361 matches
-
100 ml, spălându-se creuzetul de 2-3 ori, cu câte 10-15 ml apă distilata și se aduce la semn. Se iau 10 ml din această soluție, se trece într-un vas Erlenmayer , se neutralizează cu NaOH 0,1 în prezența fenolftaleinei și se titrează cu azotat de argint, în prezența cromatului de potasiu. % clorura de sodiu = 0,00585 x V x 10 / m x 100 = 0,585 x V / m -0,00585 cantitatea de clorura de sodiu corespunzătoare la 1 ml
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de filtru, se introduc într-un balon cotat de 250 ml și se aduce la semn cu apă distilata. 50 ml de filtrat din lichidul omogenizat se trec într-un vas Erlenmayer de 100 ml, se adăuga 2 picături de fenolftaleina și se titrează cu hidroxid de sodiu până la apariția colorației roz, care persistă timp de 1 minut. Aciditate totală ( exprimată în acid malic) = ( 5x V1x 0,0067) / V x 100 = 3,35 x V1 / V V1 - volumul soluției de hidroxid
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
sunt obligatorii tratamentele termice (pasteurizarea, sretilizarea). Determinarea substanței uscate solubile Principiul metodei .Constă în refracția luminii la întâlnirea a 2 medii diferite. Aciditatea titrabila Principiul metodei. Constă în neutralizarea soluției prin titrarea probei cu NaOH până la pH=7, în prezența fenolftaleinei, ca indicator. Sarcina de lucru: Determinați aciditatea la produse consistente și greu filtrabile (marmelada, dulcețuri, jeleuri, pastă de tomate). FORMULĂ DE CALCUL: A Ț = mV VV 3 31 1,0 •100 (cm 3 NaOH 0,1 n/100g produs) în
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de 250 cm 3 și completare la semn cu apă distilata și răcita balon cotat 250 cm 3 VI. Omogenizare și filtrare pahar Erlenmeyer pâlnie de sticlă hârtie de filtru VII. Adăugarea indicatorului 50 cm 3 filtrat 2 - 3 picături fenolftaleina 2% fenolftaleina 2% VIII. Titrarea cu soluție NaOH 0,1n pâană la colorație slab roz persistentă 1 min IX. Respectarea Normelor de Protecția Muncii și Igienă 75 FIȘA DE LUCRU NR. 11 Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.4. Caracteristici
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
cm 3 și completare la semn cu apă distilata și răcita balon cotat 250 cm 3 VI. Omogenizare și filtrare pahar Erlenmeyer pâlnie de sticlă hârtie de filtru VII. Adăugarea indicatorului 50 cm 3 filtrat 2 - 3 picături fenolftaleina 2% fenolftaleina 2% VIII. Titrarea cu soluție NaOH 0,1n pâană la colorație slab roz persistentă 1 min IX. Respectarea Normelor de Protecția Muncii și Igienă 75 FIȘA DE LUCRU NR. 11 Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.4. Caracteristici Condiții de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de incubare la 37°C, tuburile însămânțate trebuie să rămână sterile. Determinarea acidității Determinarea acidității totale la marinate Principiul metodei Aciditatea totală se determina în extractul apos din proba de analizat, prin titrare cu NaOH 0,1 n, în prezența fenolftaleinei.Rezultatul se exprimă în acid acetic. Reactivi hidroxid de sodiu, 0,1 n; fenolftaleina, soluție alcoolică de 1%. Modul de lucru Se cântăresc, cu precizia de 0,001 g , 15....20 g din proba de pește mărunțita într-un mojar
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
acidității totale la marinate Principiul metodei Aciditatea totală se determina în extractul apos din proba de analizat, prin titrare cu NaOH 0,1 n, în prezența fenolftaleinei.Rezultatul se exprimă în acid acetic. Reactivi hidroxid de sodiu, 0,1 n; fenolftaleina, soluție alcoolică de 1%. Modul de lucru Se cântăresc, cu precizia de 0,001 g , 15....20 g din proba de pește mărunțita într-un mojar cu 25..50 ml apă și se introduc cu ajutorul unei pâlnii într-un balon
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Se completează cu apă până la semn, se agită din nou și se filtrază prin filtru cu hârtie sau vata. Din filtartul obținut se iau cu o pipeta 50 ml, se introduc într-un vas Erlenmayer, se adăuga 3 picături de fenolftaleina și se titrează cu NaOH 0,1 n. % aciditate totală (CH3-COOH) = 0,006 x V x V1 / m x V2 x 100 = 0,6 x Vx V1/m x V2 0,006 - masă de acid acetic, în g, corespunzătoare la
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
timp de 30 minute, agitând din când în când. Lichidul se filtrează printr-un filtru curat și uscat, din care se iau 25 ml, se introduc într-un vas Erlenmayer și se titrează cu NaOH 0,1 n, în prezența fenolftaleinei. % aciditate totală (CH3-COOH) = 0,006 x V x V1 / m x V2 x 100 = 0,6 x Vx V1/m x V2 0,006 - masă de acid acetic, în g, corespunzătoare la 1ml NaOH 0,1n; V - cantitatea de NaOH
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
icre. Ca rezultat se ia media aritmetică a 3 determinări. Determinarea acidității icrelor Determinarea acizilor solubili în apă. Se determina prin extragerea cu apă a cestora din proba de icre și titrarea extractului cu KOH 0,1 n , în prezența fenolftaleinei. Modul de lucru Într-o capsula de porțelan se cântăresc , cu precizie de 0,01 g, 10 g din proba de analizat . Se trec cantitativ cu 100 ml apă într-un balon de 250 ml . Balonul se astupa cu un
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
se pe filtru se spală de cel putin 3 ori cu câte 15 ml apă, iar apele de spălare se adaugă la filtrat. Pentru îndepărtarea CO2 , filtratul se fierbe după care se titrază cu KOH 0,1 n, în prezența fenolftaleinei , până la apariția colorației roz. Acizi solubili în apă = 5,6 x V / m 5.6 masă KOH , în mg V - volumul de NaOH 0,1n folosit la titrare, ml; m - masă de icre luate pentru analiză, g Rezultatul se exprimă
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
semneze o hârtie oarecare, semnătura care va dispare după un timp. La baza acestui experiment stă faptul că ,,cerneală’’ este în fond o soluție diluata de amoniac, în care s-a pus câteva picături dintr-o soluție alcoolică 1% de fenolftaleina. Amoniacul evaporându se, fenolftaleina se decolorează, iar scrisul dispare. CERNEALĂ INVIZIBILĂ Soluția de acetat de plumb 3% este incolora, dar dacă hârtia pe care s-a scris cu această cerneală se pulverizează cu o soluție de sulfura de carbon, vă
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
semnătura care va dispare după un timp. La baza acestui experiment stă faptul că ,,cerneală’’ este în fond o soluție diluata de amoniac, în care s-a pus câteva picături dintr-o soluție alcoolică 1% de fenolftaleina. Amoniacul evaporându se, fenolftaleina se decolorează, iar scrisul dispare. CERNEALĂ INVIZIBILĂ Soluția de acetat de plumb 3% este incolora, dar dacă hârtia pe care s-a scris cu această cerneală se pulverizează cu o soluție de sulfura de carbon, vă apare o colorație neagră
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
Pentru a determina dacă laptele este ”bun pentru fiert”, adică nu are aciditate, se va realiza o titrare. Pentru această se va trata o probă de lapte de vacă (titratul) cu o soluție de hidroxid de sodiu (titrantul), în prezența fenolftaleinei care servește drept indicator. Cu ajutorul unei pipete se iau 10 mL din proba de lapte și se introduc într-un flacon Erlenmeyer de 100 mL. Se va adăuga 20 mL apă distilata și 2-3 picături de fenolftaleina și se va
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
titrantul), în prezența fenolftaleinei care servește drept indicator. Cu ajutorul unei pipete se iau 10 mL din proba de lapte și se introduc într-un flacon Erlenmeyer de 100 mL. Se va adăuga 20 mL apă distilata și 2-3 picături de fenolftaleina și se va titra amestecul obținut cu soluția de NaOH, sub agitare continua până la apariția unei colorații slab roz persistent minim un minut. DISPERSAREA LICHIDELOR Într-un vas adânc se pune un pahar de lapte, adăugându-se câteva picături de
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
tipică de recunoaștere a carbonaților este cea cu acizii. În gelatina este dizolvat carbonatul de sodiu. Acidul clorhidric depus deasupra gelatinei pune în libertate CO2 care, încercând să se degaje, dizlocă gelatina. Reacția poate avea loc în absență sau prezenta fenolftaleinei. 5.Inele de cromați 6. Inelele lui Liesegang Fenomenul de precipitare periodica în prezența unui gel a fost descoperit de Liesegang (1896), în cazul reacției de schimb dintre K2Cr2O7, uniform repartizat într-un gel de gelatina și o soluție de
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
nou permanganat de potasiu. După terminarea experimentului conținutul eprubetei se varsă într-un vas mare cu apă, care se aruncă apoi la canal. FOC PE APĂ SAU ... TRANSFORMAREA APEI ÎN ... VIN Într-un cristalizor cu apă și câteva picături de fenolftaleina se introduce o bucățică de sodiu (sau potasiu) metalic așezată pe hârtie de filtru. Se acoperă cristalizorul cu o pâlnie de sticlă. Apă din cristalizor va deveni roșie. Hidroxidul de sodiu format, fiind o bază tare, va schimba culoarea fenolftaleinei
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
fenolftaleina se introduce o bucățică de sodiu (sau potasiu) metalic așezată pe hârtie de filtru. Se acoperă cristalizorul cu o pâlnie de sticlă. Apă din cristalizor va deveni roșie. Hidroxidul de sodiu format, fiind o bază tare, va schimba culoarea fenolftaleinei din incolora în roșu carmin. ... ȘI SÂNGELE APĂ S-A FĂCUT ... Dintr-o sticlă se umplu cu apă două pahare. Într-unul din pahare apă este incolora, iar în celălalt apă este colorată în roșu. Cum s-a întâmplat acest
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
sticlă se umplu cu apă două pahare. Într-unul din pahare apă este incolora, iar în celălalt apă este colorată în roșu. Cum s-a întâmplat acest fenomen? În sticlă, apa nu era curată, ci amestecata cu câteva picături de fenolftaleina în alcool. Unul din pahare era, de asemenea ,,infectat”, avea o picătură de hidroxid de sodiu. Această a format cu fenolftaleina colorația roșie. Cu acest pahar se mai poate face un experiment. Foarte atent se toarnă pe marginea lui acid
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
roșu. Cum s-a întâmplat acest fenomen? În sticlă, apa nu era curată, ci amestecata cu câteva picături de fenolftaleina în alcool. Unul din pahare era, de asemenea ,,infectat”, avea o picătură de hidroxid de sodiu. Această a format cu fenolftaleina colorația roșie. Cu acest pahar se mai poate face un experiment. Foarte atent se toarnă pe marginea lui acid sulfuric, observându-se că jos lichidul se va decolora, iar la un moment dat în pahar va fi o linie precisă
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
moment dat în pahar va fi o linie precisă care va separă partea incolora de jos de cea colorată de sus. Cum se explică acest fenomen? H2SO4 neutralizează NaOH. Dacă nu mai este hidroxid, dispare și culoarea roșie dată de fenolftaleina în mediu bazic. FOCURI BENGALE Orice foc bengal conține trei categorii de substanțe: un combustibil (cărbune sau sulf); un oxidant (clorat de potasiu, azotat de potasiu, etc.); o substanță care colorează flacăra (specifică pentru fiecare culoare). Toate cele trei substanțe
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
fierbinte 40 g gelatina, după care soluția obținută se toarnă în 5 sticluțe de căte 100 mL. În fiecare sticluța se dizolvă apoi în soluția de gelatina (prin amestecare cu o vergea) câte una din următoarele substanțe: ferocianura de potasiu, fenolftaleina, sulfat de fier III, bicromat de potasiu și pulbere de zinc. Se așteaptă până când gelatina se întărește, formând un fel de piftie. În primă sticluța se așează cu grijă pe suprafață ,,piftiei” un cristal mic de sulfat de cupru, în
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
un amestec de MnO2 și KClO3. Cand se observă degajarea de gaz se aruncă câteva pastile de sulf. Imediat va apărea în eprubeta o lumină albastră spectaculoasă. MINGEA DE ”FOC” Se toarnă apă în cristalizor și se adaugă 1-2 picături fenolftaleina sau alți indicatori care să marcheze mediul bazic. Cu ajutorul unui clește metalic se scoate o bucată de sodiu de sub petrol, se taie o bucățică de mărimea unui bob de mazăre, restul se introduce sub petrol, se închide flaconul și se
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
produse alimentare că acidifiant. ... n) Pantolactona. Cristale solubile, utilizată la prepararea acidului pantotenic. ... o) Santonina. Este esterul intern al acidului santonic. Extras din santonica, din capitulele florale neînflorite ale Artemisei cină. Cristale incolore și inodore. Vermicid destul de energic (antelmitic). ... p) Fenolftaleina. Rezultă din condensarea anhidridei ftalice cu fenolul. Praf alb sau alb-gălbui, fără miros, solubil în alcool. Cu alcaliile da o culoare de roșu-cireasa care dispare dacă soluția este acidificata. Utilizată că reactiv chimic sau că laxativ. ... Iodofenolftaleina, praf galben, servește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
4 kg/1000 l 2. Violet de metil 1,0 g/1000 l 3. Benzină extracție 0,6 kg/1000 l 4. Monoetilen glicol 3,5 kg/1000 l 5. Salicilat de etil/metil 0,6 kg/1000 l 6. Fenolftaleina 12 g/1000 l 7. Albastru de metilen 3,5 g/1000 l (4) Producătorii care din motive sanitare, tehnice sau comerciale, nu pot folosi alcoolul complet denaturat și nici cel parțial denaturat cu substanțele prevăzute la alin. (2) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]