606 matches
-
pe piciorușele-i vânjoase Și-ntreaga noapte strigă „Chiuii” și face ouă uriașe. În unghere secrete, Zână Feriga trăiește și zburda, Ea iubește pădurea umbroasa, tăcută și umedă. Ferigile de argint se-nalță deasupra ca niște umbrele verzi Spori de feriga Găină și Pui* poți dedesubt să vezi. Zână Feriga șoptește cu glas jos și sperie pasărea Kiwi Care scrutează beznă să vadă doar ce poate auzi. --------------------------- (Zânele flori și păsări ale Aotearoa Nouă Zeelandă, Editura Rush, NZ, 2004) *Nume comun
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]
-
și face ouă uriașe. În unghere secrete, Zână Feriga trăiește și zburda, Ea iubește pădurea umbroasa, tăcută și umedă. Ferigile de argint se-nalță deasupra ca niște umbrele verzi Spori de feriga Găină și Pui* poți dedesubt să vezi. Zână Feriga șoptește cu glas jos și sperie pasărea Kiwi Care scrutează beznă să vadă doar ce poate auzi. --------------------------- (Zânele flori și păsări ale Aotearoa Nouă Zeelandă, Editura Rush, NZ, 2004) *Nume comun Feriga Găină și Pui FERN FAIRY AND KIWI The
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]
-
Găină și Pui* poți dedesubt să vezi. Zână Feriga șoptește cu glas jos și sperie pasărea Kiwi Care scrutează beznă să vadă doar ce poate auzi. --------------------------- (Zânele flori și păsări ale Aotearoa Nouă Zeelandă, Editura Rush, NZ, 2004) *Nume comun Feriga Găină și Pui FERN FAIRY AND KIWI The Kiwi is our național bird and name by which we’re known. Like Silver Fern, a symbol proud, to other nations shown. The Kiwi always hunts at night and probes with a
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]
-
în mine și sub poalele copacilor vecini aurului dacic, înseamnă că se poate întinde, poate fi trasă în fire acoperitoare, asemănătoare soarelui. Și dacă iezerul Vâlcii e azi întunecat, poate mâine se-aprinde. O, pământ de pădure, de deal, de ferigă făcută covrig, nu mă ning, nu te ningi, nu te lăsa pradă întunericului frunților goale, ascultă, nicovalele bat potcoavele cailor de povară și sar scântei ca-n jurul artificiilor zilelor mari, însemnate. Speră, arzi și bucură-te! POEMELE Gândise, scrisese
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
în timp ce instalam antena), intrase în posesia a zece ari cultivați cu viță de vie nobilă, aflată între două haturi pline cu mărăcini, vie ce aparținuse colhozului. Rămăsese singura vie îngrijită ca la carte. Restul pământului era înconjurat de brusture și ferigi. Cărpănos cum era, în fiecare toamnă, după cules, ca să nu plătească pe cineva din pensia lui de cadru didactic, ara cu un plug din perioada interbelică, repus în funcțiune, tras de o faulkneriană gloabă bătrână, abandonată prin curtea CAP-lui, pe
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
ne-ascultă și ne doare o mirare stinsă-n zare ! prea ne-ascundem între noi des udați de triste ploi ! mult și prea și des ... și tot, o iubire de norod, care nici macar nu strigă când se stinge pe-o feriga și nici nu ne mai petrece într-o noapte așa rece, când ne-adunăm în noi îmbrăcați în mult noroi, ce l-am strâns fără să vrem între amintiri ce gem de atâta mult iubire ce ne-a fost-a
CLOPOTE SURDE (POEME) de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348872_a_350201]
-
asemenea măsură captivat de ceva...” „Era o experiență unică, a rostit meditativ Hențea, în lumea noastră atât de anostă... Eu te înțeleg! Până la un punct, te înțeleg!” „Am început să cercetez sistematic locul, a continuat Oargă, am îndepărtat tot lăstărișul, ferigile, am curățat stânca de resturile de pământ... Nu, din partea opusă megalitul nu prea semăna a om, mai degrabă a broască țestoasă... Animal totemic, poate. Curios era însă faptul că înfățișarea omenească, de când îi stăteam eu în preajmă, căpătase o expresie
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Culoarea florii cât un desiș cade în picături orăcăitul broaștelor se strânge în cântecul tău visele se topesc în cuburi de gheață plimbă-ți degetele pe voalul gerului ridică omul la nivelul pieptului când verdele ferigii se preschimbă în albastru și arde în violet cuvântul pianului muzica încălzește locul unde s-a instalat frigul mii de frunze pe drumuri pierdute totul e invadat de vocea fumului de trezit în brațele fumului voi fi pentru ultima dată
PENTRU ULTIMA DATĂ EŞTI FRUNZĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345083_a_346412]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ULTIMA SCADENȚĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 805 din 15 martie 2013 Toate Articolele Autorului E ultima scadență, e ultima verigă Strămoșii ne așteaptă ascunși într-o ferigă Alergăm dup-o avere scursă printre degete Mult mai iute decât zelul și, fără să pregete Orice câine dă din coadă, interesul lui e pentru Dar noi am opus vetoul, la circonferinți și centru Dialectici maladive până dincolo de fire Că
ULTIMA SCADENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345277_a_346606]
-
prispa casei, un aluat rotund. Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarba grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și-n părul blond, atâtea asfințituri din stupii grei, și-a lor prelinsă miere. Mi se lipeau de talpa goală sâmburi, mustind în carnea grea de corcodușe Si taine verzi, cu umbre jucăușe, cădeau, râzând, pe colțul meu
COPILĂRIE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378103_a_379432]
-
Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1697 din 24 august 2015 Toate Articolele Autorului Poarta veche, și tu, pași ascunși, ușa grea Eu și viața, pe scări, asfințit vinețiu Scârția sub picior lemnul vechi, a pustiu Și un zid de ferigi umbre lungi desena Pe obrazul tăcut, scutul altei iubiri Trecătoare și ea, ca și pașii din drum Speriind porumbei de iluzii și fum Călători tot mai rari, străzi cu umeri subțiri Și-acel vis de absint, mângâieri ca de nea
ÎNTR-O CAMERĂ BEJ… de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378109_a_379438]
-
ei, spre ținutul Soarelui-Răsare al Templului de Aur. Cu viteza gândului trecuseră peste ținuturi cu o magnifică natură tropicală, peste câmpii întinse și pășuni, peste vegetații luxuriante brăzdate de fluvii și râuri ale căror maluri erau mărginite de palmieri și ferigi uriașe. Ajunseră într-o frumoasă grădină cu fântâni arteziene. La mijloc, străjuită de arbori ornamentali, o alee pornea spre Poarta Principală, asemănătoare unui văl, care odată deschisă reda din curtea interioară o lacrimă pe obrazul timpului, un templu magnific așezat
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
fiind apoi păstrate, pentru vindecarea bolilor sau alungarea tuturor duhurilor rele. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, e un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
austriacum, Scabiosa ochroleuca, Euphorbia cyparissias, Echium vulgare, Ajuga reptans, Dianthus membranaceus, Dianthus cartusianorum, Campanula persicifolia, Stipa capilata, Polygonum aviculare, Urtica dioica, Cynodon dactylon și multe alte specii xerofile, xeromezofile și ruderale, determinate de microclimatul secundar mai uscat și influența antropozoogenă. Ferigile se instalează frecvent în fisurile și părțile umbrite ale stâncilor, fiind reprezentate îndeosebi prin Asplenium ruta-muraria și mai rar, Asplenium trichomanes. Tot pe stâncăriile nude sau slab solificate se instalează și briofite, între care predomină Orthotrichum anomaltum, Schistidium apocarpum și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
reproducție sau de regenerarea vegetativă, făcându-le mult mai rezistente la unele moduri de combatere practicate. Caracteristicile lor particulare merită o atenție deosebită, iar unele din cele mai importante specii sunt tratate individual la sfârșitul acestui capitol. Majoritatea speciilor, exceptând feriga și coada calului, înfloresc și produc semințe, importanța acestei metode de reproducere diferă de la specie la specie. Pentru stevie/măcriș, de exemplu, semințele sunt o metodă foarte importantă de răspândire, iar altele, cum ar fi ciulinii târâtori, pot supraviețui în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a lungul acestei perioade o buruiană perenă nu este diferită de una anuală dar din nou timpul disponibil pentru control în acest stadiu este relativ scurt. Tulpinile târâtoare Controlul plantelor perene cu tulpini târâtoare (rizomi și stoloni), spre exemplu ciulinii, feriga, potbalul și coada șoricelului, prin pliviri sau tăieri (butășiri) poate fi eficientă în stadiile incipiente. Prin tăierea lăstarilor aerieni rezultă lăstari mai mulți și mai mici iar în arături crește numărul de plante prin fragmentarea și prin îndepărtarea mugurelui terminal
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
o măsură aplicată hazardat, din când în când. Deasemenea, când se dorește convertirea unei ferme convenționale într-o fermă organică, trebuie evitată convertirea terenurilor care sunt puternic îmburuienate, cel puțin până atunci când se reușește un control relativ al acestei buruieni. Feriga Feriga a devenit în prezent o buruiană foarte răspândită în regiunile înalte, care colonizează suprafețe întinse de teren, existând puține metode de combatere care s-au dovedit eficiente. Feriga nu este însă semnificativă pentru zonele de câmpie și de aceea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
măsură aplicată hazardat, din când în când. Deasemenea, când se dorește convertirea unei ferme convenționale într-o fermă organică, trebuie evitată convertirea terenurilor care sunt puternic îmburuienate, cel puțin până atunci când se reușește un control relativ al acestei buruieni. Feriga Feriga a devenit în prezent o buruiană foarte răspândită în regiunile înalte, care colonizează suprafețe întinse de teren, existând puține metode de combatere care s-au dovedit eficiente. Feriga nu este însă semnificativă pentru zonele de câmpie și de aceea nu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
puțin până atunci când se reușește un control relativ al acestei buruieni. Feriga Feriga a devenit în prezent o buruiană foarte răspândită în regiunile înalte, care colonizează suprafețe întinse de teren, existând puține metode de combatere care s-au dovedit eficiente. Feriga nu este însă semnificativă pentru zonele de câmpie și de aceea nu este considerată ca o buruiană problemă în sistemele organice. Principala formă de înmulțire a ferigii este reprezentată de o rețea subterană de rizomi foarte răspândită, care sunt capabili
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
întinse de teren, existând puține metode de combatere care s-au dovedit eficiente. Feriga nu este însă semnificativă pentru zonele de câmpie și de aceea nu este considerată ca o buruiană problemă în sistemele organice. Principala formă de înmulțire a ferigii este reprezentată de o rețea subterană de rizomi foarte răspândită, care sunt capabili să formeze noi frunze pentru a le înlocui pe cele distruse în timpul creșterii, fie pe cale mecanică, fie de către îngheț. Noile frunze apar în mai și mor odată cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
le înlocui pe cele distruse în timpul creșterii, fie pe cale mecanică, fie de către îngheț. Noile frunze apar în mai și mor odată cu apariția înghețului în toamnă. Acolo unde se poate executa arătură, aceasta poate fi folosită ca metodă de combatere a ferigii. Pentru a avea eficiență maximă, arătura trebuie executată între sfârșitul lunii iunie și începutul lunii august, cu o răsturnare completă a brazdei, apoi solul trebuie pregătit imediat pentru semănat. CAPITOLUL VI COMBATEREA BOLILOR ȘI DĂUNĂTORILOR 6.1. Pesticidele: controverse privind
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
superioaraă de un verde maroniu, pe partea inferioară roșcate. Frunzele sunt delicate, având partea superioară lucioasă (ca dată cu ceară). Nervurile frunzei sunt evidente, mai deschise la culoare decât restul frunzei. Bolbitis heudelotti Face parte din familia Polypodiaceae, fiind o ferigă de râu. Este o plantă răspândită în zona tropicală din Africa. Specia a fost denumită inițial, de Fee, Gymnopteris heudelotti, dar în 1934 Alston a trecuto ca făcând parte din specia Bolbitis. Are un rizom lung, aproape lemnos, pe care
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
pădurii era una utilitaristă, dar mărginită strict la nevoile directe ale statului. Din punctul de vedere al unui naturalist, cadrul de referință Îngust al statului ignora aproape tot. Nu mai conta aproape nimic din floră: nici ierboasele, nici lichenii, nici ferigile, nici mușchii, nici arbuștii, nici plantele agățătoare. Nu mai contau nici reptilele, nici amfibienii, nici nenumăratele specii de insecte. Cât despre faună, erau luate În calcul doar acele specii care Îi interesau pe vânătorii coroanei. Antropologul va observa, la rândul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a unor obiecte-realități disparate, interioare sau exterioare: „respirația ta liniștită, zâmbetul așternut,/ insular...// prin fereastră,/ pe patina discretă a tabloului,/ lumina cade oblic” (Nox). Poemele din Memorial cu păianjeni și fructe, organizate în două cicluri, Scrisori din salonul 30 și Ferigi și staniol, sunt probabil cele mai valoroase din literatura lui S. Miniaturi lirice în care se fixează spaima de trecerea timpului și de iminența morții, ele compun un jurnal de muribund și consemnează lupta cu așteptarea morții: „De câteva zile
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
profundă. Cu un titlu ce amintește de nuvela lui Mateiu I. Caragiale, romanul Remember se structurează pe alte coordonate, fiind o evocare limpidă și totodată o confesiune despre psihologia feminină. SCRIERI: Bogdana, București, 1939; Beznă, București, 1943; Povestea lui Toma Ferigă, București, 1952; Pădurea Poenari, București, 1953; Împărătița lui Machidon (în colaborare cu Tiberiu Vornic), București, [1955]; Orașul minunilor, București, 1957; Șerfi, București, 1958; Adolescenții, București, 1962; Plecarea Vlașinilor, București, 1964; Toate au pornit de la... păpușă, București, 1972; Roată gândului, roată
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]