318 matches
-
Vișegrad, dar nici n-am ajuns atât de năuc Încât să atac oștenii Ordinului scutului și spadei. Iar pentru căpitanul Oană, dacă medicul venețian Îmi permite, am un vin tocmai potrivit. - Cotnari? se auzi glasul lui Yves. - Nu, cavalere. Pietroasele. Fetească neagră. O bei și joacă inima-n tine. Asta dacă ții la petrecere. - Mes enfants! strigă spadasinul francez. Suntem provocați la o partidă de vin românesc! - Vive la Moldavie! strigară cavalerii. - Vive la Moldavie... spuse, abătut, Vlad. Voi de Muntenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Groza Coabinci și pan Tador Ansanul.” Misea a jurat cu acești jurători și a câștigat acel sat. Jurământul unor martori era mai tare decât înscrisul lui Bera ! La 30 decembrie 1465, Boldur, cu giupăneasa lui, Naste, și Petre Stravici, și Feti Brătulescul, se pârăsc cu Ona pentru satul Stroești și, deși, e vorba de trei boieri, rămân de lege și satul îi este întărit lui Ona. La 15 septembrie 1466, Ștefan cel Mare cumpără de la Stan Babici și de la frații acestuia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii Dobrovăț, la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se zidea noua biserică, la 7 octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pădure pe o întindere de 136 ha”. Urcăm spre Fetești, sat ce aparține comunei Scobinți, așezat pe dealul Fetești(cu altitudini de peste 100 m), în dreapta râului Bahlui. Este o așezare atestata în anul 1646, al cărei nume provine de la antroponimul Fetea. Legenda spune că acest Fetea avea o vie, frumos îngrijita, cu soiuri alese, din care s-a obținut vestită Feteasca. Un document de la Moise Movila Vodă, datat 9 iulie 1631, foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
136 ha”. Urcăm spre Fetești, sat ce aparține comunei Scobinți, așezat pe dealul Fetești(cu altitudini de peste 100 m), în dreapta râului Bahlui. Este o așezare atestata în anul 1646, al cărei nume provine de la antroponimul Fetea. Legenda spune că acest Fetea avea o vie, frumos îngrijita, cu soiuri alese, din care s-a obținut vestită Feteasca. Un document de la Moise Movila Vodă, datat 9 iulie 1631, foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cântă vinul, cu un „Cântec pentru vin Cotnar”: Vrei lichid un strop de soare Și cu gust de miez de nucă? Bea vin, Grasă, ce licoare! Fericirea te apucă. Vrei simțire tinerească, Trupul plin de dulci fiori? Bea, de la Cotnari, Fetească Cu parfum bogat de flori. Dacă timpu ți ruginește Și necazul te îneacă, Inima ți-o înveselește Un vin tandru - Busuioacă. Cine vrea trupul să-i fie Bogat, cu puteri de zmei Bea Frâncușă, apă vie, Bea din energia ei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fulgerat pe loc blestemul, Poți pune fără grijă la cântar Tabloul, simfonia și poemul. Bătrânul încărcat de ani Visa, uitându-se n pahar Că s-a născut la Drăgășani Și că murise la Cotnar. * Cotnarul când îl faci cu „Grasă”, „Fetească”, țârțără, să-i pui, Spre a-l ridica în rangul lui, Și cinci la sută „Tămâioasă” Cotnarul dacă nu-l iubești, Ca tot ce-i moldovean din fire, No, hai la Milcov cu grăbire Și să ciocnim un Odobești. De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe la miezul nopții) ca de pe alt deal și uitând că mai sunt colocatari sau vecini în bl. 32. Repet, nu-și aleg expresiile, nu păstrează liniște, nu respectă pe nimeni și nimic, n-au rușine sau onoare. Serile trecute o feti șcană, Loredana (vreo 17 ani !), striga ca o descreierată la nu știu care amică, la maică-sa, la alț i copii, cu limbaj descalificant pentru o tânără... Pentru că-i întreba pe niște copii niște porcării sexuale și pentru că era în apropierea mea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha la Satu Nou, Cerdac, Cioara, Dealu- Perjului, îngrijite de pasionați viticultori cum ar fi Gheorghe Ionașcu, Vasile Tătărășanu, Toma Tabarcea, Gheorghe Trandafir, Spiridon Sava, Ion Hâncu sau Tănase Tătărășanu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lechința Bistrița N., Teaca Bistrița N., Bistrița Bistrița N., Batoș Mureș 2 centre distincte: Geoagiu Hunedoara și Dej Cluj. Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
N., Teaca Bistrița N., Bistrița Bistrița N., Batoș Mureș 2 centre distincte: Geoagiu Hunedoara și Dej Cluj. Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Vrancea 17. Cotești Cotești, Tâmboiești Vrancea, Cârligele Vrancea, VârteșcoiuVrancea Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Zalău, Samsud Sălaj, Rătești Satu Mare 2 centre distincte: Halmeu Satu Mare, Seini Maramureș Regiunea este specializată în producerea vinurilor de calitate, spumante, albe de masă și mai puțin a vinurilor roșii. Dintre soiurile cultivate în această zonă: Furmint, Iordană, Riesling italian, Fetească albă, Mustoasă de Măderat etc. VI. Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei 30. Murfatlar Murfatlar Constanța, Medgidia Constanța, Cernavodă Constanța 3 centre distincte: Adamclisi Constanța, Chirnogeni Constanța, Mangalia Constanța 31. Istria-Babadag Istria Constanța, Babadag Tulcea, Valea Nucarilor Tulcea 2 centre distincte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g/L ac. sulfuric). Vinuri de masă în Moldova, Buzău, Galați, Tulcea. Vinuri de calitate în Iași (Șorogari), Argeș, Tulcea. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Odobești 11,8 5,7 22 g/L Fetească regală (hibrid natural dintre Grasă de Cotnari x Fetească albă). Soi pentru vinuri albe de masă ± calitate - Cotnari, (Alba, Argeș și Sibiu), utilizat și pentru spumante. Struguri mijlocii, cilindrici sau cilindroconici, uneori aripați. Boabe adesea neomogene, sferice, punct pistilar evident
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Aligote, Fetească regală (recomandate) Riesling italian, Fetească albă (autorizate) Must de 160-180 g/L, aciditate totală ridicată (5-6 g/L H2 SO4), cantitate redusă de pectine (sub 0,5 g/L) și fructuozitate în grad ridicat. Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră, Pinot noir, (Iordana), Muscat Ottonel (pentru spumante aromate). Vinuri seci alb-verzui, de 11 vol. %, aciditate ridicată de 5-6 g/L H2 SO4, extract redus moderat (18-20 g/L), grad ridicat de fructuozitate. Soiuri pentru vinuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
regală (recomandate) Riesling italian, Fetească albă (autorizate) Must de 160-180 g/L, aciditate totală ridicată (5-6 g/L H2 SO4), cantitate redusă de pectine (sub 0,5 g/L) și fructuozitate în grad ridicat. Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră, Pinot noir, (Iordana), Muscat Ottonel (pentru spumante aromate). Vinuri seci alb-verzui, de 11 vol. %, aciditate ridicată de 5-6 g/L H2 SO4, extract redus moderat (18-20 g/L), grad ridicat de fructuozitate. Soiuri pentru vinuri aromatizate-vermuturi: Oporto
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
18-20 g/L), grad ridicat de fructuozitate. Soiuri pentru vinuri aromatizate-vermuturi: Oporto, Chasselas dorề, (Roșioara). Vinuri albe sau roșii, de 10-11 vol. %, extract redus moderat (15 g/L), aciditate redusă (sub 3,5 g/L H2 SO4). Soiuri pentru distilate: Fetească regală, Aligote, Zghihară de Huși etc. Vinuri albe seci, de 8-9 vol. %, aciditate ridicată de 5-6 g/L H2 SO4, extract redusmoderat (15-20 g/L). Soiuri pentru stafide: Corinth, Sultanină albă, Sultanină neagră etc. SOIURILE PENTRU STRUGURI DE MASĂ Pe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
m-am și născut. Mama mea m-a hrănit cum a putut mai bine pe vreme de secetă, murmurând: „Să-i dau fetei oușor Ca să meargă popușor” Apoi, fiind singura fată și cea mai mică, am vrut totul, adică: „’ma feti’”. Casa părintească era o casă simplă din chirpici, cu 4 camere, tip vagon. Camera din față, dinspre stradă, era mai mică și noi îi spuneam „antretul”. Camera din spate, era de fapt și bucătărie pentru că iarna acolo se și dormea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu subiectul). La unele nume proprii, trăsătura de număr este contextuală: Maria - Mariile (ex. Mariile născute de Sfânta Maria), Ionescu - Ioneștii. La toponime, numărul este o trăsătură fixă. Tulcea, Cipru, Retezat etc. sunt toponime +singular (cu formă de singular), iar Fetești, Carpați, Statele Unite ale Americii etc. sunt toponime +plural. Între numărul formal și cel referențial al unor nume proprii pot exista neconcordanțe: Rapid și Dinamo au formă de singular, dar denumesc echipe, deci au sens colectiv, plural. Fetești are formă de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sub forma cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și Crâmpoșie sunt mai rezistente. Cercetările efectuate de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți care folosiți ca portaltoi imprimă altoiului o toleranță
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și Crâmpoșie sunt mai rezistente. Cercetările efectuate de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți care folosiți ca portaltoi imprimă altoiului o toleranță sporită față de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
înnegresc. Știați că... Anasonul este o plantă erbacee aromatică, crește spontan sau poate fi cultivată, a cărei aromă e asemănător celei a castravetelui. Tocmai de aceea poate fi înlocuit, la nevoie, cu câteva rondele de castravete. Salată verde cu brânză feta și măsline Ingrediente pentru 4 persoane • 250 g salată verde • 100 g roșii-cireașă • 100 g măsline grecești • 80 g brânză feta • oțet de vin alb • ulei de măsline extravirgin • sare • piper boabe Timp de preparare: 15 min. Conținut caloric: 150
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Conținut caloric: 150 kcal/porție Fără ouă Rețetă ilustrată Ușoară și savuroasă Mod de preparare: Salata se curăță, se spală, se scurge cu grijă și se pune în salatieră. Se adaugă roșiile-cireașă, curățate de semințe și tăiate în patru, brânza feta tăiată cubulețe, măslinele grecești și se amestecă. Se prepară un sos vinegretă omogenizând cu mixerul 3 linguri de oțet, un praf de sare, piper măcinat și 2 linguri de ulei de măsline. Se asezonează salata cu sosul obținut și se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
praf de sare, piper măcinat și 2 linguri de ulei de măsline. Se asezonează salata cu sosul obținut și se servește imediat. Un sfat în plus Când se condimentează salata, este indicat să se folosească mai puțină sare, pentru că brânza feta și măslinele sunt deja ușor sărate și dau gust întregului. Salata cu brânză feta și măsline poate fi servită la felul al doilea sau la micul dejun, eventual completată cu boabe de porumb. Salată verde cu piersici și caș proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
salata cu sosul obținut și se servește imediat. Un sfat în plus Când se condimentează salata, este indicat să se folosească mai puțină sare, pentru că brânza feta și măslinele sunt deja ușor sărate și dau gust întregului. Salata cu brânză feta și măsline poate fi servită la felul al doilea sau la micul dejun, eventual completată cu boabe de porumb. Salată verde cu piersici și caș proaspăt Ingrediente pentru 6 persoane • 130 g salată verde • 3 piersici galbene (300 g) • 170
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]