174 matches
-
o pădure foarte deasa. Lăcașul de cult a fost ridicat în imediata apropriere a izvorului care a dat și numele mănăstirii, cu referire la existența unui feredeu renumit din zona Munților Zarandului până în podgoria Aradului. Existența unui așezământ monahal la Feredeu este menționată pentru prima dată în urmă cu mai bine de 215 ani, când în imediata apropiere a locului unde a fost înălțata mănăstirea, se află un schit cu un paraclis lângă un izvor cu apă făcătoare de minuni. După
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
bună parte din teritoriile de pe Valea Mureșului Inferior, din Banat precum și din Țară celor trei Crișuri s-au aflat sub stăpânirea turcilor până în jurul anilor 1699 când a fost încheiată Pacea de la Karlowitz. În perioada acelor ani, la schitul de la Feredeu a trait un călugăr pe numele Filimon, care a fost ucis de către turci înainte să părăsească această regiune, pentru faptul că de nenumărate ori a cerut cu crucea în mână ridicată de-asupra capului cotropitorilor păgâni să părăsească aceste meleaguri
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
ridicată de-asupra capului cotropitorilor păgâni să părăsească aceste meleaguri. În primii ani din secolul XX, la inițiativa profesorului Nicolae Baru, au fost demarate primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt hirotonit preot, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, au urcat la Schitul de la Feredeu și în cadrul unei ceremonii religioase au sfințit apă izvorului. În cursul anului 1926, acelasi părinte Nicolae
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt hirotonit preot, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, au urcat la Schitul de la Feredeu și în cadrul unei ceremonii religioase au sfințit apă izvorului. În cursul anului 1926, acelasi părinte Nicolae Baru, a înaintat o scrisoare Episcopului Aradului Grigore Gh. Comșa în legătură cu acest izvor. La rândul său, episcopul Grigore Gh. Comșa, a solicitat să fie
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
modului cum se va putea folosi acest izvor în slujba biserici și a credincioșilor. Ca urmare a acestor demersuri, protoiereul Mihail Lucuța de la Oficiul Protopopesc din Siria, a făcut cunoscut episcopului o serie de date și informații în legătură cu izvorul de la Feredeu propunând în același timp și începerea și derularea unor lucrări în vederea amenajării izvorului precum și construirea unui schit aici. Comitetul Urbarial din Siria a repartizat o parcela de teren în vederea construirii unei capele și o cantitate însemnată de material lemnos pentru
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
religioasă de sfințirea a sfintei cruci ce a fost montată pe turnul biserici. Finalizarea tuturor lucrărilor de construcție în vederea ridicării așezământului religios a avut loc în data de 9 septembrie din același an. Sfințirea paracliseului de la Izvorul Sfanțul Gheorghe de la Feredeu, a avut loc în ziua de 9 iunie 1932, la Sărbătoarea Înălțării Domnului. Slujbă religioasă a fost oficiată de însuși Episcopul Aradului și a Hunedoarei, Grigore Gh. Comșa, stareț fiind Arhimandritul Policarp Marușca de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog. În toamna anului 1934
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
avut loc în ziua de 9 iunie 1932, la Sărbătoarea Înălțării Domnului. Slujbă religioasă a fost oficiată de însuși Episcopul Aradului și a Hunedoarei, Grigore Gh. Comșa, stareț fiind Arhimandritul Policarp Marușca de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog. În toamna anului 1934, la Feredeu, a fost turnata fundația clădirii de locuit, care se compunea din trei camere și un coridor. Prima cameră din partea stângă a clădirii era destinată episcopului, iar celelalte două călugărilor. Dintr-un document din acei ani, rezultă că în ziua de
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
care se compunea din trei camere și un coridor. Prima cameră din partea stângă a clădirii era destinată episcopului, iar celelalte două călugărilor. Dintr-un document din acei ani, rezultă că în ziua de 11 aprilie 1937, la schitul reînființat de la Feredeu a fost instalat primul stareț cu numele de Pahomie. Aceasta menționare, duce la concluzia că viața monahala a existat aici pe aceste meleaguri de la poalele Munților Zarand, inc[ de la începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în momentul apariției Decretului
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
la concluzia că viața monahala a existat aici pe aceste meleaguri de la poalele Munților Zarand, inc[ de la începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în momentul apariției Decretului 410/1959, când, ca și multe alte mănăstiri din România, cea de la Feredeu a fost închisă. Până la acest tragic și dureros eveniment care a marcat viața multor credincioși, la Feredeu au fost câte 2-3 călugări precum și Ieromonahul Ioasaf Mârzencu. Cu toate aceste măsuri de represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în momentul apariției Decretului 410/1959, când, ca și multe alte mănăstiri din România, cea de la Feredeu a fost închisă. Până la acest tragic și dureros eveniment care a marcat viața multor credincioși, la Feredeu au fost câte 2-3 călugări precum și Ieromonahul Ioasaf Mârzencu. Cu toate aceste măsuri de represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic slujbe religioase, de către o serie de preoți din așezările din împrejurime, mai ales de Ziua Crucii. Episcopul
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
alte mănăstiri din România, cea de la Feredeu a fost închisă. Până la acest tragic și dureros eveniment care a marcat viața multor credincioși, la Feredeu au fost câte 2-3 călugări precum și Ieromonahul Ioasaf Mârzencu. Cu toate aceste măsuri de represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic slujbe religioase, de către o serie de preoți din așezările din împrejurime, mai ales de Ziua Crucii. Episcopul Aradului și Hunedoarei, Timotei Seviciu în anul 1986 a avut inițiativa reînființăarii Schitului de la Feredeu. În cursul
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic slujbe religioase, de către o serie de preoți din așezările din împrejurime, mai ales de Ziua Crucii. Episcopul Aradului și Hunedoarei, Timotei Seviciu în anul 1986 a avut inițiativa reînființăarii Schitului de la Feredeu. În cursul aceluiași an, în ziua de 7 august, sub conducerea PC Ieromonahului Ilarion Tăuceanu, au demarat lucrările de reparație, renovare și refacere a bisericii și a paraclisului, care timp de aproape două decenii au fost distruse în cea mai
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost realizate de către renumitul meșter Vasile Gavriloaia din Humulești. Sfanțul Sinod al Biserici Ortodoxe Române, în ziua de 23 februarie 2000, a hotărât transformarea schitului de la Feredeu în mănăstire, stareț fiind părintele Ilarion Tăuceanu, cel care în urmă cu mai bine de 14 ani i s-a încredințat conducerea lucrărilor de construcții, prin grijă și priceperea căruia a fost reconstruit în totalitate complexul monahal de la Feredeu.
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
de la Feredeu în mănăstire, stareț fiind părintele Ilarion Tăuceanu, cel care în urmă cu mai bine de 14 ani i s-a încredințat conducerea lucrărilor de construcții, prin grijă și priceperea căruia a fost reconstruit în totalitate complexul monahal de la Feredeu.
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
Goilav: Bacal; Baxan; Babin; Braniște ; Bulancia ; Bîrcă; Botnari; Belous; Bucătari; Gîlca; Gorin; Glavan; Gladii; Golovatic; Ghiorghița; Gumenii; Grubii; Evtenița; Niță; Pleșca; Pogurschii; Pădureț; Paraschivoi; Poperecinîi; Pavluțki; Rotari; Railean; Rușciuk; Kreț; Karp; Karas; Kașu; Kaduc; Kotruță; Krugleanca; Kuralari; Măciuca; Morari; Mureșan; Feredeu; Fodor; Fotea; Fusa; Frumosu; Frațescu; Ciobanu; Ciornîi; Ciornogalov; Juncu; Scurtu; Suvac; Străin; Tinică; Tabaran; Troia; Iurciuk; Voloșciuk; Vrăncian; Zubic; În comisia de recensămînt au intrat: 1) Nicolai Kaduc(Niță); 2) Ilii Glavan;3) Ion Pogurschi; si4) V.Malenschi; Țăranii nu
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
unui oraș, cu același nume, păstrat până în zilele noastre. Complexul muzeistic Orheiul Vechi reprezintă un sistem de monumente istorice și priveliști naturale amplasate între satele Trebujeni și Butuceni. Dintre aceste monumente de o semnificație aparte sunt: cetatea getică, cetatea medievală, feredeul, hanul și biserica, complexele rupestre.
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
de clasificare . El este format din două obiective: Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce atestă
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți respectiv la Vama. În continuare spre Câmpulung Moldovenesc DN17A traversează Pasul Curmătura Boului (Trei Movile) din Obcina Feredeului. În punctul cel mai înalt din trecătoare este ridicat un monument de forma unei palme umane numit chiar " Palma". Acesta este un simbol al muncii și al forței în amintirea momentului din 1968 când cele două echipe de constructori de
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
cu diametrul de 1,5-2 m. Zidurile sunt mai înalte înspre est, aici aflându-se și două pivnițe din piatră și cărămidă, cu bolti sub formă de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de beciuri și ruinele "Feredeului domnesc". La data de 22 aprilie 2001, ministrul culturii și cultelor, acad. Răzvan
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de beciuri și ruinele "Feredeului domnesc". La data de 22 aprilie 2001, ministrul culturii și cultelor, acad. Răzvan Theodorescu, s-a aflat la Hârlău și a declarat că lucrările de restaurare a picturii din Biserică stefaniana și a ruinelor Curții domnești trebuie efectuate urgent.
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
al Monumentelor Istorice și fiindu-i atribuit codul . Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce atestă
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
2015 la numărul 443, având codul de clasificare . Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce atestă
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
Diversitatea formelor de relief lasă o impresie puternică vizitatorului. Pădurile ocupă 70% din suprafața comunei, procent cu care se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere din țară. Relieful este predominant depresionar, comuna Vama fiind situată între Obcina Feredeului, Obcina Humorului și Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece. În 2009 comuna Vama a sărbătorit 600 de ani de
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale (Păduri dacice de fag
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]