1,045 matches
-
covată la marginea Țării Românești și la marginea Țării Ungurești. În limba lor, înțelesul numelui acestei mânăstiri, Cozia, este „fortăreață de pământ”, din pricina nenu¬măraților munți din această țară. În această mânăstire nu pătrunde nici o femeie și nici chiar parte femeiască a vreunui animal; de altfel, este regula stabilită de răposatul Mircea Voievod, care a clădit-o împreună cu bisericile sale, închinându-o Sfintei Treimi. Se spune că i-au dat numele de Sfânta Treime după cei trei munți care o înconjoară
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
a fost invitat și sculptorul Constantin Brâncuși, care nu s-a sfiit să vină în vesminte populare românești , foarte mândru de ele. Matisse avea să fie încântat de culorile țesăturilor românești, deosebit de expresive. Ulterior el impresionat și de frumusețea cămășii femeiești din portul popular românesc, i-a dedicat acesteia o lucrare în semn de mare prețuire, intitulată Ia românească. Cămașă,piesa de bază a costumului popular românesc, este din pânză albă. Piesele mai vechi, de lucru, sunt țesute din cânepă și
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
fi întâlnit și registrul unic, numit tablă. Pieptul cămășii, format din două foi, este de asemenea Piesele sunt de la începutul secolului XX și prima jumătate a secolului XX . Este important de menționat că azi funcționează un atelier de confecționat cămăși femeiești la Ponoare- Oana Pârvan. Cămășile lucrate aici deși s-au îndepărtat de cromatică întâlnită la piese mai vechi cele de 1900, o cromatică sobra unde predomina negrul-alb, reiau motive decorative pa care le întîlnim la exemplare mai vechi. *Expoziție realizată
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
ambițiile neamului său înstărit. Nu-i pria deloc asta dascălului bisericesc. Dar fiind mai mult plecat cu popa pe la treburile cele duhovnicești, găsi în asta leac supărării lui de-o viață. Când se nimerea să se afle sub tirurile gurii femeiești și n-avea treabă la biserică, își lua cârja și făcea ocolul satului. - Di ci umbli hai-hui, bunicule, di măsori satu’ cât îi di mare? îl întreba iscoditor nepotul cel mai mic. - D-apoi, di ci, nepoate? Căci nici eu
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
pus chipul pe cerul lumii. Tu pentru mii de oameni și pentru mii de ani de aici înainte ești FEMEIA...Toate femeile lumii se aliniază așa ca la armată în spatele tău...Și tu le reprezinți. Ești profetul lor...simbolul misterului femeiesc. (un car trece scârțâind pe drum) DOMNIȘOARA POGANY : ( tristă, misterioasă ) Da, Costache....așa este... (același scârțâit de car care trece pe drum de la începutul lumii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dar cum simțiți voi geniul ? Asta îmi este necunoscut. Tu cum simți, cum
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
sfatul și șopti pierită folosind cu dibăcie regulile conversaționale specifice: - Buna mea prietenă, dar cum oare aș putea eu să fac o baie, sau chiar să dau de o toaletă, căci iată, mă cam încearcă unele nevoi, de-ale noastre, femeiești... Era îngrozită deoarece pe pulpe i se scurgea „vârtutea” ducelui. Micuța contesă o privi speriată ca de moarte și-i spuse, sincer îngrijorată: - Sărmană ființă fără minte, cum adică, să te speli!? Cu apă!? Păi, tu nu știi că din cauza
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
românesc , sarmale, smântână cu ochiuri și telemea cu mămăliguță ca și ambientul din bucătărie și living-room, cu ștergare cu motive de la țară, chenare cu râuri la un chimir, la cămașă cu poale sau la ie de costum popular bărbătesc și femeiesc din ținuturile Romanaților și Teleormanului, antren cu muzică populară românească înregistrată pe CD-iuri, cântată de rapsozi din aceste ținuturi, inclusiv formația condusă de un fiu al acestor meleaguri, regretatul Liviu Vasilică Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California (15) / George Nicolae
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
drum, abia dacă m-am învățat cu acest cuvânt, pentru că nici n-am mai fost pus în situația de al folosii. Anul trecut dintr-o anumită întâmplare m-am gândit să trimit anumite gânduri înșiruite la o redacție de sorginte femeiască. La aprecierea acelei publicații a căzut de comun acord să le publice după o revenire ajustativă asupra materialelor, primele fiind: "Masculin la feminin" cu cele două părți și câteva poezii. Astfel, din mai 2012 dorința de a scrie a reluat
VAL MIHOC de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351750_a_353079]
-
FIER Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 865 din 14 mai 2013 Toate Articolele Autorului Ciupagul de Balta în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier Catalog.Subzona Satul de sub munte Varvara Magdalena Măneanu Istoricul formării colecției de cămăși femeiești fără poale din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier și descrierea cantitativă, pe subzone etnografice, au fost abordate în studiile noastre anterioare 1. S-a observat că nu toate așezările zonei etnografice Mehedinți, cu subzonele sale, sunt uniform reprezentate în colecție
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
În ceea ce privește reprezentarea satelor din zubzona Plaiul Cloșani, și mai îngustul areal Satul de sub munte, cel mai bine din punct de vedre al artefactelor păstrate în colecțiile muzeului, pe baza cărora azi se mai pot formula unele nuanțări în ceea ce privește specificul cămășii femeiești fără poale, cu denumirea locală ciupag, se regăsește satul Balta. Avem în vedere, în prezentul studiu întreprins de noi pentru satul Balta 2, iar nu comuna Balta cu satele sale. Ne propunem o astfel de abordare având în vedere o
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
de marcă identitară. Revenind la seria de ciupage din satul Balta, păstrate în colecțiile muzeului, aceastea prezintă interes prin faptul că ilustrează astăzi o bună parte din observațiile și concluziile cercetătorilor din perioada ultimilor ani ai secolului XX, asupra costumului femeiesc din zonă,4 sau lasă loc în unele cazuri, la nuanțări sau detalieri ale concepției esteice ale acestei comunități privind modul cum trebuie să arate cipagul ca piesă principală de port femeisc în diferite împrejurări 5. Spre exemplu, aserțiunea că
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
doar 3 exemplare au motivul decorativ realizat în nuanțe de albastru( P.1573, P.1579, P.1175) și un ansamblu de costum realizat mai recent( P. 2768). De asemenea și constatarea doamnei Elena Secoșan că: In zona de nord, cămașa femeiască reflectă o sobrietate prin ornamentul tratat robust în linii largi și preferința pentru soluții simple, altița fiind adeseori eliminată, „blana" întinzându-se de la umăr până jos,5 nu se confirmă în structura decorativă de pe mâneca ciupagelor din Plaiul Cloșani, aflate
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
dăsim o abatere de la această regulă ciupagul, P1265, care adaptează încrețului motive vegetale în vrej, brodare pe fire trase. În colecția de ciupage de la Balta, de asemenea există și exemplare care poartă o caracteristică identificată de Elena Secoșan pentru cămășile femeiești bătrînești de Mehedinți în general și anume despicătura pe mijlocul pieptului, fără cusătură,.(P1169, P2786), amploarea mânecilor (P2786).6 Tehnica alesului în război, practicată și în trecut, se valorifica în perioada 1970-1980 în frumoase cămăși alese în cocleți, specifice zonei
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
pe insula produse finite aici fiind tivite și brodate într-un mod specific .Alte obiecte de îmbrăcăminte erau confecționate pe insula din materiale textile aduse din altă parte ,mai ales din Turcia, alte piese mai putine la număr precum cămășile femeiești și bărbătești, punguțele « parachesesi « ,cingătorile din pânză de casă ,brodate la capete se făceau și pe insula însă credem că o parte puteau să provină și din târgurile ce se țineau în apropierea orașelor porturi la Dunăre . Mărturii foto documentare
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
birou din conacul de la Bolintin și medita la încâlcitele sale afaceri financiare. Avea un chip surprinzător de frumos, cu trăsături latine, romane. Avea ochii albaștri-cenușii, reci și cercetători. Părul, pieptănat cu cărare pe stânga, era vopsit întrun blond platinat, aproape femeiesc. Vergilius “Porcu'” împlinise 60 ani. De o cochetărie extremă, nu ezita să-și vopsească părul și să apeleze la serviciile unor saloane de frumusețe pentru a arăta mai tânăr și a putea avea trecere la femei. ... “Porcu'” privi pendula de pe
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
în noaptea în care Tu și cu mine eram doi copii. Ai zis atunci că sunt pentru tine Singurul om cu care mai poți să vorbești, Și -ai spus ceva ce cu greu vreodată Un barbat ar spune unei fapturi femeiești. Femeia din vis eram pentru tine Și sufletul tău, înger păzitor, Te du cu bine călător prin lume Știu că de la mine nu vrei ajutor. Acum peste tine se așterne uitarea Ce crud este ---trebuie să ascult O inimă care
CĂLĂTORUL de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362552_a_363881]
-
au voie să intre persoanele de sex feminin. Pe piatră de legământ, păstrată astăzi în muzeul Sfintei Mănăstiri Frăsinei, stă scris: Acest sfânt lăcaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă oarecare din partea femeiasca putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea, sub grea legătură, s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă oarecare din partea femeiasca putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea, sub grea legătură, s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vină asupra lor, precum sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse. Și iarăși, cele ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
reflectând civilizația acestor așezări, păstrate azi în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Cele mai multe artefacte sunt din domeniului portului popular 5. Totuși, acum în colecțiile muzeului așezările din Clisura Dunării sunt inegal reprezentate din punct de vedere. Colecția de cămăși femeiești, fără poale, din Clisura Dunării are un număr de 31 de piese, intrate în colecțiile muzeului în perioada 1965-1978. După cum arăta Paul Petrescu”În special costumul de sărbătoare a suferit numeroase modificări6caracteristici pe care le găsim și la piesele din
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
tunică, poncio. Din același areal al Banatului provin (P. 1407)-Teregova și (P. 2498)- Sasca Montană ca și P.1369 de proveniență necunoscută, dar pe care după aspect o încadrăm în această zonă. Continuând studiul început al colecției de cămășii femeiești fără poale, aflate în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier13, am realizat o nouă etapă: studiul și catalogul cămășilor femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
de proveniență necunoscută, dar pe care după aspect o încadrăm în această zonă. Continuând studiul început al colecției de cămășii femeiești fără poale, aflate în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier13, am realizat o nouă etapă: studiul și catalogul cămășilor femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi cunoașterea acestui domeniu atât de complex. ***Articol apărut în formă extinsă în volumul de studii și articole Drobeta, seria Etnografie
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
G. Solca, Gura Humorului: „Mărțișorul, o tradiție,” „Cel ce-o face fericită/ Pentru-o clipă pe iubită,” „O atenție cuvenită/ Nicidecum nu e o mită.” „Mică floare de mătase/Cu obiecte norocoase”, „Obligație din oficiu'/ Pentru șefu' la serviciu'”, „Găselniță femeiască/ Și mai mult să te-nrobească.”, „E un lucru foarte fin/Cu aluzie la destin.”; „Este un micuț simbol/Primit fără protocol”, „Cu migală-obiect produs/ Dăruit de jos în sus./ Când vine de sus în jos/Devine periculos.”, „Pur și
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
în industria divertismentului din Las Vegas, dau noi asalturi investitori cu trecere pe piața elitei europene în domeniu, precum casele de modă Tiffany și Louis Vuitton cu confecții textile de mare rafinament și de pielărie adjuvante comodității, confortului și frumuseții femeiești, dovadă mall-ul deschis de ziua lui Moș Nicolae ortodox a lui '09 a cărei îmbulzeală cum aminteam se simțea peste tot, când suprafața adăugată “pieței luxului” pentru aceste “finețuri ale lumii selecte” de la “Crystal” a ajuns la aproape 50
SPERIETURĂ LA O CASĂ DE MODĂ DIN L.A. (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354070_a_355399]
-
ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână și ciorapi de culoare roșie cu aplicații de negru și
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
românesc, policromatic și cu motive mitice). În Cartea de onoare a Căminului cultural, la loc de cinste figurează aprecierea și autograful ministrului Franței la București din anul 1936 "uimit de cutezanța și harul artiștilor săteni de a tranfigura frumosul vestimentar femeiesc din Rucăr, cu acul, andreaua și firul mătăsos pe pânza imaculată". După război activitatea culturală, în afară de cea corală a trenat, instrumentele de constrângere ale noului regim instaurat la București fiind vizibile și sâcâitoare pentru cadrul didactic, asimilat de propaganda partidului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]