355 matches
-
salivare de bovine cum este aprotinina (Trasylor) cu acțiune de neutralizare a proteazelor (plasmina, tripsina, kalicreina) -substanțe chimice de tipul acidului epsilon amino caproic (EACA) sau acidului tranexamic. In mod normal activitatea fibrinolitică este localizată doar în vecinătatea cheagului de fibrină deoarece α2 antiplasmina și inhibitorii activatorului plasminogenului împiedică diseminarea fibrinolizei. Modificarea activității fibrinolitice apare în unele condiții fiziologice (efort fizic intens, stres, staza venoasă), sub influența unor hormoni (androgeni, estrogeni, steroizi) sau într-o serie de afecțiuni (eclampsie, tumori maligne
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
afecta celulele endoteliale. Infecția virală crește aderența leucocitelor și trombocitelor printr-un mecanism suplimentar: exprimarea la suprafața celulei endoteliale a unor glicoproteine virale. Cercetările fiziopatologice în ATS datează de 150 de ani, când: Von Rokitansky sugerează rolul micilor depuneri de fibrină prezente la locul de injurie vasculară, urmată de creșterea numărului de CMN (celule musculare netede); Virchoff (1856) formulează ideea unui răspuns inflamator neadecvat al vasului la acțiunea unui factor iritativ local de mică intensitate. Ross (1973) emite teoria răspunsului la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu plasminogenul. Lp(a) > 20 mg/dL risc crescut. Lp (a) face legătura între ATS și tromboză: la suprafața endoteliului, Lp “a” interferă, prin mecanism competitiv, conversia plasminogen-plasmină și liza cheagului; în intimă pot forma complexe cu glicozami-noglicanii, proteoglicanii sau fibrina; sunt înglobate în macrofage. Lizofosfatidilcolina (componentă a LDL oxidate) crește experimental expresia P-selectinei plachetare (prezente în granulele alfa) și are, ca atare, un rol în recrutarea macrofagelor. Hipertensiunea arterială acționează ca un factor de risc ATS prin următoarele mecanisme: afectarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
formează de obicei în locul unde placa de ateroscleroză s-a rupt, conducând la discontinuitatea endoteliului și ajungând astfel în contact direct cu sângele circulant. Deoarece suprafața plăcii nu este netedă, plachetele sangvine aderă la aceasta, după care urmează depunerea de fibrină și captarea de eritrocite, cu formarea unui cheag sangvin care se mărește până când obstruează vasul complet. Uneori, cheagul se desprinde din zona de atașare de la nivelul plăcii de ateroscleroză și ajunge pe calea torentului circulator la nivelul unei ramuri periferice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
chlamidii sau rickettsii) pe endoteliul cardiac (endocard). Endoteliul valvular (spre deosebire de cel parietal sau aparatul subvalvular) reprezentă cea mai frecventă localizare a infecției în aparatul cardiovascular. Această proliferare de la nivel endocardic determină apariția vegetației (masă de dimensiuni variabile), formată din: trombocite, fibrină, microcolonii de germeni și celule inflamatoare (puține). Endocardita infecțoasă poate apărea atât pe cord sănătos, cât și pe cord anterior afectat sau pe proteze valvulare. Localizarea la nivelul șunturilor arterio-venoase determină apariția endarteritei infecțioase. Endocardita infecțioasă post-procedurală nu este o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
severitate, în 6 grade, modificările fiind corelate cu evoluția clinică ( tabelul 33.4) (18,19). În această clasificare, leziunile plexiforme sunt reprezentate de dilatarea peretelui vascular arterial, care se complică ulterior cu proliferarea intraparietală de celule endoteliale, apariția trombilor de fibrină și a zonelor de necroză, care se dezvoltă chiar la nivelul peretelui vascular și fac dificil diagnosticul diferențial cu un tromb recanalizat (18) . Leziunile angiomatoide se caracterizează prin apariția unor vase sanguine conglomerate în vecinătatea unei artere pulmonare de tip
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
1,1%, pneumotorax 0,6%, reacții vagale majore 0,3% și infecții 0,3%. Spațiul pericardic loculat reprezintă o contraindicație relativă de pericardiocenteză. Cantitatea de lichid ce poate fi evacuată este mică, iar cateterul se poate obstrua cu cheaguri de fibrină. Pericardiocenteza este urmată de recidivă, într-un număr semnificativ de cazuri, peste 50%, deși rata de succes imediat este de peste 95%. Pentru a preveni recidiva este indicat a se introduce prin cateter substanțe sclerozante, sau citostatice sau radioizotopi (P32) [6
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
activă. Tromboplastina eliberată de celulele lezate este activată și de diferiți factori plasmatici: factorul VIII antihemofilic, factorul IX Chrismas, factorul X Stuart-Prower, factorul XI tromboplastina plasmatică, factorul XII Hagemann. În prezența ionilor de calciu, trombina transformă fibrinogenul din plasma în fibrină, care, sub influența factorului XIII realizează stabilizarea fibrinei insolubile, adică cheagul definitiv. Acesta, sub influența unor enzime trombocitare se retractă, strângând marginile plăgii vasculare. După 24 ore, cheagul suferă un proces de fibrinoliză parțială, cu repermeabilizarea vasului. În rețeaua de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
și de diferiți factori plasmatici: factorul VIII antihemofilic, factorul IX Chrismas, factorul X Stuart-Prower, factorul XI tromboplastina plasmatică, factorul XII Hagemann. În prezența ionilor de calciu, trombina transformă fibrinogenul din plasma în fibrină, care, sub influența factorului XIII realizează stabilizarea fibrinei insolubile, adică cheagul definitiv. Acesta, sub influența unor enzime trombocitare se retractă, strângând marginile plăgii vasculare. După 24 ore, cheagul suferă un proces de fibrinoliză parțială, cu repermeabilizarea vasului. În rețeaua de fibrină formată sunt fixate elementele figurate, cu formarea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
care, sub influența factorului XIII realizează stabilizarea fibrinei insolubile, adică cheagul definitiv. Acesta, sub influența unor enzime trombocitare se retractă, strângând marginile plăgii vasculare. După 24 ore, cheagul suferă un proces de fibrinoliză parțială, cu repermeabilizarea vasului. În rețeaua de fibrină formată sunt fixate elementele figurate, cu formarea cheagului roșu. În practică pot apare diverse perturbări ale acestui mecanism: deficitul unor factori de coagulare (hemofilia); inhibiția unor mecanisme de hemostază prin acțiunea unor medicamente; activarea prematură sau exagerată a sistemului fibrinolitic
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
vreme se folosesc dispozitive laser-argon, cu mare eficacitate hemostatică, în chirurgia parenchimatoasă și în hemoragiile în pânză de tip capilar. Agenții chimici folosiți în hemostază sunt diverși, de la vasoconstrictori (adrenalina, noradrenalina, efedrina), până la agenți procoagulanți; cel mai utilizat actualmente este fibrina, care are acțiune hemostatică independentă de procesul de coagulare, are absorbție rapidă și nu este iritantă (produsele Gelaspon®, Oxycel®, Surgicel®, Tacho-Comb®). Mai recent sau introdus substanțe rapid polimerizante pe bază de acrilați, care „cimentează” suprafețele sângerânde, evitând astfel sacrificiul parțial
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
pacienții în vârstă, la cei cu stenoze carotidiene simptomatice (94), la cei cu afectare aterosclerotică severă a aortei ascendente (95, 96). Majoritatea accidentelor cerebrale vasculare recunosc drept cauză embolia. În timpul circulației extracorporeale se produc o serie de emboli: gazoși, de fibrină, proteine denaturate, agregate plachetare, agregate leucocitare, detritusuri celulare (hematii), detritusuri tisulare etc. Numărul acestora este direct proporțional cu durata by-pass-ului cardiopulmonar. În funcție de mărimea acestor emboli pot apărea tulburări neurologice tranzitorii, sechele neurologice sau deces. Pe lângă hemodiluție, hormonii circulanți, presiunea de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și progresiunea procesului aterosclerotic. Proprietățile biofizice și biochimice ale venelor diferă în mod normal de cele ale arterelor. Dintre acestea producția scăzută de prostaciclină (PGI2) la nivelul peretelui venos este incriminată în favorizarea agregării plachetare și a depunerii intimale de fibrină, factori ce contribuie la creșterea tendinței venei safene de a se tromboza. În ocluzia precoce a graftului sunt incriminați o serie de factori (5): 1. Leziuni produse în timpul recoltării traumatism mecanic direct; ruptura vasa vasorum. 2. Leziuni produse în timpul preparării
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
prin trecerea sângelui mediastinal prin mici orificii pleurale. De regulă, hemotoraxul trebuie drenat deoarece acumularea de sânge în cavitatea pleurală poate induce disfuncție pulmonară prin compresiune și crește riscul de infecție în plămânul colabat. Organizarea revărsatului și constituirea rețelei de fibrină necesită îndepărtarea acestuia fie pe cale toracoscopică în primele 2-3 săptămâni (190), fie prin decorticare pulmonară în cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la care temperatura rectală rămâne sub 35°C după o reîncălzire inadecvată la sfârșitul by-pass-ului cardiopulmonar. Fibrinoliza Chiar și în cazul nivelurilor terapeutice ale heparinei circulante demonstrate prin ACT continuă formarea și activarea trombinei, fapt demonstrat de apariția monomerilor de fibrină și a complexelor trombină-antitrombină. Proteinele adsorbite la nivelul circuitului extracorporeal oferă substratul pe care va acționa trombina. Produșii ex-vivo rezultați în urma activării trombinei vor ajunge in-vivo unde vor stimula eliberarea t-PA de către endoteliul vascular. Acest lucru este demonstrat de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
De obicei fibrinoliza indusă de circulația extracorporeală nu ajunge să aibă semnificație clinică. La unii pacienți însă se manifestă o fibrinoliză importantă cu consecințe asupra hemostazei: reapariția sângerării de la nivel capilar prin liza cheagului și interferarea cu polimerizarea monomerilor de fibrină. Diminuarea sângerării prin folosirea drogurilor antifibrinolitice demonstrează contribuția mecanismului fibrinolitic la tulburările de hemostază induse de CEC. Coagularea diseminată intravasculară Coagularea diseminată intravasculară apărea rareori după by-pass-ul cardiopulmonar. Formarea fibrinei apărea la nivelul circuitului extracorporeal și din acest motiv nu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
capilar prin liza cheagului și interferarea cu polimerizarea monomerilor de fibrină. Diminuarea sângerării prin folosirea drogurilor antifibrinolitice demonstrează contribuția mecanismului fibrinolitic la tulburările de hemostază induse de CEC. Coagularea diseminată intravasculară Coagularea diseminată intravasculară apărea rareori după by-pass-ul cardiopulmonar. Formarea fibrinei apărea la nivelul circuitului extracorporeal și din acest motiv nu este diseminată. α 2 antiplasmina circulantă captează rapid plasmina care reintră în organism. Din acest motiv fibrinogenoliza sistemică nu apărea decât atunci când nivelul heparinei este foarte scăzut. Cauzele care duc
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
medie de 500 microni. Studii histologice și imunohistologice (folosind anticorpi anti-macrofage, anti-celulă endotelială, anti-fibră de colagen, anti-antigen nuclear Ki-67 asociat proliferării) (59) efectuate pe miocardul pacienților decedați în primele trei săptămâni de la operație au evidențiat închiderea canalelor cu depozite de fibrină în perioada postoperatorie precoce, astfel încât la trei zile postoperator nu se mai pot vizualiza canale patente între cavitatea ventriculului stâng și miocardul adiacent. Ulterior se constată o intensă activitate a macrofagelor și monocitelor, ceea ce generează o concentrație crescută a factorilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
membranari specifici ai celulelor tumorale (familia integrinelor) [62]. Integrinele sau grupa receptorilor RGD (care recunosc o secvență caracteristică fibronectinei: Arg-Gli-Asp) sunt proteine ale suprafeței celulare care leagă cu mică afinitate o serie de proteine de adeziune: fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip I, trombospondinul. Integrinele au rolul de a alinia proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip I, trombospondinul. Integrinele au rolul de a alinia proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea celulelor limfoide de endoteliu. Exprimarea integrinelor și cuplarea lor cu molecule ale matricei extracelulare au ca rezultat o fosforilare a proteinelor care participă la interacțiunile citoschelet - integrine. În general, celulele nu se pot divide dacă nu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
membranari specifici ai celulelor tumorale (familia integrinelor) [62]. Integrinele sau grupa receptorilor RGD (care recunosc o secvență caracteristică fibronectinei: Arg-Gli-Asp) sunt proteine ale suprafeței celulare care leagă cu mică afinitate o serie de proteine de adeziune: fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip I, trombospondinul. Integrinele au rolul de a alinia proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip I, trombospondinul. Integrinele au rolul de a alinia proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea celulelor limfoide de endoteliu. Exprimarea integrinelor și cuplarea lor cu molecule ale matricei extracelulare au ca rezultat o fosforilare a proteinelor care participă la interacțiunile citoschelet - integrine. În general, celulele nu se pot divide dacă nu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
îndepărtată, in vitro, prin tratamentul celulelor cu neuraminidază de Vibrio cholerae și astfel celulele tumorale capătă sensibilitate la acțiunea litică a efectorilor imunitari. Unele tumori pot să activeze sistemul de coagulare și astfel tumora este învelită într-o rețea de fibrină. Diminuarea reactivității imunitare se poate datora inundării organismului cu antigenele tumorale. Fiind o celulă foarte activă din punct de vedere metabolic, componentele membranei celulei tumorale au un turn-over ridicat. Antigenele eliberate se complexează cu anticorpii specifici sau cu receptorii specifici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Capitolul 26 BOLILE PERICARDULUI PERICARDITELE DEFINIȚIE Pericardita este reprezentată de inflamația pericardului cu apariția edemului, a depunerii de fibrină și posibilitatea apariției unui exudat. Evoluția poate fi spre fibroză și depuneri calcare ce pătrund în miocard. PERICARDUL a. Pericardul parietal conține fibre de colagen, fibre elastice, celule mezoteliale (seroase). Este lipsit de vase sanguine și sărac în vase limfatice
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
inimă hipertrofiată față de una normală. CLASIFICARE 1. Acute (fibrinoase - uscate) și exudative, având o frecvență de 0,1% la pacienții internați în spital 2. Cronice - lichidiană cronică, constrictivă nu este proporțională cu îngroșarea pericardului. Morfopatologic în pericardite pot apare: 1. Fibrină 2. Lichid - seros - sânge - limfă. 3. Țesut fibros 4. Neoformații 5. Țesut granulomatos 6. Depozite de calciu 7. Depozite de colesterol. Chirurgia cardiacă este probabil cea mai importantă cauză a pericarditelor. ETIOLOGIA PERICARDITELOR 1. Infecțioase; - virale; - bacteriene; - fungice; - parazitare. 2
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]