570 matches
-
vin? Repejor, dragule.Repejor... Adică cât de repejor? Păi cum să nu o facă dacă ei cunoșteau procesul fermentației... he-hei... cu multă vreme înaintea cultivării viței de vie? Cum așa? Ei obțineau... vin din orice fruct dulce care apuca să fermenteze. Așa că vinișorul obținut din struguri nu s-a lăsat prea multă vreme așteptat. Și asta chiar înainte de Potop! Uite că m-ai făcut curios, vere. Care-i curiozitatea, dacă nu sunt prea insistent? Cam pe când o fi avut loc Potopul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce-i asta, tocmai în comuna Dropia. Aveam dormitorul direct în CAP și sortam cartofi toată ziua. Ar fi fost bine dacă nu aș fi suferit atât. Era ca o tabără golănească, cu beții crunte de vin crud, care încă fermenta, pe care îl cumpăram cu doi lei de la țărani. După prima săptămână, primim vestea că ne întoarcem acasă pentru o zi sau două să ne spălăm atât pe noi, cât și lucrușoarele pline de noroi uscat. Abia așteptam să ajung
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
omul precivilizat știa că nu trebuie să consume cerealele ca hrană. Se pare că oamenii au început mai întâi să culeagă, iar apoi să cultive cereale nu pentru hrană, ci mai degrabă pentru a hrăni animalele domestice și pentru a fermenta berea. Omul a recurs la cereale pentru supraviețuire doar atunci când creșterea populației a făcut ca plantele și animalele sălbatice să fie insuficiente pentru hrănirea speciei. Cerealele reprezintă elementul principal al regimului alimentar uman doar de 6-7 000 de ani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să stimuleze deplasarea reziduurilor de-a lungul canalului alimentar, în timp ce regimul americanului tipic, bogat în calorii procesate, dar sărac în fibre naturale, se deplasează de-a lungul tractului digestiv atât de încet, încât o mare parte din mâncare putrezește și fermentează în loc să fie digerată, iar reziduurile toxice rezultate sunt reținute în corp zile întregi sau chiar săptămâni, acest lucru dând naștere unei stări cronice de toxemie (o formă de autointoxicare a sângelui provocată de prezența constantă a toxinelor în stomac, colon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acide sunt secretate simultan, ca reacție la consumul de proteine și amidon, acestea neutralizându-se reciproc și lăsând în stomac o soluție apoasă slabă care nu poate digera adecvat nici proteinele, nici amidonul. În loc să fie digerate, proteinele putrezesc, iar amidonul fermentează datorită prezenței constante a bacteriilor în tractul digestiv. Această putrezire și fermentare reprezintă cauza principală a tot felul de tulburări digestive cum ar fi gazele, arsurile la stomac, crampele, balonarea, constipația, scaunele proaste, hemoroizii cu sânge, colita și așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nivelul cavității bucale și nu se inițiază primul stadiu al digerării amidonului. În consecință, amidonul ajunge în stomac fără sucurile alcaline vitale de care are nevoie pentru a fi digerat corect, permițându-se, astfel, ca acesta să fie, în schimb, fermentat de bacterii. O singură linguriță de oțet sau echivalentul acesteia în alți acizi este suficient pentru a suspenda în totalitate digerarea amidonului la nivelul cavității bucale. Regulă: consumați amidonul și acizii la mese separate. De exemplu, dacă mâncați pâine prăjită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fructe proaspete crude. Atunci când sunt consumate împreună cu sau după alte alimente care necesită o digestie complexă la nivelul stomacului, pepenii nu pot trece în intestinul subțire înainte de a se încheia digerarea celorlalte alimente din stomac. Așadar, stagnează și încep să fermenteze repede, cauzând tot felul de disconforturi gastrice. Regulă: mâncați pepenii separat sau nu-i mai mâncați deloc. Laptele. Ajungem acum la unul dintre cele mai controversate și mai prost înțelese alimente din regimul occidental. Orientalii și africanii au evitat dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
orice tip de desert dulce după o masă copioasă, deoarece acest tip de mâncare constituie o combinație nereușită orice alt aliment. Chiar și fructele proaspete trebuie evitate imediat după o masă consistentă, deoarece se vor opri în stomac și vor fermenta în loc să fie digerate. Dacă sunteți mari amatori de dulciuri și vă este poftă de prăjituri, plăcinte și produse de patiserie, vă puteți face cheful ocazional luând o întreagă masă care să constea numai în dulciuri. Nici atunci nu vă fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
prepararea mâncărurilor, este extrem de bogat în enzime vitale și e folosit la gătirea unor mâncăruri nutritive și active din punct de vedere terapeutic, cum ar fi tofu (de soia), yuba (coajă de soia), nado (muguri fermentați de soia), miso (terci fermentat din orz, orez sau soia) și alte mâncăruri tradiționale. Prin adăugarea enzimelor active din Aspergilus, la cerealele și semințele gătite, enzimele distruse în timpul gătirii sunt înlocuite, iar alimentele sunt consumate fără să mai fie gătite. Fiecare bucățică de tofu, nado
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
putea continua în stomac. O înghițitură de lichid odată cu o îmbucătură de mâncare pe bază de amidon diluează secrețiile salivare în așa măsură, încât amidonul ajunge în stomac cu o infuzie insuficientă din enzima ptialină alcalină, permițând ca acesta să fermenteze în loc să se digere în stomac. Toți carbohidrații trebuie mestecați bine și amestecați cu salivă înainte de a fi înghițiți. Cum să mâncăm grăsimi Grăsimile pot fi consumate în combinație cu carbohidrați, cu legume și fructe, dar trebuie evitată combinarea lor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nutriții veritabile care chiar ajunge în fluxul sangvin și hrănește țesuturile, legumele crude și sucurile acestora reușesc să potolească în mod eficient cunoscutul sindrom al poftei de dulciuri ce afectează sănătatea copiilor ale căror mese constituite din alimente denaturate procesate fermentează și putrezesc în loc să fie digerate și să intre în metabolism. Pofta cronică de dulciuri este un semn clar al lipsei de elemente nutritive. Cum să mâncăm fructe Tractul digestiv uman a evoluat în jurul unui regim alimentar bazat pe fructe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
University a afirmat că majoritatea persoanelor au probleme la digerarea portocalelor consumate odată cu masa, dar a specificat că aceste probleme dispar complet atunci când portocalele sunt consumate separat. Multe fructe, în special pepenii și fructele acide, produc, într-adevăr, tulburări digestive, fermentează și oferă o calitate nutritivă redusă atunci când sunt consumate fără discernământ împreună cu alimente incompatibile. Dar, atunci când sunt consumate separat și în cantități suficient de mari, fructele crude proaspete oferă toate enzimele, vitaminele, aminoacizii și energia de care are nevoie corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
apare atunci când o masă de celule din diverse țesuturi devin atât de toxice și lipsite de hrană organică, încât nu mai pot respira corect, adică nu mai pot să elimine reziduurile și să absoarbă elemente nutritive. În consecință, acestea, practic, „fermentează” în propriile reziduuri toxice, suferă mutații și devin tumori canceroase. Această afecțiune poate fi cauzată de o serie de factori diferiți: cauza principală este regimul alimentar nesănătos, bogat în carne și ouă gătite, amidon și zaharuri rafinate și lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acestea fiind lipsite de curenții de energie bioelectrică vitală de care au nevoie pentru a-și menține funcțiile sănătoase normale. La rândul său, acest lucru tulbură și circulația sângelui și inhibă respirația celulară. În consecință, celulele lipsite de energie, practic, „fermentează” în propriile reziduuri metabolice, devin patologice din cauza toxicității lor și încep să sufere mutații, formând tumori. Acupunctura reface atât câmpurile electrice normale, cât și curenții bioelectrici naturali de care țesuturile afectate au nevoie pentru a se regenera, iar acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
descreștere a cantității de colorant adsorbit pe EPS. La valori mari de pH EPS devin încărcate negativ, cu intensificarea sorbției cationilor de colorant prin forțe electrostatice (Zhang și al., 2009). Randamentul de obținere a EPS cu Bacillus subtilis în mediul fermentat de boabe de soia a fost 5,9%. Analiza conținutului de cenușă, proteine totale și lipide totale ale EPS izolate indică următoarea compoziție: 2,50-7,34%, 22,12-41,02% și respectiv 1,30-41,74%. Adsorbția colorantului Reactive Blue 4 cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
drojdie“, cu prefixul privativ a-. Limbile romanice occidentale au împrumutat termenul din latina ecleziastică (fr. azyme) sau direct din greacă (sp. azimo). Ar mai fi de spus că, în unele graiuri din Transilvania, există adjectivul azăm, cu sensul „care nu fermentează“, folosit referitor la conservele în oțet sau în saramură care nu s-au făcut. Cir este un cuvânt regional care înseamnă „zeamă (îngroșată) scoasă din mămăliga care fierbe, înainte de a fi mestecată“; este sinonim cu terci și păsat, termeni tot
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. *allevatum (< lat. allevatus „ridicat, înălțat“), un derivat de la verbul lat. levare „a ridica“, transmis românei (în forma (a) lua), precum și altor limbi romanice. Deosebirea de sens se explică prin aceea că levare dobândise de timpuriu și sensul de „a fermenta“, pe care îl găsim în aproape toate limbile romanice, unde derivatele sale au sensul de „drojdie“: fr. levain și levure, sp. leudo. Cuvântul turtă, care înseamnă „pâine rotundă și turtită, făcută din aluat nedospit“, este moștenit din lat. torta [panis
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
apoi carnea cu mujdei.“ Nici vecinii noștri de la răsărit nu se simțeau deloc bine fără borșurile lor: în timpul ocupației Parisului, în 1812, soldații ruși umblau ca bezmeticii prin oraș după orice fel de plante pe care le-ar fi putut fermenta, ca să-și acrească supa cumplit de dulce. Românii au două nume pentru multitudinea de zemuri acre pe care le fac: ciorbă și borș. Pe vremuri, primul se referea la zemurile neacrite, adică avea semnificația originară, aceea din bucătăria turcească (cuvântul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuvânt înțeleg o supă acrită cu zeamă de sfeclă fermentată. Influența lor este prezentă, așa cum afirmă Radu Anton Roman, în Bucovina, unde se face „borș din sfeclă“. Tehnica fermentației lactice este cunoscută în întreaga Europă încă din neolitic. Cerealele măcinate fermentează spontan, în contact cu aerul; dacă nu li se adaugă nici un fel de zahăr (care se transformă în alcool sub acțiunea drojdiilor), fermentația va fi lactică, iar zeama rezultată va avea gust acru. Este cazul borșului nostru, obținut din fermentația
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
concentratelor de supă, ne-a venit de la greci (rețeta este atestată încă din Antichitate). Există două feluri de trahana: cea acidă se face din lapte crud, amestecat cu făină și cu sare până se îngroașă, apoi lăsat câteva zile să fermenteze și, în cele din urmă, uscat la soare și pisat; cea dulce se face din lapte fiert, amestecat cu grâu măcinat mare. Supa cu același nume se gătea din apă sau zeamă de legume fierte, care se îngroșa cu câteva
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
îi dă și gust și o culoare deschisă. ) încerc un sos de ardei iuți. Un fel de fiertură infernală. Dar abia am gustat și îmi simt gura în flăcări. Se bea pulque, băutură făcută din sevă de agavă lăsată să fermenteze și îndulcită cu miere și, datorită ei, după câteva minute de tăcere, limbile se dezleagă din nou. legendă din Sinaloa O legendă din Sinaloa spune că Dumnezeu a creat pentru fiecare țară locuitorii potriviți cu pământul de-acolo, dar ajungând
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
spuneți că Dumnezeu e chiar aici deasupra noastră? — Desigur, Jim. — Deasupra paralelei 31? Doamnă Philips, Dumnezeu n-ar trebui să fie deasupra polului magnetic? Ar trebui să vă uitați spre pămînt, sub Shanghai... Amețit de cartoful care Începuse să-i fermenteze În stomac, Jim chicoti la gîndul divinității prinse În măruntaiele pămîntului sub Shanghai, poate În subsolul magazinului universal al Sincere Company. Doamna Philips Îi ținu mîna Încercînd să-l Îmbărbăteze. Încă privind spre cer, zise: — Acum mergem la Nantao, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
despre Elsa, despre tine, care abia te născuseși, despre Italia. Și plânsesem pentru ea mereu, ori de câte ori încercasem să-i repet numele. Nu reușeam să-l pronunț, sughițam în mijlocul silabelor, eructam berea care continua să-mi vină înapoi, ca și cum ar fi fermentat și ar fi crescut în stomacul meu. Din când în când, bărbatul privea o bucată din mine cu o jenă plină de afecțiune, de compasiune umană. Îmi privea buzele triste, ochii prea roșii pentru a fi priviți. Apoi se retrăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
se întâlneau din nou sub turnătorie pentru a porni mai departe să străbată un șes cu sălcii și câmpii - peisajul acesta se topea. Felul în care voia să iasă în față îi eroda marginile și însuși satul începea parcă să fermenteze, degajând o forță care împingea din interior în exterior, împotriva căreia verdele ogoarelor parcelate, pădurea cu zdrențele ei de cețuri nu mai puteau face nimic. Și W. a ordonat să se construiască malaxoare pentru beton, benzi transportoare pentru pietriș și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
vreau să împart borșul”, zice Gloria, la masă, și scufundă lingura mare în castronul cu zeama roșie ca sângele. - „E borșul meu!”, răspund scuturându-mi capul ca după o palmă zdravănă și primită pe neașteptate: „eu l-am pus să fermenteze și nu trebuie să uiți, îi spun, că sfecla e semănată și crescută în grădinăriile mele”. - „Eu trec pe la bucătărie, ca să-i dau gustul”, țâșnește Gloria printre dinți, în legitimă apărare. Așezați la masă, sunt pornit pe ceartă. Borșul mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]