551 matches
-
dovedesc o contemporaneitate și nu o succesiune în timp a acestor grupuri. Celelalte obiecte de inventar, cum sunt fragmentele de fibulă, care apar în grupurile III și IV, respectiv în zona de nord a necropolei, încadrate tipologic, cu aproximație, în fibulele puternic profilate, cu antecedente în sec. I - începutul sec. II d. Chr., nu fac notă discordantă din punct de vedere cronologic cu celelalte materiale din grupurile I și II. Același lucru putem spune și despre celelalte două obiecte de podoabă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cât și din Provincie, a influențat cantitatea sau calitatea inventarului din morminte. Necropolele mai târzii, din secolele II și în deosebi III d. Chr. sunt mult mai bogate. Apariția unor obiecte de podoabă din materiale mai bune, ca de pildă: fibulele din argint, cerceii și pandantivele din argint, unele lucrate în tehnica filigranului, folosirea monedelor de argint ca pandantive, nu ca inventar în morminte („obolul lui Charon”), mărgele mai frumos și mai bine lucrate din materiale rare, cum sunt cele din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din chihlimbar, cornalină, coral, sunt caracteristice necropolelor de la sfârșitul secolului al III-lea. Sărăcia observată, din acest punct de vedere, în necropola I de la Săbăoani, dovedește faptul că aparține unei perioade timpurii, respectiv sec. II d. Chr. Numărul mic de fibule sau alte obiecte de podoabă dovedește că populația care și-a îngropat morții în această necropolă era destul de săracă, iar obiceiurile de port sau ritualurile săvârșite cu prilejul cestui act sacru, de înmormântare, erau la începutul unor practici religioase, rar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cărbune, întinse pe o suprafață de peste 40 de m p dovedesc existența unor situații similare cu alte necropole și deci o unitate a civilizației dacilor liberi din secolele II-III d. Chr. La acestea se adaugă portul podoabelor, mai ales mărgele, fibule, inele etc. Ele sunt asemănătoare cu descoperirile din celelalte necropole ale acestei populații. Ceramica folosită mai ales ca urne sau capace este prezentă la un număr destul de mare de morminte. Formele cele mai folosite ca urne sunt ale vaselor-borcan, lucrate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
păstrează decât o parte din craniu, care este împrăștiat pe o distanță de 0,90 m. A fost descoperit la adâncimea de 0,45 m, fiind distrus de lucrările agricole. Lângă porțiunea din mijloc a craniului s-a descoperit o fibulă din fier, cu corpul arcuit și resortul scurt-bilateral (Pl. 52/2). După mărimea oaselor, putem spune că aparține unui copil. Nu a avut nici un alt inventar. Mormântul nr. 12 (Pl. 52/3; 75/6). Înhumat, în poziție întinsă cu mâinile
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nu mai păstra decât câțiva centimetri în adâncime. În interiorul ei, destul de puține oase calcinate, pământ cenușos și un fragment dintr-un vas mare, lucrat la roată din pastă cenușie. Alături s-au descoperit și două fragmente dintr-un ac de fibulă din fier (Pl. 52/5). Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 14 (Pl. 52/6,7; 75/4). Incinerat în urnă, cu capac?, descoperit la adâncimea de 0,45 m. Urna a fost tăiată de plug și împrăștiată în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
agricole. Diametrul gropii era de 0,60 m iar adâncimea păstrată nu depășea 7 cm. În groapă au fost descoperite câteva oase calcinate, cenușă fină și pământ amestecat cu cenușă. Ca inventar s-au descoperit două fragmente provenite de la o fibulă din fier. Mormântul nr. 34 (Pl. 55/1). Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Capul aplecat spre dreapta. Se păstrează destul de bine, mai ales partea superioară și câteva oase de la membrele inferioare. A fost descoperit la adâncimea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dreapta. Se păstrează destul de bine, mai ales partea superioară și câteva oase de la membrele inferioare. A fost descoperit la adâncimea de 0,40 m, orientat cu capul NNV 60 și picioarele SSE 28. Ca inventar avea în zona gâtului o fibulă din bronz (10503), precum și câteva fragmente dintr-o monedă? de bronz, de asemenea găsită la gât, și un fragment de silex (10512), (Pl. 55/2,3; 80/2,3,5; 102/9). Mormântul nr. 35. Incinerat în urnă, descoperit la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
parte din oase. Mai bine craniul și o parte din membrele inferioare și superioare. A fost descoperit la adâncimea de 0,55 m. Orientat cu capul NNV 58 și picioarele SSE 26. La demontat s-a descoperit, în dreptul pieptului, o fibulă din bronz cu resortul bilateral - tip arbaletă, foarte bine păstrată (Pl. 56/9). Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 45 (Pl. 82/4-6). Incinerat în urnă. Lipite una de alta se aflau două urne, una lucrată la mână și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
56 și picioarele SE 24. După mărimea oaselor, putem spune că aparține unui copil. Ca inventar s-au descoperit mai multe mărgele din sticlă, mici, la gât, iar în partea stângă a craniului, la circa 10 cm de el, o fibulă de bronz, destul de bine păstrată, o mică verigă din bronz, cu capetele ușor suprapuse și un percutor din piatră (Pl. 62/6-8; 91/2-5,8), de formă rotundă, bine șlefuit. Mormântul nr. 78 (Pl. 62/2; 91/10). Înhumat în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
3). Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Păstrat destul de bine, capul plecat puțin spre dreapta. A fost descoperit la adâncimea de 0,50 m. După mărimea oaselor, putem spune că aparține unui copil. Ca inventar a avut o fibulă de bronz cu resortul bilateral, păstrată în parte, așezată deasupra bazinului, câteva mărgele din sticlă de diferite culori, forme și mărimi, aflate în special la gât. Unele - căzute pe coaste. O verigă sau un cercel din sârmă de bronz, aflat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un vas urnă, lucrat la roată și o strachină cenușie, probabil capacul (Pl. 95/4,5). Ca inventar s-au descoperit o mărgică dintr-o pastă sticloasă roșie (Pl. 64/8; 67/1-9; 95/3), deformată de foc și o fibulă din fier (Pl. 95/2). Mormântul nr. 99 (Pl. 95/7). Incinerat în urnă. Urna cenușie, lucrată la roată, distrusă de plug. Nu se mai păstrează decât câteva fragmente, oase calcinate și cărbune de lemn. A fost descoperit la adâncimea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pl. 68/4; 98/1). Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Se păstrează foarte bine. Descoperit la adâncimea de 0,45 m. Orientat cu capul VNV 61 și picioarele SSE 29. A avut ca inventar, pe piept, o fibulă mică din bronz și o mărgică de sticlă-calcedoniu? (Pl. 68/5,6; 98/2,3). Mormântul nr. 107 (Pl. 98/4). Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,42 m. Distrus în cea mai mare parte de lucrările agricole. Se mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de 0,40 m. Groapa rotundă, cu un diametru de 0,40 m. În porțiunea păstrată pe o adâncime de câțiva centimetri, s-au descoperit mai multe fragmente de oase calcinate, pământ cenușos și un fragment dintr-un ac de fibulă din fier (Pl. 68/7; 99/4). Mormântul nr. 114 (Pl. 99/5). Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,55 m. Se păstrează destul de prost, deși pare că lucrările agricole nu au ajuns până la această adâncime. Oasele mici și fragile
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
circa 10 fragmente dintr-un vas urnă roșu, lucrat la roată, 5 fragmente dintr-o fructieră, de asemenea roșie, precum și 3 fragmente dintr-o amforă romană gălbuie. Ca inventar a avut un fragment de ac, din fier, probabil de la o fibulă (Pl. 109/4). Mormântul nr. 126 (Pl. 69/5; 101/4). Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp, capul plecat puțin spre stânga. Se păstrează destul de bine. A fost descoperit la adâncimea de 0,50 m. Nu a avut
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
roată, păstrată întreagă, alături, fragmente de la un capac cenușiu, la roată (Pl. 103/8). În interior, un fragment de amforă romană-rozie (Pl. 103/6,7,9). Puține oase calcinate. Ca inventar avea un ac de fier, care provine de la o fibulă (Pl. 103/4). După mărime ar putea fi un ac obișnuit. Mormântul nr. 143 (Pl. 70/5-8; 104/ 1). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,40 m. Urna, un vas borcan lucrat la mână, de culoare cărămizie a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Mormintele de înhumație, toate de copii, în număr de 70, reprezintă 47% din numărul total de morminte din această necropolă (Fig. 8). Din cele 70 de morminte de înhumație doar 27 au avut ca inventar diferite obiecte, cum sunt: mărgele, fibule, cercei, căldărușă-pandantiv din fier, pandantive din argint, brățări, un vârf de silex, percutoare din piatră și fragmente ceramice. La mormintele de incinerație în urnă numărul celor cu inventar este și mai mic, doar 9 din 56, la care s-au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pandantive din argint, brățări, un vârf de silex, percutoare din piatră și fragmente ceramice. La mormintele de incinerație în urnă numărul celor cu inventar este și mai mic, doar 9 din 56, la care s-au descoperit, de asemenea, mărgele, fibule, ace de cusut. 25 de morminte au avut urne întregi sau întregibile, restul de 35 au avut doar fragmente ceramice provenite de la diferite forme de vase. Din cele 22 morminte de incinerație în groapă, doar 6 au avut inventar, compus
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cusut. 25 de morminte au avut urne întregi sau întregibile, restul de 35 au avut doar fragmente ceramice provenite de la diferite forme de vase. Din cele 22 morminte de incinerație în groapă, doar 6 au avut inventar, compus din mărgele, fibule, ace, pietre sau fragmente ceramice. Aruncând o privire la planul general al necropolei, observăm că mormintele se grupează în spațiul folosit în mai multe aglomerări, indiferent de rit sau ritual funerar. Aici se disting mai bine 5 grupuri, care însumează
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lucru este, de altfel, în concordanță cu situația din așezare, unde, cu excepția ceramicii, inventarul este destul de sărac. În necropolă, așa cum se întâmplă și în alte multe cazuri, avem de a face cu un număr mic de obiecte, care constau în: fibule, cercei, brățări, pandantive și mărgele. Cele mai numeroase și mai diversificate sunt mărgelele. c2 - Obiecte de uz casnic Din această categorie de obiecte fac parte acele de cusut, care au fost descoperite la trei morminte, M. 133,142 și 144
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
liberi din sec. II-III d. Chr., cum sunt cele câteva ace de cusut descoperite în marea necropolă de la Văleni, Poienești, Gălănești, Bozieni sau în Oltenia la Locusteni. c3 - Accesorii vestimentare În această categorie de obiecte pot fi înglobate cele 10 fibule din fier sau bronz păstrate întregi sau fragmentare care fac parte din mai multe tipuri cunoscute în această perioadă. Fibule puternic profilate, de tip carpic, fibule cu placă înaltă și cele cu teacă sau cu piciorul întors pe dedesubt și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Gălănești, Bozieni sau în Oltenia la Locusteni. c3 - Accesorii vestimentare În această categorie de obiecte pot fi înglobate cele 10 fibule din fier sau bronz păstrate întregi sau fragmentare care fac parte din mai multe tipuri cunoscute în această perioadă. Fibule puternic profilate, de tip carpic, fibule cu placă înaltă și cele cu teacă sau cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat (Fig. 10). În prima categorie am inclus fibulele de mici dimensiuni, cu corpul puternic profilat, arcul curbat și resortul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Locusteni. c3 - Accesorii vestimentare În această categorie de obiecte pot fi înglobate cele 10 fibule din fier sau bronz păstrate întregi sau fragmentare care fac parte din mai multe tipuri cunoscute în această perioadă. Fibule puternic profilate, de tip carpic, fibule cu placă înaltă și cele cu teacă sau cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat (Fig. 10). În prima categorie am inclus fibulele de mici dimensiuni, cu corpul puternic profilat, arcul curbat și resortul bilateral, scurt, cu un nod terminal
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care fac parte din mai multe tipuri cunoscute în această perioadă. Fibule puternic profilate, de tip carpic, fibule cu placă înaltă și cele cu teacă sau cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat (Fig. 10). În prima categorie am inclus fibulele de mici dimensiuni, cu corpul puternic profilat, arcul curbat și resortul bilateral, scurt, cu un nod terminal, portagrafa triunghiulară, uneori corpul lățit trompetiform spre resort, care constituie o continuare a tipurilor de fibule puternic profilate prezente în secolele I - începutul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Fig. 10). În prima categorie am inclus fibulele de mici dimensiuni, cu corpul puternic profilat, arcul curbat și resortul bilateral, scurt, cu un nod terminal, portagrafa triunghiulară, uneori corpul lățit trompetiform spre resort, care constituie o continuare a tipurilor de fibule puternic profilate prezente în secolele I - începutul sec. II d. Chr., mai ales în așezările de tip „dava” de la Brad, Răcătău, Poiana, Ocnița, Cuciulata etc. După cum remarcă și Gh. Bichir, acest tip de fibulă a stat la baza formării fibulelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]