2,422 matches
-
PACS-ul, pentru moment), confuzia lor intimă este profundă și definitivă. Dezordinea, mascată sub o formă pervertită de libertate, este întreținută, în egală măsura, la nivelul cuplurilor heterosexuale. Tendința este de a anula diferențele între sexe. Recunoaștem aici urme de feminism militant. Dacă femeile nu pot deține supremația sexuală (discurs la fel de sexist ca și discursul macho), cel puțin încearcă să anuleze celălalt sex. Egalitatea între sexe este greu de practicat, atunci cel mai bine ar fi să renunțăm la ea, o dată
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
pînă la stupid, un altfel de drogat cu scenariul american al competiției și învingătorului unic. În mai toate filmele americane în care avem o competiție apare jucătorul inspirat și antrenorul genial și nonconformist, altă serie de filme pe baza unui feminism gonflat elogiază performanțele competiționale ale femeii, performanțe similare unei curse a înarmărilor etc. Nu tema este de vină, ci ideologizarea succesului, a performanței, fără nuanțe, după rețetă. Frumusețea umană se află într-o altă lumină, mai blîndă, cu o undă
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
atinși de sindromul Chirița : Evoluția globală a conflictului are o istorie aparte, care ar merita relatată pe larg, în special în România, unde se vorbește despre ea după ureche. Ea este povestea campaniei orchestrate de idolatrii post-colonianismului, ai neo-marxismului, ai feminismului, adică ai marginalității intolerante, încrâncenate în ofensiva contra Europeanului-alb-mort și transformând ideea de diversitate culturală într-o armă a discriminării inverse. Nu mă pot abține să nu adaug că focul frustrațiilor și al resentimentelor acute a fost alimentat abundent de
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
sunt evocate berăriile de provincie, cu pâlniile radiofonice, de unde emană un repertoriu elegiac, dansant sau lăutăresc. Subiectele sunt inepuizabile, numai rostul să li se distingă: școală, bacalaureat, Universitate, Academie, Justiție, edituri, studenți, milionari, "șomeri bine educați", "revoluționari și răzvrătiți", "martiri", feminism, "amor și finanțe", "bunele moravuri", "formele fiscale", "problema invalizilor de război", "marxism retribuit", "obișnuința păcii" etc. etc. Bineînțeles, cele mai multe articole și comentarii sunt dedicate întâmplărilor culturale și artistice, eludate în textul de față. De mai multe ori, Sebastian afirmă că
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
interesele". De-asta sînt, vezi bine, gingașe. Fie că scrie despre ideal, trecînd de la feldmareșali și istorice neliniști ale popoarelor, rezolvate grotesc, la filosofi și la studiile, din nou în vogă astăzi, despre swarm intelligence, inteligența roiului, sau scrie despre feminism și micile écart-uri (sic!) ale oamenilor mari, despre lacrimi, politică și literatură, despre "lenea gîndirii și hărnicia voinței", Zarifopol are aceeași școală a condensării, care nu ține, nicidecum, de regnul divagațiilor lălîi. Să vorbești despre orice și despre toate și
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
cooperare comunitară se trece tot mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală a DEVCOM ajunge să fie contestată,în anii ’80 și ’90, de către comunitarism, populismul radical și postmodernism. Mișcările sociale postmoderniste susțin curente precum feminismul și ecologismul și se opun abordărilor de tip modernizare. Aspectul problematic esențial în cazul postmodernismului a fost acela de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul a susținut mai mult acțiunile de reorganizare comunitară decât pe cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
uimit s-o descopăr printre participanți. Am fost și eu comunistă, așa că mă simt datoare să vin să văd ce s-a ales din ideile pe care le-am susținut!" Despărțirea de comunism a fost brutală și definitivă. Idila cu feminismul - un caz particular al ideologiei de stânga - a persistat o vreme. Mult mai puțin decât se așteptau suporterii ei, și mai degrabă într-un fel de răstălmăcire a mesajului cărților sale. Faptul că eroinele erau femei puternice (Martha Quest, Anna
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
unei concepții în care orice om normal vede o acțiune cât se poate de firească: egalitatea dintre sexe. În 2001, în cadrul festivalului de la Edinburgh, Doris Lessing a șocat încă o dată - și definitiv - când a vorbit despre ceea ce se întâmplă cu feminismul actual. În opinia ei, e vorba de o gândire "insidioasă și leneșă", care a modelat felul cum sunt văzuți astăzi bărbații: "Sunt șocată de felul negândit, devenit parte a a culturii noastre, în care bărbații sunt tratați în mod automat
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
absolvit engleză la Cambridge. Se autointitulează post-feministă. Într-adevăr, spuse Adrian și citi cu glas tare din ziar: „Samuel Sharp mi-a declarat «N-am înțeles niciodată cuvântul ăstaă. I-am spus că prin asta eu înțeleg că am asimilat feminismul fără să fiu obsedată de el. La care mi-a replicat cu un zâmbet ștrengăresc: «Păi, în cazul ăsta și eu sunt post-feministă. I-am spus că, judecând după modul cum tratează femeile în scenariile sale, așa ceva e greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
fel cu soarta acestei femei hăituite și neînțelese. Abia acum, după aproape două milenii, asistăm la o încercare de reabilitare atât a gnosticismului, cât și a Mariei Magdalena din punct de vedere „științific”. Departe însă de a fi „științifice”, prejudecățile feminismului sunt simptomele unei mentalități revanșarde, antimachiste și antitradiționaliste. Firește, conceptul însuși de „tradiție” poate îmbrăca sensuri și sensuri, fiind de o ambiguitate dezarmantă. Tradiția legată de figura Mariei Magdalena se cuvine revizuită, corectată, interpretată cu suplețe și bun-simț, eventual refuzată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
întorc să se răzbune pe iubiții care le-au înșelat ori nu le-au întors sentimentele amoroase, preluată apoi de literatură și arte în general peste tot transpare aceeași frică a bărbatului de acel altceva, străin sieși, femininul. Desigur, de când feminismul s-a înarmat cu chiar armele lui Freud pentru a demonstra că frica masculină de sex își are rădăcinile în asocierea subliminală a vaginului cu o gură devoratoare (vagina dentata), lucrul acesta nu mai poate să mire pe nimeni. Ceea ce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la viața de familie 109 1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene 109 1.1. Dreptul la viața de familie ca drept la privatitate 111 2. Copiii fetelor mame 115 3. Tatăl absent - problema autorității 117 Capitolul IV Feminismul și familia 125 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie 125 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia 148 3.2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia 148 3.2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă 159 5. Conservatorism și modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă 159 5. Conservatorism și modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
femei, ca o consecință a dominării lor de către bărbați (în măsura în care aceștia nu se implică în susținerea copiilor, lăsând povara grijii parentale pe seama femeilor care sunt mame). Observarea unei constante sensibilități la dimensiunea de gen13 va putea să fie interpretată drept feminism mascat. În acest sens, un bun argument ar putea fi următorul: O teorie este feministă dacă (1) în cadrul ei genul ocupă un loc central, teoria respectivă încercând să înțeleagă caracterul și natura de gen ale relațiilor, instituțiilor și proceselor sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comportamentale, pusă la colțul societății. 1.1. Personal și politictc " 1.1. Personal și politic" M-am întrebat dacă, în încercarea de a aborda problematica familiei monoparentale din perspectiva teoriilor politice, nu voi ajunge cumva la constatarea evidențiată încă de feminismul american, cunoscut sub numele de „feminism al valului II”, după care tot ceea ce este personal este politic? Această etapă de analiză a situației femeilor fusese marcată de apariția cărții Simonei de Beauvoir, Al doilea sex, în 1949. Autoarea se întreba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
1. Personal și politictc " 1.1. Personal și politic" M-am întrebat dacă, în încercarea de a aborda problematica familiei monoparentale din perspectiva teoriilor politice, nu voi ajunge cumva la constatarea evidențiată încă de feminismul american, cunoscut sub numele de „feminism al valului II”, după care tot ceea ce este personal este politic? Această etapă de analiză a situației femeilor fusese marcată de apariția cărții Simonei de Beauvoir, Al doilea sex, în 1949. Autoarea se întreba cum este posibilă egalitatea reală între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
părinților ca persoane autonome. Astfel, emanciparea femeilor - idee constant promovată de gândirea feministă, indiferent de orientarea ei particulară (liberală, socialistă, radicală, comunitară etc.) - a fost receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc "1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie" Feminismul și familia sunt uneori receptate ca aflându-se într-o situație contradictorie 1. Această ipoteză (împotriva căreia mă voi plasa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
autonome. Astfel, emanciparea femeilor - idee constant promovată de gândirea feministă, indiferent de orientarea ei particulară (liberală, socialistă, radicală, comunitară etc.) - a fost receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc "1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie" Feminismul și familia sunt uneori receptate ca aflându-se într-o situație contradictorie 1. Această ipoteză (împotriva căreia mă voi plasa în argumentare) se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
radicală, comunitară etc.) - a fost receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc "1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie" Feminismul și familia sunt uneori receptate ca aflându-se într-o situație contradictorie 1. Această ipoteză (împotriva căreia mă voi plasa în argumentare) se bazează pe supoziția după care cei mai mulți dintre noi valorizează pozitiv familia și sunt temători față de orice ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
într-o situație contradictorie 1. Această ipoteză (împotriva căreia mă voi plasa în argumentare) se bazează pe supoziția după care cei mai mulți dintre noi valorizează pozitiv familia și sunt temători față de orice ar putea să afecteze echilibrul și stabilitatea acesteia. Ori feminismul este o pledoarie pentru drepturile femeilor 2, drepturi care pot fi înțelese implicit și ca trădări ale rolurilor clasice ale sexelor în familie, ceea ce poate duce - nu dintr-odată, dar treptat - la destructurarea familiei. Modificarea rolurilor în cadrul familiei nu constituie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Miroiu, 2002, p. 109), V. Marinescu arată că familia nu este o simplă asociere naturală cu caracter privat, ci ...trebuie înțeleasă mai ales ca o abstracție, un construct social genizat prin care bărbații își pot exercita hegemonia asupra femeilor. Pentru feminism, relația femei-familie este fundamental una dilematică, pentru că vizează existența unui dezechilibru între „Sine” și „Altul” - aceasta este tensiunea dintre satisfacerea propriilor nevoi ale femeilor și satisfacerea nevoilor celorlalți membri ai familiei, față de care ele trebuie să se comporte genizat, adică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
soț și tată al familiei, și un dominat - femeia -, ca soție și mamă) se opune paradigmei funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist contează stabilitatea și echilibrul familiei, văzute din întreg spre parte (familia este mai mult decât suma indivizilor care o compun), din perspectiva feministă, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Raportându-se la această noțiune, Mihaela Miroiu (1995, p. 15) arăta că, în societatea comunistă românească, ...„capul familiei” era un titlu cu acoperire reală la fel de evidentă ca și titlul de conte în democrația americană. „Regula tatălui”, atât de invocată de feminismul psihanalitic, este cam greu de regăsit ca mesaj timpuriu în viața unor copii crescuți de către bunici sau în creșe, de alte femei. Dacă familia monoparentală reproduce relațiile de tip patriarhal, atunci se poate anticipa că părintele își asumă rolul dominator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]