1,278 matches
-
ale echilibrului și dezechilibrului, precum și a dovezilor experimentale legate de acestea susține generalizarea conform căreia stările de echilibru tind să fie preferate în detrimentul dizarmoniei. În contextul teoriei lui Heider, trebuie subliniat un aspect important. Echilibrul face referire la o stare fenomenologică, psihologică, și nu la starea reală a relațiilor dintr-un grup (Scott, 2000). Cu alte cuvinte, accentul este pus pe reprezentarea sau pe percepția subiectivă a relațiilor. Această idee s-a dovedit a fi influentă pentru studii ulterioare în domeniul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Renunțarea la considerarea și tratarea ego-ului doar ca suflet, deci ca obiect pasiv, trecerea lui În ipostaza de principiu, de substanță, a Însemnat reașezarea principiul autoreflecției În centrul filosofiei și a deschis, mai târziu, calea filosofiei transcendentale și a celei fenomenologice. Acceptarea În mod deschis și franc a stării firești a spiritului omenesc, Îndoiala, ca principiu al gândirii, dar și ca expresie a libertății sale, a produs ruptura cu desueta Încredere absolută În autorități și principii dogmatice, În metode formale și
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ca factori frenatori. Considerăm că aceasta este schema creativității lui Camil Petrescu (și, parțial, a personalității sale!). Spre individuația scriitorului nu se poate ajunge decât pe cale empirică. În absolut e imposibil. Cine ar putea demonstra în ce constă conștiința pură, fenomenologică a "omului antitezelor"? Jung însuși va recunoaște că singurul element cognoscibil al sinelui ar fi eul, care nu îi este nici subordonat, nici atașat, ci gravitează în jurul său ca planetele în jurul Soarelui. Sinele nu poate dobândi decât statutul unei ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dă dovadă de mondenitate și, pragmatică, nu refuză ideea ca Nae Gheorghidiu să investească averea soțului în afaceri rentabile. O apropiere mai aprofundată între piesa shakesperiană și operele camilpetresciene ar trebui să țină seama nu numai de drama ontică și fenomenologică a eroului hamletian, prin intermediul căreia scriitorul nostru își verifică propriul sistem filozofic. Fascinația exercitată de Hamlet își găsește categoricul suport argumentativ în condiția de orfan a lui Camil Petrescu. Dacă metodele psihanalizei moderne evidențiază, în scrierile sale, un veritabil complex
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
produce o variație discontinuă a efectelor. Forma (morfologia) apare atunci când se înregistrează o discontinuitate în proprietățile calitative ale fondului (spațiul-suport/substrat). În acest spațiu-substrat, Thom distinge între punctele regulate, corespunzătoare zonelor de continuitate, și punctele de catastrofă, în care aparența fenomenologică a substratului se schimbă brusc (vezi figura 1). Prin analogie, o „figură globală” este redusă la „un punct”, la „o singularitate” (la un model simplificat, am putea spune). „Modelul” capătă stabilitate atunci când este „desfășurat”, obiectivat într-un spațiu-substrat natural. Figura
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de procese psihice (percepția, raționamentul, luarea deciziei și rezolvarea problemelor etc.), prin stabilirea legăturilor existente între acestea și comportamentul uman. Perspectiva psihanalitică subliniază rolul motivației inconștiente și, mai ales, efectul refulărilor anumitor impulsuri din copilărie în conduita noastră actuală. Perspectiva fenomenologică se concentrează asupra trăirii subiective a experienței și asupra motivației în vederea autorealizării. Altfel spus, activitatea psihică umană și procesul de analiză a particularităților personalității pot fi studiate din mai multe puncte de vedere. Personalitatea, definită la modul general ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a zis că va reuși cât de cât să o lămurească pe parcurs, pregătindu-și emisiunile. De altminteri, chiar de la primele rânduri ale primului capitol, autorul încearcă să o circumscrie, să o sugereze sau, ca să zic așa, să o determine fenomenologic: „Stau pe Pont des Arts, la Paris. De o parte a Senei se află fațada armonioasă și rațională a Institutului Franței, clădit prin 1670 pentru a fi un colegiu. Pe celălalt mal e Luvrul, clădit și continuat din Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
constituind o cultură. Acele Vremi Obscure, dintre căderea Romei și Imperiul Carolingian n-au fost nici un moment lipsite de cultură. Dar civilizația se instaurează în lume pe un fundament exemplar, statornic și capabil totodată de istorie, deci de evoluție. Deducția fenomenologică a lui Kenneth Clark mă satisface perfect. În ce mă privește, aș fi formulat-o pe un alt criteriu, adică: numesc civilizație ceea ce permite, conservă și dezvoltă relațiile civile dintre oameni. Aceasta înseamnă diferențiere și responsabilitate individuală, caracter sinalagmatic sau
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cere o definiție a poeziei în genere, ceea ce presupune o judecată a priori, și a celei românești în special, ceea ce presupune o judecată empirică. Numai a doua reprezintă o atitudine critică, dar nu cu definiții formale, ci cu un examen fenomenologic, ce nu se poate expedia în câteva rânduri de răspuns la o anchetă. 2. Când am avut o mare proză, adică pe Caragiale, Creangă, Ion Ghica, Odobescu, Maiorescu, am avut și poezia mare: Eminescu. E drept că numai pe el
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Imaginar cultural Anarhetipul și stările alterate de conștiință (Corin Braga) 15 Ficționalizarea (Mihaela Ursa) 73 Metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop) 103 Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea (Cornel Vâlcu) 130 Lux, calm și voluptate - Un excurs de estetică fenomenologică (Horea Poenar) 170 II. Imaginar social Dezintoxicarea creierelor (Ruxandra Cesereanu) 213 Locurile memoriei (Ovidiu Pecican) 249 Rezistența În literatură (Sanda Cordoș) 288 Reconstrucția societății civile după 1990 (Marius Jucan) 338 Generații fără memorie (Ștefan Borbély) 379 Prezentarea autorilor 427 Cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Corin Braga), deprogramarea creierelor (Ruxandra Cesereanu), locurile memoriei (Ovidiu Pecican), rezistența prin cultură (Sanda Cordoș), metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop), tranziția și reconstrucția societății civile (Marius Jucan), ficționalizarea (Mihaela Ursa), postmodernitatea - pod cu trei capete (Cornel Vâlcu), estetica fenomenologică (Horea Poenar) și generații fără memorie (Ștefan Borbély). În acord cu preocupările membrilor, temele s-au grupat spontan În două arii tematice, reflectând cele două „aripi” ale Centrului: imaginarul cultural-artistic și imaginarul sociopolitic. În aceste două module au fost regrupate
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
expune teoria ruptă puțin de ceea ce se Întâmplă În Europa. Mă refer mai ales la una dintre liniile postmodernității pe care critica americană n-o cunoaște sau cel puțin n-o recunoaște ca aparținând postmodernității: aceea de deschidere mai Întâi fenomenologică, apoi hermeneutică, ce apare În special În gândirea franceză, trece prin Vattimo și prin Ricœur, prin esteticienii francezi de la Merleau-Ponty la Garelli, apoi prin PatoDka și Richir și așa mai departe. Această zonă de conceptualizare și de Înțelegere inclusiv a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
americani ai anilor ’80 nu numai că știu fenomenologie, dar câțiva o și practică drept alternativă la deconstrucție. A se vedea ce scrie Paul Bové și ceilalți hermeneuți americani reuniți sub numele de destrucția americană (destruction), o mișcare de extracție fenomenologică europeană. În plus, a se vedea chiar și aderența limitată la deconstrucție, obiecțiile masive care i se aduc dintr-o zonă cât se poate de americană și de atașată de subiectul metafizic. Chiar după anii ’80, americanii renunță mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discursivă și pe acest palier. În această categorie de cercetări intră grupul de analize ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică recurg și ele la această tehnică. La rândul lor, teoriile critice utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ. Narațiunea constituie instrumentul cel mai des utilizat În studiile calitative. „Scrutinul vizual” și analiza de conținut Analiza de conținut trebuie Înțeleasă ca metoda
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ai psihologiei maselor, ai etniilor, și care am văzut la ce au dus - la sisteme fasciste, rasa ariană, rasa evreiască, sufletul rus, românismul... Doru Pop: Revenind la problematica teoretică. Evident că metodele calitative și Întreaga abordare calitativă vin din tradiția fenomenologică, În sensul În care studiile calitative, cercetările bazate pe observare și participare pornesc de la o punere Între paranteze de factură fenomenologică. Ele sunt complet dezinteresate de influențele filosofice și de tot ce Înseamnă fenomenul În afara factualității. Sanda Cordoș: Tu te
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rus, românismul... Doru Pop: Revenind la problematica teoretică. Evident că metodele calitative și Întreaga abordare calitativă vin din tradiția fenomenologică, În sensul În care studiile calitative, cercetările bazate pe observare și participare pornesc de la o punere Între paranteze de factură fenomenologică. Ele sunt complet dezinteresate de influențele filosofice și de tot ce Înseamnă fenomenul În afara factualității. Sanda Cordoș: Tu te gândești Într-un prim pas să faci această prezentare, o aclimatizare a unui tip de cercetare În spațiul romanesc. Dar ai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-un context dat. Nu vom obține niciodată un răspuns nici despre masa palpabilă, nici un răspuns despre motivul apariției sale ca „loc” imaginar, dar putem obține un răspuns despre practicile sociale legate de masă. Nicolae Turcan: Asta e o abordare fenomenologică... Doru Pop: Da, tocmai de aceea spuneam că metodele calitative decurg din fenomenologie, ca demers filosofic. În cadrul lor, nu interesează nici nivelul hermeneutic, nici dimensiunea strict pragmatică, ci fenomenul În fenomenalitatea sa, În actualizarea sa. Corin Braga: Văd totuși o
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre”. Pasul următor presupune detașarea, proiecția În imaginar, stricta referire la imagine, imersiunea În descrierea profundă pentru a arăta care este fenomenul, cum se manifestă el. În lipsa acestui pas, foarte dificil, nu poate avea loc analiza. Nicolae Turcan: După descrierea fenomenologică inițială, ca prim pas, urmează, evident, tragerea unor concluzii, care vor fi mai aproape de ceea ce se numește știință, În măsura În care vor fi aplicate pe niște materiale deja existente. Doru Pop: Dar nu putem face pasul acesta până nu avem materiale culese
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
multora dintre noi de a trăi un soi de explorare ascetică de sine. Fără să știm distinct că urmam o tehnică a golirii specifică unei părți a misticii creștine sau filosofiilor asiatice, fără să fi citit un rând despre tehnica fenomenologică a apropierii de sfera propriului, am petrecut săptămâni de zile Într-o ignorare voită a tuturor celorlalți, a etichetelor care ne fuseseră puse, a ideilor pe care știam că le Împrumutaserăm din cărți etc. Rezultatul, n-am uitat aceasta nici
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din cele desfășurate În acest text - și ceea ce face, În general, Cornel - nu ține de ceea ce Înțelegem În mod tradițional prin ficțiune. Este o Încercare de a repune filosoficul, de a repune gândirea - după etapa ei metafizică, după etapa ei fenomenologică, În care Cornel Încă mai crede, iar lingvistica, după etapa ei humboldtiano-saussuriano-coșeriană, de care, mai ales de această ultimă parte, sper că Începe să se desprindă, În sfârșit - deci de a pune această teorie Într-un limbaj, Într-un discurs
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o chestie serioasă, cumințică, fără paranteze... Sanda Cordoș: Mai serioasă decât ce am citit noi pentru astăzi? Cornel Vâlcu: Aceea nu are paranteze... Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologicătc "Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologică" Horea Poenartc "Horea Poenar" — Can we help you, Mr. Holmes? — No, no! Darkness and mr. Watson’s umbrella - my wants are simple” A.C. Doyle, The Valley of Fear Specia dracului, caii ăștia! Sau o interpretare la 11 Elegii Când printre
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
singura funcționalitate a acestui stil și a tuturor stilurilor din carte este de a face vizibile teritoriile, spațiile de discurs pe care această teorie le conturează. Ea pornește din fenomenologie și, ca atare, o mare parte din limbaj are rădăcini fenomenologice, dar trece prin și dincolo de esteticile fenomenologice, cum se vede din subtitlul cărții, și merge mai departe pentru a vorbi de niște zone care au preocupat și câțiva poststructuraliști, au preocupat și câțiva fenomenologi târzii, care nici nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tuturor stilurilor din carte este de a face vizibile teritoriile, spațiile de discurs pe care această teorie le conturează. Ea pornește din fenomenologie și, ca atare, o mare parte din limbaj are rădăcini fenomenologice, dar trece prin și dincolo de esteticile fenomenologice, cum se vede din subtitlul cărții, și merge mai departe pentru a vorbi de niște zone care au preocupat și câțiva poststructuraliști, au preocupat și câțiva fenomenologi târzii, care nici nu știu dacă mai pot fi numiți fenomenologi, deși pornesc
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rezonezi pe propria ta lungime de undă și să te racordezi la tine Însuți. Faptul că ai ales să lucrezi pe 11 Elegii de Nichita Stănescu se datorează tocmai faptului că, Într-adevăr, 11 Elegii au o dimensiune afină ție, fenomenologică, În sensul cercetării tale; dimensiunea nu este Însă explicită, ci implicită. În stilul sau În discursul paulin lucrurile acestea nu apar, și de aici vine nedumerirea mea: tu folosești stilul paulin ca pe un discurs de fond și utilizezi cele
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Olteneștile (2002), din Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului (2002) și din Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul (2005). Horea Poenar, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu o teză de estetică fenomenologică. Lector universitar la Catedra de literatură română și teorie literară de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Director al revistei Echinox din 2001 și coordonator al Dicționarului Echinox A-Z. Perspectivă analitică (Editura Tritonic, București, 2004). Autor al monografiei critice
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]