800 matches
-
încă era capabilă să facă traduceri de articole medicale. În schimb, norvegiana, pe care o folosise timp de un an la Oslo, o uitase cu totul. Din perioada ei de ședere în țările scandinave, mama ne povestea cu fascinație despre feeria aurorelor boreale, despre nopțile nesfârșite din timpul iernii, despre zilele fără apus de soare din timpul verii. Ne vorbea admirativ despre naturalețea și lipsa de pudicitate a tinerelor suedeze, care pe plaje își arătau sânii goi.” La finele războiului Iosif
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
pedagogie a virtuților pozitive”. Așa se face - observă Petru Poantă - că „ceea ce ni se pare astăzi desuet și anacronic, corespundea atunci așteptărilor publicului”. Într-o poezie cum este cea intitulată Pe deal, „evocarea peisajului rural nu mai e doar o feerie bucolică, așa ca în primele idile și balade, ci consecința reveriilor unui citadin nostalgic. Accentul cade pe melancolie”. Tot așa, în poezia În miezul verii, „atmosfera are o neașteptată tușă metafizică”. Lumea lui Coșbuc, o descoperă Petru Poantă acum, ca
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
Pentru ea, aceasta este o etapă, o vîrstă a preaplinului simțirii, un timp al modelării sensibilității, al ascuțirii simțurilor, al dezghiocării straturilor obscure din suflet și conștiință”. Ar fi vorba așadar de o „sinceritate” proustiană, bizuită pe memorie, generatoare de feerii evocatoare, de asociații în lanț, de la anii aurorali pînă la cei pasionali („pasiune oarbă”) ai relației cu Nae Ionescu, cu aura lor diabolică. La Gabriela Melinescu găsim o „sinceritate” pliată pe prezent, „boală și extaz”, „aspirație spre înalt și prăbușire
Un șir de „sincerități” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3780_a_5105]
-
ne întoarcem la spectacolul descompunerii spețelor, al mixturii elementelor rezultate dintr-o astfel de descompunere, precum un soi de bulion al unei decreații-creații în lanț. Totul devine posibil într-un spațiu unde reperele devin ele însele stimuli ai relativizării. O feerie a emfaticei noastre incapacități de-a menține exactitățile cînd e vorba de literatură. „Situațiile devin cu atît mai elastice cu cît, între «tehnica reportajului» și autenticitate, aproximăm drept realistă ficțiunea înseși, mai ales cînd regimul autenticității își supune în bună
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
soțul Marthei: „În fiecare noapte, la reîntoarcerea de la bal, de la teatru, de la un dineu în oraș, puteai fi sigur că-l vei găsi pe Marcel Proust acasă și nu trebuia decât să urci scara, să suni de două ori, și feeria începea. Era focul de artificii într-o mină de smaralde; el știa totul, spunea Anton, și spiritul său îi lumina comorile”1. La rândul său, parcă motivând totala lui disponibilitate sufletească, distribuită în multe alte ocazii cu parcimonia unei mizantropii
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
Bănică” (mai ales Caii albi din orașul București); „revoluționarea” acestui tip de literatură de către Fănuș Neagu prin amintitul personaj-copil e probată în pagini de neignorat, cum de neignorat sînt și interpretările privind implicațiile politice contextuale, dimensiunea inițiatică a povestirilor, imaginarul feeriei hibernale și al „buimăcelii” văratice etc. Inclusiv disputatul manierism metaforizant al prozatorului se lasă mai bine înțeles ca un corelativ stilistic al principiului magic generativ al povestirilor. Dar, bineînțeles, miza majoră rămîne aceea de a contracara, cu argumente estetice, vălul
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Am stat 16 luni în izolare strictă, am revenit printre codeținuți, la reeducare, zece luni, și l-am gândit mereu. La cerere, mi s-a dat hârtie și celulă separată, unde mi-am jucat păpușile. Timpul mi-a trecut în feerie" (p. 160). Acest fapt s-o fi întâmplat prin anii '60, când condițiile de detenție s-au mai relaxat. Dar tot nu știu până acum ca vreun alt deținut politic să fi scris în închisoare altceva decât declarații pentru dosarul
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
de modele: Gogol, Anton Pann, Caragiale și Rebreanu. De la primul va lua apetența pentru fantasticul descins din firescul cotidianului încărcat de un trecut ce irupe în prezent. De la cel de-al doilea a învățat înțelepciunea pitorescului balcanic, schimbat pentru o feerie bizantină. De la cel de-al treilea va deprinde economia frazei și religia scrisului. Iar la Rebreanu l-a impresionat modul în care realitatea alunecă în ficțiune, făcând ca aceasta din urmă să o concureze până la a i se substitui. Pe
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
liminar de sinceritate (autenticitate a subiectului liric) și un omagiu adus existenței ca o sumă de factori cărora imperfecțiunea firii umane le percepe fatalmente dizarmonia, permanenta tensiune ce le disjunge, adică se percepe pe sine. Frecvent, Nora Iuga apasă clapele feeriei. Are dreptul, are datoria naturală de-a se apăra de absurd, de produsul subiectiv al acestuia care e coșmarul, visînd, fantazînd, plutind în himeră ca-ntr-o epifanie. Realul e adus în situația de-a emite năluci. De-a se
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
străin care îi seamănă, de a se reflecta în el ca într-o oglindă, situație uluitoare tocmai prin neasemănarea profundă: , Considera viața un fel de miracol neîntrerupt; caracterul ei feeric îl fascina" (p. 307). Așa trebuie citit romanul: ca o feerie, ca un miracol al vieții. Iar în desfășurarea acestui miracol persistă multe lucruri neînțelese, cum ar fi tocmai ,asemănarea asta senzațională": ,o glumă nu întrutotul nevinovată a naturii - care se preface că-ți dăruiește un frățior, iar acesta se dovedește
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
de reflecție melancolică, încorporată în povestiri ce vizionează cu uimire panorama vieții obișnuite. Dramele sociale și euforiile senzoriale, echilibrele și dezechilibrele unei provincii tihnite sunt ridicate la rang de evenimente ale întregului univers și derulate în viziunea unui realism nostalgic, feerie a vieții cu inserturi de coșmar, mult atenuat, al timpului devorator. Romanul începe cu visul premonitoriu al unei mame despre fiul său și totul se derulează apoi ca într-un vis al nu se știe cui despre o realitate posibilă
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
oprește pe prozator, care încurajează confuzia prin alternarea permanentă a planurilor, să facă din protagoniști locuitorii unei mici utopii. Privit întotdeauna prin filtrul celor doi, fără a ocoli micile drame ale copilăriei, realul e tras printr-o fină glazură de feerie și (auto)ironie. Micile povestiri ce compun cartea lui Filip Florian abundă în detalii care de care mai lipicioase, menite să lasă gura apă cititorului amator de fondante stilistice. Fie că e vorba de jocuri copilărești sau de evenimente cât
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
Au venit musafirii./ - Tu ce dai, eu ce dau.../ A, de când nu ne-am văzut”. Viața socială, redusă, aici, la rigide complezențe, își reia, ca și viața naturală, ritmurile. Firește, cărticica de primăvară nu e completă fără După melci, o feerie crudă în luna lui martie, sau fără „cea mai minunată și clasică grădină/ Ce-a înflorit vreodată sub cerul larg deschis” (Jardin de Luxembourg). Nici fără Noaptea de martie a lui Voiculescu: „Pe dealurile vremii iernează neaua încă;/ Dar cântă
Mărțișoare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3881_a_5206]
-
Și oftează când vibrează Lumea pare toată trează... Toamna a umplut decorul Furios se plimbă norul, În trăsura lui de foc Prinde cerul de mijloc. Domnele puțin fricoase Au cerut altă regie, Doar cu flori și poezie Pentru nopți de feerie... 30 octombrie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Noapte de toamnă / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1776, Anul V, 11 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NOAPTE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384708_a_386037]
-
Toate Articolele Autorului Eu nu sunt eu! Ci tu, prea-buna zână Reînviind copac cu seve stinse Aflat pe harta orei ce se-ngână Cu clipe asfințind sub tâmple ninse. Tu nu ești tu! Ci eu, de mult flămândul, Ascetul dăruirii, feeria Pătrunderii-ntre taine, poate blândul Pian născându-și singur simfonia. Noi suntem noi, un vânt care își scrie Pe căi lactee, printre universuri, Descânt astral cu ritm de poezie Și icnete în doi pe post de versuri. *** Referință Bibliografică: Noi
NOI SUNTEM NOI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384757_a_386086]
-
se întâmplă în vis de ceea ce mi se întâmplă treaz fiind și-am rămas așa până azi”5. În felul acesta, poetul a fost capabil să mențină integră capacitatea infantilă de a sublima realitatea, de a transfigura sordidul diurn în feerie. Marina susține că, pentru Leonid Dimov, “exista o oarecare continuitate între cotidian și vis, în sensul că proiecta asupra cotidianului o dimensiune de vis, cred că din fire. Cele mai banale clipe erau scoase din regimul ordinar.”6 O explicație
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
se întâmplă în vis de ceea ce mi se întâmplă treaz fiind și-am rămas așa până azi”5. În felul acesta, poetul a fost capabil să mențină integră capacitatea infantilă de a sublima realitatea, de a transfigura sordidul diurn în feerie. Marina susține că, pentru Leonid Dimov, “exista o oarecare continuitate între cotidian și vis, în sensul că proiecta asupra cotidianului o dimensiune de vis, cred că din fire. Cele mai banale clipe erau scoase din regimul ordinar.”6 O explicație
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
ațipind prin gări nescrise. Dezbrăcând de sub cojoace blânda iarnă-n chip de înger, fulgii au pornit să joace pe marama unui fulger. Au topit prin suflet gerul cu-ale spadei lor mândrie, învelind cu îngeri cerul din a iernii lungi feerie. Își luă aripile-n palme biata iarnă și se duse. o paradă de flori dalbe cu-a ei spadă o răpuse. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: BALADA IERNII / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010, Anul VI, 02
BALADA IERNII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385239_a_386568]
-
Imploră cerul ce cândva i-l dăruise, Să îi șoptească să se-ntoarcă din nou la ea. Plângeau și-ale nopții stele, uitate de lume, Nimeni nu își mai ridica capul spre ele, Doar poeții le mai cântau, din amintire, Feeria, dar versul le suspina cu jale. Nici de Răsărit, inimi, nu se mai bucurau, Raze de soare timid lumină aduceau Și mângâiau in tăcere orice atingeau, Doar Viața prin viață, cu zâmbete-i mulțumeau. Din astă lume rece un suflet
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
Imploră cerul ce cândva i-l dăruise,Să îi șoptească să se-ntoarcă din nou la ea.Plângeau și-ale nopții stele, uitate de lume, Nimeni nu își mai ridica capul spre ele,Doar poeții le mai cântau, din amintire, Feeria, dar versul le suspina cu jale.Nici de Răsărit, inimi, nu se mai bucurau,Raze de soare timid lumină aduceauși mângâiau in tăcere orice atingeau,Doar Viața prin viață, cu zâmbete-i mulțumeau.Din astă lume rece un suflet se
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
aleg din cele aproape 300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal-simfonic, variete și modern; dar printre lucrările mele cele mai îndrăgite aș putea enumera : Doina de Jale, « Rapsodia Primăverii », Concertul Nr.1 în Sol Major, « Idila Z », « Feerie », Sonata « Omagiul lui Mozart », „Gloria și Doliul Pământului”. Aceste lucrări au fost înregistrate pe discuri Philips, și au făcut de mult turul lumii. Sunt ca un balsam pentru sufletul omului atât de încercat de răul ce l-a cuprins în
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
str. Petre Râmneanțu (fostă Oltul) nr. 37. IOAN BÎTEA Târgul de iarnă al copiilor l Datini, carnaval și expoziție la Lugoj Clubul Copiilor, Școala Generală nr. 4 și Primăria din Lugoj organizează în perioada 16-18 decembrie prima ediție a evenimentului „Feerie de iarnă”. Pe parcursul celor trei zile, ocazionate de apropierea Sfintelor Sărbători de Crăciun vor avea loc activități care vor aduce în atenția publicului datini populare și colinde, piese de teatru, dans și muzică. Manifestarea se va încheia cu un carnaval
Agenda2005-47-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284398_a_285727]
-
atenția publicului datini populare și colinde, piese de teatru, dans și muzică. Manifestarea se va încheia cu un carnaval al personajelor magice în care va fi desemnată cea care va purta titlul de Miss Crăciunița 2005. Pornind de la tematica acțiunii „Feerie de iarnă“ - elevii de la școlile din județ pot participa în cadrul momentelor artistice, dar și cu cu lucrări realizate sub îndrumarea profesorilor de specialitate sau a învățătorilor în timpul orelor de educație tehnologică sau plastică. Acestea din urmă vor face obiectul unei
Agenda2005-47-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284398_a_285727]
-
lângă mine, aievea dansezi. Nu mai exist când m-apasă privirea, Dar totuși se-ntâmplă, cu mine visezi... Ferice cum par, aștept liniști ciudate, Pe care toți sfinții sunt dornici să-și lase, Cambrate pe pântec, iubiri demodate, Ce-aprind feerii în balet de matase. Aștept să te uit, un ecou îmi răspunde... Cand strig depărtării pecetluire. Aștepți să mă uiți, ai plecat, spre niciunde, Si fumegi pierdut în perdeluire. Balet într-o iarnă, pe stradă, cu tine, Că dânsul din
BALETUL DE MĂTASE II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385220_a_386549]
-
Graalul. Deschis ți-e sufletul, blândeții și speranței Și-n tine a găsit compasiunea rădăcină De-a naște aripi noi de viață. Lasă-te cuprins de vis în brațe de poezie, Dă-ți libertate-n spirit cu a versului meu feerie! Referință Bibliografică: Primește-mi visul / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PRIMEŞTE-MI VISUL de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384384_a_385713]