparații utile Între culturi diferite, ideea În sine n-a stârnit În schimb prea mare ecou În rândurilor populațiilor din aceste zone. Într-adevăr, indivizii aparținând unui grup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
unui demers singular, voluntar sau accidental. Interculturalitatea ca rezultat al unui act de cucerire În țările sau regiunile lumii În care anumite culturi, a priori Îndepărtate, au intrat În relație, mai cu seamă ca urmare a unui act de cucerire, fecunditatea creației artistice a reflectat interculturalitatea care a rezultat astfel. Acesta este, de exemplu, cazul Andaluziei, al cărei nume de origine, Al-Andalus, reflectă vitalitatea și forța prezenței musulmane În secolele VIII-XV. Numărul culturilor prezente aici Însă este mult mai mare, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]