540 matches
-
În cea de-a 6 săptămână (embrion de 14-16 mm) planta - aflată în continuarea gambei fără angulare dorsală, este divizată morfologic între o zonă preaxială (în care va fi inclus și viitorul talus) și una postaxială, legată de tibie și fibulă. În a 6-a săptămână debutează - la nivelul metatarsienelor condrificarea, cea de doua etapă a scheletogenezei, care va continua în cea de-a 7-a săptămână (embrion de 22-24 mm). Regiunea talusului se va condrifica - în succesiune aproximativă, după metatarsienele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mijlociu, numit "zeugopod", care corespunde cu antebrațul la membrul anterior și gamba la membrul posterior, este format din două oase paralele, situate unul pe partea cranială a segmentului - radiusul sau tibia, iar altul, în partea codală - cubitusul (ulna) sau peroneul (fibula); Segmentul distal, numit "autopod", care corespunde cu mâna sau cu piciorul, fiind format el însuși din trei părți: o parte proximală, "bazipodul", alcătuită din 2 rânduri de oase scurte, denumite oase carpiene la mână și oase tarsiene la picior; o
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a talusului și prezintă trei fețe articulare: fața superioară care se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei; fața maleolară medială care se articulează cu maleola medială a tibiei și fața maleolară laterală care se articulează cu maleola laterală a fibulei. Fracturile transcondrale a domului talusului sau fracturile osteocondrale a domului talusului (Tipul 1) sunt fracturi a suprafeței articulare a trohleii talusului, care afectează cartilajul și reprezintă 0,06%-0,09% din totalul traumatismelor membrului inferior. Locația caracteristică a fragmentului fracturat
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de câteva zeci sau câteva sute. Inventarul funerar găsit conține arme de fier și multe podoabe de bronz. Cu o paletă foarte variată la iliri, acestea au fost elemente de cultură materială difuzate și în zonele învecinate; numeroase tipuri de fibule, brățări, atârnători etc. din spațiul carpato-dunărean sunt, în această vreme, de origine vest și sud-vest balcanică. Inițial, ilirii au imitat moneda după Dyrrachium și Apollonia, sec. V. Coloniile grecești de la Adriatică au avut propria monedă, dar care a circulat puțin
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
3 degete, dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase: Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se unește cu tibiotarsus și fibula. Acestea se nuesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor.
Scheletul păsărilor () [Corola-website/Science/306974_a_308303]
-
elenistica religioasă este atestata prin descoperirile arheologice de la Rovine și Tamnič unde Hercule a fost venerat,reliefuri ale lui Zeus, Hercule și Dionysos au fost găsite în Bukovo. Situl român de la Selište cu necropola a fost excavat în satul Rogljevo. Fibule de argint și de aur din 250-320 d.Hr. au fost găsite la situri din Negotin. Până la începutul secolului al XVIII-lea, Negotin a fost doar un oraș mic,fără vreo importanță strategică sau culturală. La începutul secolului al VIII
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
de vest a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș. Prima epocă a fierului, Hallstatt (1200-300 î.e.n.), a fost confirmată prin descoperirile efectuate pe teritoriul a 27 localități aflate pe întreaga Vale Mureșului (între Deda și
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
km spre nord) au fost descoperite urmele unei așezări geto-dace datând din sec. V-IV î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
care 3 aparțin primului nivel, celelalte ținând de intervalul sec. II - III d.Hr. În cele trei bordeie s-a descoperit ceramică dacică, lucrată manual, dar și ceramică lucrată la roată, de factură celtică. Tot aici au fost descoperite o fibulă din bronz și brățări din argint (2). Astfel, se pare, că în epoca bronzului s-a dezvoltat o înfloritoare civilizație traco-dacică, cum dovedesc descoperirile de obiecte din bronz nu doar de la Cicir, ci și de la Vărșand, Socodor, Cuied, Lipova, Aluniș
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Botoșana, Lozna, Târpesti, necropole ce constau în 259 de morminte la Poienesti, 150 de morminte la Borosesti, precum și în Dolineni. S-au găsit obiecte de ceramică neagră, lustruită, cu buza fatetada și torți de formă literei X, cățeii de vatra, fibule de tip pomeranian, coliere în formă de coroană. Bastarnii practicau incineratia, depunând în urnă oasele incinerate sau în groapă. Mormintele erau de plan rotund sau oval, iar inventarele funerare erau modeste, ce constau în obiecte de ceramică cu urme de
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
iar inventarele funerare erau modeste, ce constau în obiecte de ceramică cu urme de ardere secundară. Mormintele bărbaților nu prea aveau inventar, doar în trei morminte fiind găsite arme, în rest doar brice și pumnale. Inventarul mormintelor de femei cuprinde fibule, mărgele din sticlă, brățări.
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
vatra satului. Din acest teritoriu provin fragmente de vase aflate la muzeul din Aiud (inv. 3411, 3511), cărămizi ștampilate, fragmente de opaițe de lut, o cheie, capiteluri de coloane, o statuie de bronz reprezentând „un genius” înaripat MIT 4231, o fibulă, un glob de bronz, expuse la muzeul din Aiud 3400, o monedă de argint, etc. Materialul arheologic găsit la fața locului a fost în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Batrân, ei au fost primii utilizatori de săpun în Europa occidentală). Locuințele lor erau mai ales de formă rotundă, construite din lemn și acoperite cu stuf. Galii purtau pantaloni făcuți din diverse materiale. Obișnuiau să se împodobească cu brățări și fibule. Realizau lucrări artistice, cum ar fi minunate bijuterii, sculpturi etc. Erau războinici faimoși; în anii 400 î.Hr., ei cuceriseră Roma. Sunt principalele triburi galice întâmpinate de Iulius Cezar în timpul războaielor galice (58 î.Hr.- 51 î.Hr.): Îndeobște, numele popoarelor din Galia
Galia () [Corola-website/Science/297135_a_298464]
-
comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bonț, Fizeșu Gherlii (reședința), Lunca Bonțului, Nicula și Săcălaia. Pe teritoriul comunei a fost descoperit un depozit de bronzuri (sec.IX î.C.), ce cuprinde fragmente de căldărușe, cupe hemisferice, brățări, fibule, vârfuri de suliță etc. Un element extrem de interesant este dat de faptul că înainte de 1877 a fost descoperită o seceră din bronz, unealtă care certifică vechimea ocupației de plugar în această așezare. Satul este atestat documentar, prima dată, în anul
Comuna Fizeșu Gherlii, Cluj () [Corola-website/Science/300329_a_301658]
-
procuratorului, care conducea provincia ("procurator Augusti vice praedis"). Pe lângă înflorirea comerțului aici se practicau multiple meșteșuguri (prelucrarea pietrei, olăritul, prelucrarea metalelor, etc). Pe Bd. Eroilor a fost descoperit găsit un atelier din secolul al II-lea în care se confecționau fibule de bronz. Mulți coloniști veniți aici găseau un vad bun pentru comerț - minereuri, produse agricole, obiecte de lux, sare (Cojocna, Sic, Ocna Dejului) ș.a. Similar altor orașe romane, Napoca era condus de ordinul decurionilor, compus dintr-un număr de până la
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier. Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
se află un castru roman, distrus în cea mai mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În cetate s-au descoperit două opaițe, un vârf de lance, o fibulă de bronz și un disc, fragmente de ceramică dacică și romană dar și patru monede de la Domițian, Elagabal, Traian și Severus Alexander.
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
î.Hr., geto-dacii au reținut tot mai frecvent atenția autorilor antici de scrieri cu conținut etno-cultural, dintre care unele s-au păstrat întregi, altele doar fragmente, iar altele s-au pierdut în cataclismele istoriei. Împreună cu însemnări de pe alte obiecte arheologice (monezi, fibule, podoabe, vase, coroplastică, ceramică, monumente și altele) se atestă că, deși nu au avut o scriere proprie, dacii s-au folosit în comunicare de scrierea greacă și apoi romană. Urmele de scriere continuă nu au fost descifrate însă. Ei produceau
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Lucian Blaga” (Sebeș-Alba, 1984), Festivalul „Poetul și cetatea” (Pitești, 1984), Festivalul „Poesis” (Constanța, 1985) etc.; A mai obținut: Premiul pentru exegeză blagiană-filosofie, acordat de Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XVII-a (2007); Decorația „Fibula de la Suseni” - cea mai înaltă distincție cultural-științifică a Județului Mureș, acordată de Prefectura Județului Mureș (în 2009); Titlul de cetățean de onoare al Comunei Ogra, de care aparține satul său natal, Giuluș (2008); alte premii, diplome și recunoașteri fiindu-i
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
un efort comun. Sub vălul meu, ating cu degetul umedul ciot proeminent al unei limbi a unui produs vandalizat. Doctorii au propus să folosească o parte din intestinul meu subțire ca să-mi lungească gâtul. Au sugerat să-mi cioplească tibiile, fibulele acestui produs uman care sunt eu, modelând oasele și grefându-le pentru a mă construi, pentru a construi produsul, o mandibulă nouă. În carnețel, am scris: osul piciorului legat de osul capului? Doctorii n-au priceput. Acum să ascultăm cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal (pandantiv os, fragmente de la aplice, o placă de cataramă bizantină cu decor, două ace, un pandantiv de harnașament și un ac de la o fibulă - pl. XVI) și obiecte de turnat metal (o lingură din lut și două tipare din piatră - pl. VII/5-7), întrebuințate la prelucrarea unor piese de podoabă, similare celor de la București și Budureasca - Prahova. Ultimele obiecte, găsite la Dodești - Vaslui, indică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port din aramă, bronz, fier și os: aplice (2), fibule (2) și câte o cataramă și un pandantiv din os. d)obiecte diverse din lut, piatră și bronz: fusaiole de lut (12), cute (4), greutăți din lut (2), tipare piatră (2) și câte un exemplar din următoarele obiecte: o lingură
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lipsit total de obiecte sau doar de arme și vase de ofrandă, în majoritatea mormintelor). De regulă, în inventarul sărăcăcios (când acesta s-a păstrat) au fost găsite doar obiecte de port, fie ele vestimentare sau de podoabă. În cazul fibulei romane din bronz, cu piciorul înfășurat, de la Fundu Văii-Vaslui, decorul a fost constituit din puncte și X-uri, sub forma unor cruci (cum se poate constata uneori, dar care nu se mai disting astăzi datorită procesului de degradare), incizate pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu ne împiedică să considerăm că putea fi purtată și în a doua parte a veacului respectiv, fiind similară, ca formă și decor, exemplarului de la Cireșanu - Prahova. În mormintele din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ca fiind găsite întâmplător, pe teritoriul orașului Bârlad, prin împrejurimile Curtenilor sau ale Hușilor. Ulterior, s-a dovedit că provin din zona dobrogeană. În atare condiții, am renunțat să le luăm în calcul în cadrul analizei de față. Remarcabile sunt și fibulele digitate, din bronz, de la Negulești-Dealu Morii (Bacău), Vinderei, Budești-Crețești, Vutcani și Bălteni (Vaslui) (pl. XVIII). Întrucât, problematica tipologiei acestor fibule a fost îndelung analizată, iar recent un studiu amplu a reluat și îmbunătățit noile teorii referitoare la apartenența și circulația
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]