290 matches
-
începutul unei politici de unificare a francmasoneriei din România, proces complicat în care se cheltuiesc multe energii și se nasc adversități. În 1930, MLNR este recunoscută de către Marea Lojă Unită a Angliei - ceea ce înseamnă un succes. În 1932 se plănuiește federalizarea celor două mari loji tradiționale din România: MLNR și MOR. Se pregătește un Convent și o Constituție comună. Noua Constituție va fi adoptată și promulgată în 3 decembrie 1932 de către Pro Marele Maestru Mihail Sadoveanu. Prin ea se statuează că
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
Președinte al Federației Lojilor de Rit Scoțian Antic și Acceptat din cadrul MLNR și principele George Valentin Bibescu ca Mare Maestru al MLNR. Ca urmare a acestui conflict, în care este implicat și Jean Pangal, Suveranul Mare Comandor, MLNR se divide. Federalizarea aduce prejudicii, iar Federația Francmasoneriei Române Unite, ratificată la 15 aprilie 1934, poartă dispute după dispute. Efortul de armonizare a părților, făcut de Mihail Sadoveanu, nu are efectul scontat, pentru că "el însuși a generat și a patronat aceste frământări", după cum
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
obedienței față de Federație și chiar înverșunându-se împotriva lui Sadoveanu. O parte din MLNR, sub conducerea principelui George Valentin Bibescu, rămâne pe dinafara Federației. Se pare că Mihail Sadoveanu este într-atât de detestat pentru acțiunile lui de unificare sau federalizare a lojilor masonice încât se vorbește că ar fi avut loc "arderea în efigie" a portretului său de către conservatorii neobedinenți Federației (p. 20). Cu toată filosofia păcii universale, a interesului abstract și a nonviolenței pe care o propagă, viața masonică
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
acasă, sau, cum plastic zice poetul "un naufragiat în Basarabia, cu tot cu Basarabia"387: "O străinătate națională a mea, a ta, a lui (a ei), pe care vor să mi-o federalizeze, să mi-o facă din națională internațională"388. Așadar, federalizarea (sfârtecarea) Moldovei este percepută dureros ca dezmembrare în spirit, adică ontologică. Dureros, de la dolus, reintrat în ritm ca dor: "Numai o astfel de străinătate putea să dea sens unui cuvânt făcut din vocala "o" între două consoane "d" și "r
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reglementează viața economică a Uniunii și asigură pacea internă și externă; statul național, care se menține pe mai departe ca un cadru formal intermediar; entitățile regionale, destinate unei cât mai largi autonomii. Importanța acordată regiunilor și autonomiei locale, descentralizării și federalizării nu reprezintă, desigur, o noutate În gândirea politică actuală; toată lumea este de acord că asemenea forme de organizare răspund mult mai bine necesităților contemporane, În comparație cu formula perimată istoric a statului național centralizat. Nota particulară a articolului lui Molnár este dată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
făcut-o dacă nu ar fi fost vorba de o solicitare În care am mai multă Încredere decât În propriile mele rețineri și Îndoieli. În rândurile publicului din România, În sensul cel mai larg, noțiuni cum ar fi cea de „federalizare” sau de „autonomie” (ca să nu mai vorbesc de „devoluția” mai puțin cunoscută) provoacă o reacție de respingere garantată. Simpla folosire și lansare a lor Într-o dezbatere publică, indiferent de felul În care sunt prezentate, reprezintă cea mai sigură modalitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
amar, că se simte aproape jignit, În calitate de cetățean al unei țări federale respectate și prospere, de faptul că respectiva formă de organizare politică este privită În România ca un lucru de rușine. În aceste condiții, despre autonomie (mai puțin despre federalizare) nu se vorbește Într-un sens favorabil decât În publicațiile minorității maghiare, precum și În studiile unor teoreticieni care nu reușesc să-și impună mesajul la nivelul opiniei publice sau măcar al elitei politice. De altfel, Însăși Constituția României subliniază nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
federalistă. Este consacrată, astfel, În plan juridic Împrejurarea că românii au fost obișnuiți de decenii să fie mândri de structura unitară a statului lor, neputând concepe o altă formă de organizare a României. Cu atât mai mult Însă, atunci când despre „federalizare” sau despre „autonomia Transilvaniei” vorbește un maghiar cum este dl Molnár, având În plus și pretenția că are În vedere binele României sau integrarea ei europeană, a lua În discuție asemenea opinii apare În ochii multora drept o atitudine inutilă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români, indiferent că au votat În 1996 cu partidele de stânga și naționaliste ori cu cele de centru și centru-dreapta, aflate la putere În perioada 1997-2000, „știu” prea bine că „ungurii vor Transilvania” În adâncul inimii lor pătimașe, așa că povestea federalizării acesteia pare a fi cusută cu o ață scandalos de vizibilă. Pentru naționaliștii extremiști, ea poate ocaziona, eventual, o campanie de „demascare” a unui pericol, de altfel prea bine cunoscut, o negare violentă a cărei funcție este, În consecință, doar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și pe mai departe, dacă mi se permite exprimarea unei opinii politice), și-a găsit timp să-și exercite spiritul critic pe marginea lui. Paradoxul, aproape amuzant, este acela că În timp ce eu expuneam, În articolul respectiv, numeroase argumente Împotriva tezei federalizării Transilvaniei, patrioții de serviciu au Înțeles, pur și simplu, lucrurile pe dos (sau au dorit să le Înțeleagă În felul acesta) și, ca urmare, și-au exprimat mânia proletară. Aș mai sublinia un ultim aspect pe care mi l-a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acțiune comună. Planurile de cooperare legitimate de ideea originii latine sau de cea a identificării unui inamic comun vor fi subsumate unor alianțe și solidarități cât mai largi, la scară continentală. Apar, astfel, numeroasele proiecte de factură mazziniană care vizau federalizarea și coalizarea popoarelor din răsăritul și centrul Europei Împotriva regimurilor opresive, rus, otoman sau austriac. Vor fi luate În considerare aspecte privitoare la echilibrul de forțe european și interesele geopolitice, emblematizate În acest veac de afirmare a naționalismului de simboluri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acestea potențate de atenția față de un popor neolatin, redescoperit din perspectiva noului efort de cunoaștere În haină romantică. Nu a mai fost decât un pas până la confecționarea unei scheme de interese și priorități comune, aptă să genereze proiectele mazziniene de federalizare a popoarelor Împotriva Austriei. Cunoașterea mai amănunțită a românilor, facilitată de eforturile cărturarilor romantici italieni, avea să ducă la apropierea de problematica atât de complexă a Transilvaniei, la Încercările de atragere a românilor În orbita unui efort eliberator comun. Savanți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
manifestate În diferite conjuncturi. Sub raportul influenței directe, componenta cea mai semnificativă a mesajului risorgimental, care va avea efecte imediate În perioada post-revoluționară, datorită obiectivelor sale care Îi vizau În mod specific pe români, se va dovedi propaganda mazziniană de federalizare amplă și de acțiune comună Împotriva Austriei. Modelul risorgimental italian, În ansamblul său, ilustrat de exemplul practic al unificării peninsulei (Înfăptuită În anii care vor urma), va reprezenta o lecție prea vagă, cu o valoare generală, de simbol, și cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan, soarta lui Avram Iancu și a oștirii sale, atrocitățile la retragerea armatei ungare în 1918 și 1945, evenimentele de la Tg. Mureș din 1990 și agitațiile antinaționale din Harghita și Covasna, fluturarea conceptelor de regionalizare, federalizare, autonomie zonală - amenințări certe la integritatea statului național. Orientarea românilor spre răsărit impusă după 1944 readuce în memoria contemporanilor natura relațiilor cu imperiul rus, sovietic sau neosovietic. Nu se prea cunosc exemple de siguranță și stabilitate pentru români ori de câte ori slavii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a românilor, istorie marcată de unirea celor trei state românești (Muntenia, Moldova, Transilvania) la 1600 de către Mihai Bravu, Unirea Principatelor de la 1859 și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Între timp, blocul comunist, rusofon, majoritar și în noul parlament, cere federalizarea Republicii Moldova. Și ceea ce este peste măsură de grav, ei doresc anularea actului Marii Uniri din 1918, act istoric asupra căruia nu are îndreptățire să se pronunțe parlamentul celor șase județe, ci numai întreg poporul român. Revizuirea victoriilor obținute în lupta
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fascist sau în virtutea mesianică a panslavismului internaționalist a dus cum știm la intoleranță, segregare, violență. Libertatea de afirmare a unor minorități nu poate merge până la nerecunoașterea statului unitar, a suveranității și integrității teritoriale. Drepturile omului nu presupun autodeterminare, autonomie, eventual federalizare și libertatea de a cere includerea teritoriului în care se află minoritatea în teritoriul altui stat suveran. Identitatea personală se exprimă în nume propriu, în limba pe care o vorbește, în ansamblul de valori, tradiții; Identitatea culturală se raportează la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
radical principiul național, fecund în secolul trecut, în perioada de formare a statelor naționale, devenit însă tot mai anacronic azi, la sfârșitul secolului XX. Conflictul izbucnește cu violență mai ales atunci când el se prezintă sub forma noilor organizări statale europene: federalizarea și comunitatea europeană, cu pierderea inevitabilă a unor atribute ale suveranității naționale, sau ale statului național unitar, închis, centralizat etc. Este evident că mentalitatea autoritară, mai mult chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
închis, centralizat etc. Este evident că mentalitatea autoritară, mai mult chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar, antinaționalist, antișovin, antirasist, împotriva antisemitismului și a oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă idee abstractă, a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
șerban Lanescu, provocarea europeană, in: Luceafărul, 6 și 7/15-22 februarie 1995. 67. Laurențiu Ulici, Strategia integrării, in: Luceafărul, 7/22 februarie 1995. 68. Dan Stanca, Să nu ne facem iluzii, in: România Liberă, 1493, 23 februarie 1995 (problema viitoarei federalizări a Europei). 69. Dr. ștefan Issarescu, Angajat în construcția Europei unite, in: Jurnalul literar, VI, 5-8, februarie-martie 1995 (Contribuția diplomatului Leontin-Jean Constantinescu; revista conține și alte materiale pe această temă și bibliografia lucrărilor sale pro-europene.) 70. Adrian Marino, Dificultățile integrării
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
chiar într-o a V-a Internațională care să poată să-i adune sub calificativul de „muncitori” pe toți „dezmoșteniții sorții”. Neomarxiștii reinterpretează corpusul marxist în lumina lui Michel Foucault, Gilles Deleuze, Rosa Luxemburg, Walter Benjamin sau Pierre-Joseph Proudhon. Pentru federalizarea grupurilor, până mai ieri dușmance, fără să rupă cu moștenirea comunistă, aceștia privilegiază în familia marxistă partizanii materialismului istoric care au refuzat ideologia progresului și teroarea*. Dar singurul care a inovat din punct de vedere teoretic este Antonio Negri, cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vecinii. Pentru un tonkinez, cuvântul moi, folosit pentru a desemna membrii unor minorități din Vietnam, semnifică „sălbaticul”. Anumite etnii sunt grupări formate pentru nevoile administrației coloniale (populația Bété din Coasta de Fildeș). Altele și-au reconstituit unitatea după cuceriri, migrări, federalizări sau alianțe. De asemenea, un teritoriu poate fi Împărțit de mai multe etnii (cazul deja generalizat al orașelor africane), la fel cum o etnie poate fi localizată În zone aflate la distanță mare Între ele (armenii, populația Peul). Pe de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precare ce se sustrag tensiunilor culturale, Împiedicând politizarea diferențelor (de altfel, fără să le elimine)? Viitorul statelor-națiune pare de acum prea mic pentru marile probleme și prea mare pentru cele mici (conform formulei lui Bell). De acord. Însă fragmentarea și federalizarea nu pot varia și nu se pot adapta decât până la un anumit punct, rămânând dependente de „marile” probleme ce trebuie soluționate. Națiunea politică rămâne oare posibilă dacă refuzăm să Îi asociem o componentă culturală și etnică În numele cosmopolitismului? Probabil, Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai mult poate cu ocazia perioadei așa-zisei "normalizări" de după 1969. Este suficient să evocăm această distincție, fără îndoială prea mecanică, dar justificată în parte, între partea cehă atașate progreselor politice ale Primăverii de la Praga în timp ce slovacii erau mulțumiți cu federalizarea 44. Reamintim că clivajul centru/periferie a părut întărit la început prin rapida apariție a mișcărilor și partidelor morave în 1990-199145. Rapida lor dispariție 46 nu implică cu nimic forța acestei declinații a clivajului care se repercutează în sânul formațiilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Italia, Franța... Germania, - care, Înainte de al doilea război mondial, prin Berlin mai ales, poseda, ca și Franța sau Anglia, un centru de emulație și expresie culturală de un foarte Înalt nivelă. Or, se pare că Împărțirea Germaniei și a Berlinului, federalizarea țării au dus și la fragmentarea energiilor creatoare, la o anumită diminuare a acelui „orgoliu” tipic de care are nevoie o cultură națională pentru a descoperi și lansa valori și curente literare, luptând cu succes contra presiunilor culturale străine, totdeauna
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și, în mod special, cu dramatica problemă a Basarabiei. Dar stimularea sindromului de conștiință sfâșiată în societatea românească nu vine din Est, ci și din Vest de unde se lansează încă din timpurile lui Eminescu ideea de "Statele Unite ale României", adică federalizarea Țării după modelul Statelor Unite ale Americii, proiect susținut subtil de Ungaria, de unele forțe politice ale Federației Ruse, dar și de anumite grupări transnaționale din România. Din cauza acestui proiect, numit cu ironie amară de către Eminescu "America dunăreană" și pe care el îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]