164 matches
-
și degajând hidrogen. Siliciul este foarte răspândit în natură, însă nu în stare liberă,deși masa sa alcătuiește 27,5 % din cea a scoarței Pământului prin constituția silicată sub forma silicei (dioxidului de siliciu) și silicați cum ar fi mica, feldspatul, ș.a. Este al doilea element ca răspândire pe Pământ, după oxigen. Cuarțul este forma cristalină stabilă a bioxidului de siliciu, prezentându-se în stare pură sub formă de cristale incolore (cristal de stâncă), precum și varietăți colorate: ametistul—violet, citrinul—galben
Siliciu () [Corola-website/Science/304108_a_305437]
-
este alcătuit din granule de cuarț (50-80 %), praf calcaros (8-20 %) și amestecuri de hidroxizi de fier, care colorează loessul în galben sau galben-roșcat, în funcție de concentrația în hidroxizi. Într-o concentrație mai redusă, dar care infuențează de asemenea culoarea rocii, sunt feldspații, piroxenii, amfibolii, olivina, granatul, spinelul, biotitul. Acestora li se adaugă mice, amfiboli, minerale grele și minerale argiloase. Micele pot constitui 25% și sunt prezente în fracțiunea cea mai fină. Mineralele grele prezintă uneori numai câteva zecimi de procent, în timp ce alteori
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
pietre prețioase (safire, rubine, topaze, 6,9 milioane carate, 2001), nisipuri metalifere (cu zirconiu 8,8 mii tone în 1998, rutil, titan 34,1 mii tone, 1998), sare (73,8 mii tone), grafit(3,8 mii tone, 2003), mica, caolin, feldspați, ilmenit etc. Principalele produse industriale: energie electrică, benzină, anvelope, îngrășăminte fosfatice, celuloza, hârtie și carton, cherestea, ciment, fibre sintetice, textile și confecții, ulei de cocos, zahăr brut, lapte, carne, bere, țigarete etc. Cultură plantelor se practică pe mai puțin de
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
acestor clase, insă dimensiunile prezentate mai sus sunt larg acceptate în lumea sedimentologilor (Sedimentologie = știință sedimentelor și a rocilor sedimentare). Consolidarea sedimentelor duce la formarea rocilor sedimentare care la rândul lor sunt împărțite în: În funcție de componentul principal se disting: arkoze (feldspat și cuarț) Procesul de diageneza este care duce la transformarea sedimentelor în roci sedimentare de multe ori prin adăugare de liant (material de cimentare) de diverse tipuri. Este realizată prin minerale argiloase (filosilicați), carbonați (CaCO), silice amorfa (SiO) și oxi
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
din resturi de plante carbonizate. 4. Sedimentele reziduale sau "rocile reziduale" se formează din rocile descompuse de factorii chimici din atmosferă; exemple de asemenea roci sedimentare sunt: lateritul (pe seama rocilor cu conținut în fier) bauxita, (roci calcaroase) și caolinul (pe seama feldspaților din granit, riolit, arkoze). Rocile sedimentare sunt importante că materiale de construcție (calcar și dolomit). De asemenea acestea sunt rocile gazdă pentru resurse de combustibili fosili constituind resursă energetică țițeiul și gazele naturale, "cărbunii superiori": antracitul și cărbunele brun. Rocile
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
forma pozitivă a structurii andezitice din Măgura Uroiului". Clina sudică a fost deschisă de mai multe cariere, instalate la diverse nivele, înaintând până în zona centrală a neck-ului. Andezitele au o culoare cenușiu-roșcată, masa fundamentală fiind constituită din microlite de feldspat, augit și magnetit, iar fenocristalele reprezentate prin plagioclazi, hipersten și augit. Uneori augitul crește procentual, aglomerându-se în forme sferolitice și radiare. Activitatea vulcanică s-a desfășurat preponderent efuziv, în produsele eliberate fiind antrenate numeroase fragmente din rocile fundamentului cu
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
Deșeuri de ardezie, fragmentate grosier sau doar debitate cu fierăstrăul sau în alt mod GD 030 2525 30 Deșeuri de mică GD 040 ex 2529 30 Deșeuri de leucit, nefelin și sienit nefelinic GD 050 ex 2529 10 Deșeuri de feldspat GD 060 ex 2529 21 Deșeuri de fluorină ex 2529 22 GD 070 ex 2811 22 Deșeuri de silice în formă solidă, excluzându-le pe cele rezultate din operațiuni de turnătorie GE. DEȘEURI DE STICLĂ ÎN FORMĂ NEDISPERSABILĂ GE 010
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
B2010 Deșeuri rezultate din operațiuni de minerit, în formă nedispersabilă: - deșeuri de grafit natural - deșeuri de ardezie, fragmentate grosier sau doar debitate cu fierăstrăul sau în alt mod - deșeuri de mică - deșeuri de leucit, nefelin și sienit nefelinic - deșeuri de feldspat - deșeuri de fluorină - deșeuri de silice în formă solidă, excluzându-le pe cele rezultate din operațiuni de turnătorie B2020 Deșeuri de sticlă în formă nedispersabilă: - cioburi de sticlă și alte deșeuri și resturi de sticlă, cu excepția sticlei din tuburile catodice
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
30 mm. „Conurile mari” (conurile Orton clasice), au laturile bazei mari de 17 mm, ale bazei mici de 6,5 mm și înălțimea de 58 mm. Conurile sunt confecționate din diferite amestecuri de caolin, de exemplu caolin de Zettlitz, cuarț, feldspat și fondanți ceramici. Se fac seturi în care fiecare con are o altă compoziție, ca urmare se topește la o altă temperatură, "temperatura de control", treptele fiind în general de 20. Domeniul acoperit este de 600 - 2000 șC. Viteza de
Pirometru ceramic () [Corola-website/Science/320198_a_321527]
-
îmbuteliate calități terapeutice cu totul remarcabile. Sodiul (Na²⁺) și potasiul (K²⁺), sunt și ele elemente regăsite în compoziția chimică a apei îmbuteliate ca apă minerală Biborțeni. Aceste elemente provin din solubilizarea unor minerale preexistente în formațiunile geologice din zona Baraolt (feldspați calcosodici existenți în andezite și piroclastite andezitice, piroxeni calcosodici, depozite sedimentare salifere etc), sub formă de bicarbonați de sodiu și potasiu. Dintre aceste elemente doar sodiu fiind dozat la valori de peste 250 mg%₀ conferă acestei ape și un caracter sodic
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
pot îngloba Na, Ca sau alți cationi, molecule de apă și chiar mici molecule organice. Canalele sunt suficient de largi pentru a permite trecerea și a unor ioni cu raza ionică mai mică decât a acestora. Ei fac parte, alături de feldspați din grupa tectosilicaților. Zeoliții au structuri mult mai deschise și mai puțin dense decât alți silicați. Zeoliții sunt minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral. În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
lor crește întrucâtva din secolul al XVI-lea, în primul rând prin cuvinte din domeniul mineritului, urmare a privilegiilor acordate de regele Francisc I unor mineri germani. Astfel apar în franceză cuvintele "cobalt" (sec. XVI); "bismuth", "zinc" (sec. XVII); "feldspath" „feldspat”, "quartz" „cuarț” (sec. XVIII) . Sunt adoptate și cuvinte legate de viața cotidiană: "trinquer" „a ciocni pahare cu băutură” (sec. XVI), "chic" „șic” (sec. XVIII), "accordéon" „acordeon” (sec. XIX). În secolul al XX-lea sunt adoptate mai multe cuvinte din domenii
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Mineralul adular este o varietate de ortoclaz cunoscut și ca piatra lunii. Denumirea provine din cuvântul latin "Adula", vechea denumire a Muntelui St. Gotthard din Elveția. Face parte din grupul feldspaților. Este transparent, incolor, cu reflexe argintii, cristalizat în sistemul monoclinic sau triclinic. Se întâlnește în Elveția, în Munții Alpi la Aular-Berstock (unde s-a găsit prima dată), în Austria la Zillertal și Habachtal, în Italia la Val di Vizze și
Adular () [Corola-website/Science/332876_a_334205]
-
de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, râuri) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni. Din punct de vedere geologic acesta prezintă în mare parte o zonă de cheiuri (versanți abrupți) săpate în roci metamorfice (gnaise și feldspați) de apele râului Cerna. Relieful petrografic este dezvoltat pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]