199 matches
-
diviziunea dintre Est și Vest. Cu toate că majoritatea delegațiilor a susținut punctul de vedere federalist, concluziile congresului au căutat să prezinte un compromis acceptabil ambelor părți. Compromisul era necesar deoarece pe de o parte delegația Regatului Unit se opunea ferm tezelor federaliste, iar pe de altă parte toți participanții erau de acord că niciun proiect de uniune europeană nu putea avea valoare practică fără o participare britanică. În plus, toți delegații erau conștienți că unificarea totală a Europei nu putea fi realizată
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
participare britanică. În plus, toți delegații erau conștienți că unificarea totală a Europei nu putea fi realizată decât în etape progresive. În cele din urmă partizanii unei "Europe Unite" au obținut satisfacție în definirea obiectivelor imediate, pe când punctul de vedere federalist era reflectat în special în obiectivele pe termen lung. Pentru a-i satisface pe federaliști, congresul recomanda studierea, în etape mai îndepărtate, a unor măsuri suplimentare printre care definirea unei cetățenii europene unice, crearea unei forțe armate europene, alegerea unui
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
poporului" a început campania de antentate care a culminat cu asasinarea tarului Alexandru al Ii-lea în 1881. În 1879, Gheorghi Plehanov a format o facțiune propagandistică a Narodnaia Volia numită Ciornîi peredel " Reîmpărțirea neagră", cunoscuți și ca "Partidul Socialiștilor Federaliști", care milita pentru împărțirea tuturor terenurilor agricole țăranilor. "Voința poporului" a rămas o organizație clandestină, iar, în 1887, un grup de complotiști, din care făcea parte și studentul eminent Alexandr Ulianov, a încercat să-l asasineze pe împăratul Alexandru al
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
ratificării, în parte de teama incertitudinilor procedurale care s-ar fi creat. Madison se împotrivea unei astfel de incluziuni, sugerând că guvernele statelor erau suficienți garanți ai libertății personale, în numărul 46 din , o serie de eseuri ce promovau poziție federalistă. Hamilton s-a opus unui proiect de lege a drepturilor în" Federalistul Nr. 84", afirmând că „constituția este în sine, în orice sens rațional, și pentru orice scop util, un proiect de lege a drepturilor”. El a declarat că ratificarea
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
ratificarea nu înseamnă că poporul american își predă drepturile, și că protecția nu este necesară: „aici, cu strictețe, oamenii nu predau nimic, întrucât își păstrează totul, ei nu au nevoie de rezerve speciale.” Patrick Henry a criticat punctul de vedere federalist, scriind că legislativul trebuie să fie bine informat „de întinderea drepturilor reținute de către oameni... fiind într-o stare de incertitudine, ei își vor asuma mai degrabă decât să renunțe la puteri.” Alți antifederaliști subliniau că documentele politice anterioare, în special
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
cu relativă ușurință, deși dura opinie minoritară a opoziției din Pennsylvania a circulat pe scară largă. În contrast cu predecesorii săi, convenția din Massachusetts a fost plină de certuri și dispute, la un moment dat izbucnind o bătaie cu pumnii între delegatul federalist și antifederalistul Elbridge Gerry atunci când acestui din urmă nu i s-a permis să vorbească. Impasul a fost rezolvat numai atunci când eroi revoluționari, antifederaliști de seamă, Samuel Adams și John Hancock au fost de acord să ratifice în condițiile în
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
capitale, ceea ce avea să facă parte din , și o modificare prin care statele își rezervă puterile care nu sunt acordate în mod explicit guvernului federal, ceea ce mai târziu avea să stea la baza celui de . După exemplul statului Massachusetts, minoritățile federaliste din Virginia și New York au reușit să obțină ratificarea convenției prin legarea ratificării de recomandarea unor modificări. O comisie a convenției din Virginia, condusă de profesorul de drept a transmis Congresului patruzeci de recomandări, dintre care douăzeci enumerau drepturile individuale
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
stat nu va încălca drepturile egale la conștiință, libertatea presei, și proces cu jurați în cauzele penale.” El nu a inclus un amendament cerut de toate statele, unul care ar fi făcut declarațiile de impunere fiscală voluntare în loc de obligatorii. Reprezentanții federaliști s-au grăbit să atace propunerea lui Madison, temându-se că orice încercare de a modifica noua Constituție atât de curând după punerea sa în aplicare ar crea o aparență de instabilitate în guvern. Camera, spre deosebire de Senat, era deschisă publicului
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
convenție în anul următor a propus ca Texasul să devină un stat separat mexican. Deși Mexic puse în aplicare mai multe măsuri pentru a potoli setea coloniștilor,măsurile lui Antonio Lopez de Santa Anna au transformat Mexicul dintr-un stat federalist într-un stat centralist oferind o scuză pentru coloniști texani să organizeze o revoltă. În secolul al 18-lea, Spania a încetat cererea de noi parcele de teren în San Antonio și Bahia La, ceea ce face situația dificilă pentru unele
Texasul Mexican () [Corola-website/Science/323486_a_324815]
-
se dorește a fi cea mai importantă paradigmă de funcționare a UE. Acesta nu se opune neapărat interguvernamentalismului - este o reacție politică, dar și teoretică ce se opune ideii de stat națiune ca urmare a conflictelor din secolul XX Teoria federalistă afirmă faptul că statul națiune este compromis ca urmare a acestor războaie și nu reuștește să facă față noului context al relațiilor internaționale al cărui cuvânt cheie este globalizarea. Federaliștii promovează o constituție europeană. Ei spun că este nevoie de
Teorii de integrare europeană () [Corola-website/Science/318965_a_320294]
-
unei vaste cooperări europene pe termen lung în acest domeniu, * Centrul Internațional de Formare Europeană: studii, predare, formare și cercetare a problemelor legate de unificarea europeană și mondială, federalism, regionalism și transformările structurilor societății contemporane, dintr-un punct de vedere federalist mondial. Comisia poate acorda subvenții instituțiilor enumerate anterior, dacă primește un program de lucru și un buget adecvat. Subvențiile se pot acorda anual sau pot fi reînnoite pe baza unei convenții-cadru de parteneriat cu Comisia. Subvențiile acordate în temeiul prezentei
32004D0791-ro () [Corola-website/Law/292541_a_293870]
-
pe regele Frederick Augustus al al II-lea al Saxoniei să facă reforme în guvernul săsesc (saxon). În 1854 fratele lui Frederic August al II-lea, regele Ioan al Saxoniei, a urmat la tron. Regele Ioan a urmat o politică federalistă și pro-austriacă la începutul anilor 1860 până la izbucnirea războiului austro-prusac. În timpul războiului, trupele prusace au trecut prin Saxonia fără luptă și au invadat apoi Boemia austriacă. După război, Saxonia a fost nevoită să plătească o despăgubire și să se alăture
Saxonia () [Corola-website/Science/297276_a_298605]
-
Nu credea în distribuirea proprietății în mod egal, dar considera că datoria statului era asigurarea supraviețuirii tuturor membrilor săi prin oferirea unor mijloace de munca. Era o figura distantă, care trăia confortabil, nu participase niciodată la demonstrații. A izbucnit revolta federalistă, multe departamente fiind nemulțumite de influenta Parisului și a Comunei asupra Convenției. S-au desfășurat mișcări anti iacobine la Bordeaux, Lyon și Marsilia. 60 de departamente au protestat împotriva expulzării girondinilor. Montagnarzii au considerat că aceste revolte federale erau menite
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
iar principalul obiectiv era sa ocupe 2/3 din efective, să asigure aprovizionarea cu alimente a capitalei, prin rechiziționări în zonele producătoare de cereale din nord, să ocupe o treime din oamenii săi, să participe la sălbatica reprimare a revoltei federaliste din Lyon și să participe la descreștinare. Comitetul salvării naționale nu a agreat armatele revoluționare pentru că erau anarhice și nu se supuneau autorităților și pentru că generau opoziție față de revoluție prin metode brutale. În iulie, Convenția a cedat presiunii populare exercitate
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
În 1794, multe biserici din țară au fost închise. Fouche, agent al descrestinării, a scris la intrările cimitirelor inscripții ca "Moartea este un somn veșnic" La sfârșitul anului 1793, guvernul părea că a rezolvat problemele ce amenințau existența republicii. Revoltele federaliste au fost reprimate, orașele erau aprovizionate cu alimente și valoarea asignatului creștea. Armata franceză a alungat trupele spaniole din Roussillon și trupele piemonteze din Savoia. Englezii au fost înfrânți la Hondschoote, iar austriecii la Wattignies în octombrie. Un conflict cu
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Dietei. După izbucnirea unei noi serii de revolte în teritoriile poloneze aflate sub dominația țaristă, guvernul austriac a proclamat starea de asediu în Galiția în perioada 1864 - 1865, trecând la suspendarea anumitor drepturi civile. Anul 1865 a marcat renașterea ideilor federaliste, așa cum fuseseră sugerate de Gołuchowski. Reprezentanții nobilimii poloneze au reluat tratativele de autonomie cu guvernul de la Viena. Rutenii se simțeau în această perioadă abandonați de guvernanții de la Viena. Naționaliștii „Rutenii Vechi”, organizați în jurul nucleului de la Catedrala greco-catolică Sfântul Gheorghe, și-
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
ceva ce până la urmă trebuie făcut. Nu trebuie să te ferești de asta.” În timpul campaniei pentru conducerea Partidului Conservator, Cameron s-a angajat că sub conducerea sa, europarlamentarii partidului se vor retrage din Partidul Popular European, care avea o abordare „federalistă” asupra Uniunii Europene. După ce a fost ales, Cameron a inițiat discuții cu partidele eurosceptice de dreapta din alte țări europene, mai ales din Europa de Est, iar în iulie 2006 a ajuns la un acord cu Partidul Civic Democrat din Cehia, formând
David Cameron () [Corola-website/Science/319354_a_320683]
-
cu cea constituțional-politică. Experiența eșecului Societății Națiunilor în dezvoltarea unor politici de menținere a păcii pe cale instituțională și interguvernamentală, l-a determinat pe teoreticianul funcționalismului să gândească o formă total diferită a cooperării internaționale care să nu înceapă de la proiecte federaliste, ci de la necesitatea asigurării bunăstării. În spiritul școlii pluraliste liberale britanice, el a pledat pentru cooperarea internațională. Mitrany argumenta că interdependența națiunilor poate fi constituită prin cooperare la nivel tehnic și economic. Potrivit lui Mihai Alexandrescu, evoluția ideilor lui David Mitrany
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
numeroase adaptări cinematografice și de televiziune, printre care se numără miniserialul Disney "Davy Crockett" și filmul lui John Wayne din 1960 "The Alamo". Sub conducerea președintelui Antonio López de Santa Anna, guvernul mexican a început să se îndepărteze de modelul federalist. Politicile din ce în ce mai dictatoriale, printre care revocarea Constituției din 1824 la începutul lui 1835, i-au incitat pe mulți federaliști la revoltă. Regiunea de frontieră Texas era populată mai ales de imigranți din Statele Unite ale Americii. Aceștia erau obișnuiți cu o
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
raliat treptat cauzei FUNK. Farmecul personal al lui Sihanouk, comportamentul mai onest al trupelor comuniste și bombardamentele aliaților au facilitat recrutarea. Misiunea a fost și mai ușoară pentru comuniști după 9 octombrie 1970, când Lon Nol a abolit monarhia ușor federalistă și a proclamat un stat centralizat denumit Republica Khmerilor. Lon Nol nu a aruncat Cambodgia în război imediat după lovitura de stat. El a făcut apel la comunitatea internațională și la Națiunile Unite în încercarea de a obține susținere pentru
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
Federalismul european ca teorie politică s-a născut ca o reacție la naționalismul radical care, în opinia teoreticienilor federaliști, ar fi fost una din cauzele celor două războaie mondiale. Teoria lor pornea de la presupusa ideea a slăbirii și compromiterii politice a statului-națiune. Printre cei mai cunoscuți federaliști pot fi menționați : Denis de Rougemont, Henri Brugmans, Altiero Spinelli, Joscha Fischer
Federalism european () [Corola-website/Science/321988_a_323317]
-
o constituție europeană care să dea esența unei identități europene. Ĩn centrul sistemului instituțional se afla un Parlament European, numit la acea vreme Adunare Constituantă (a Europei) care trebuia să pună în funcțiune celelalte structuri instituționale ale presupusei Federații. Construcția federalistă ar fi, în primul rând, una politică. Ĩn istoria integrării europene, numele lui Altiero Spinelli este bine conturat, iar "„Manifestul pentru o Europă liberă și unită”" va inspira acțiunea "Mișcării federaliste europene", creată de Spinelli în 1944. Promotor al unității
Federalism european () [Corola-website/Science/321988_a_323317]
-
în funcțiune celelalte structuri instituționale ale presupusei Federații. Construcția federalistă ar fi, în primul rând, una politică. Ĩn istoria integrării europene, numele lui Altiero Spinelli este bine conturat, iar "„Manifestul pentru o Europă liberă și unită”" va inspira acțiunea "Mișcării federaliste europene", creată de Spinelli în 1944. Promotor al unității europene, el dorea o Europă federală. Ales deputat european în 1979, Spinelli, va fi numit vicepreședinte al comisiei bugetare, va promova sporirea competențelor Parlamentului European în acest domeniu. Acesta va crea
Federalism european () [Corola-website/Science/321988_a_323317]
-
în 1944. Promotor al unității europene, el dorea o Europă federală. Ales deputat european în 1979, Spinelli, va fi numit vicepreședinte al comisiei bugetare, va promova sporirea competențelor Parlamentului European în acest domeniu. Acesta va crea un grup de aspirație federalistă care va propune reforma instituțiilor și crearea de noi politici comunitare. Propunerile acestui club au inspirat elaborarea în 1983 a unui proiect de Tratat al Uniunii (Federației), Proiectul Parlamentului European, constituia unul din motoarele relansării integrării europene. Tratatul ar fi
Federalism european () [Corola-website/Science/321988_a_323317]
-
îndeplini într-o manieră mai satisfăcătoare decât statele membre. Proiectul consolida instituțiile europene, astfel că Parlamentul European deținea, suprastatal, funcțiile legislativă și bugetară, pe care le-ar fi partajat cu un Consiliu de Miniștri. Instituția cea mai importantă în gândirea federalistă, Parlamentul European investea Comisia, analiza programul acesteia, având dreptul de control și cenzură asupra politicii ei. Proiectul viza consolidarea atât a Consiliului Uniunii, cât și a Comisiei, iar Consiliul European devenea o instituție a Uniunii. Inovații importante erau aduse și
Federalism european () [Corola-website/Science/321988_a_323317]