369 matches
-
și sistematizate 17 000 de pagini. Spiritul riguros, de o mare probitate științifică (inclusiv sub aspect filologic) răzbate și din modul în care M. a alcătuit câteva ediții critice: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română (II, 1966), George Pitiș, folclorist și etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
din Transilvania, București, 1995; Bibliografia folclorului românesc: 1930-1955, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2003; Arhiva de Folclor a Academiei Române, îngr. Ion Cuceu și Maria Cuceu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
opera lui Ovidiu. În întregime tălmăcește doar Antia și Avrocom, romanul lui Xenofon, lăsând în manuscris o versiune a acestei cărți. Punctul de rezistență al activității lui rămâne culegerea de folclor Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, a cărei valoare documentară este de netăgăduit. Manuscrisul, trimis în 1839 lui G. Barițiu pentru a fi publicat în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu s-a tipărit în timpul vieții culegătorului. Importanța acestei colecții, în care sunt cuprinse
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
anul 1962 de Ion Mușlea. SCRIERI: Pandorie Mărimii Sale Pre-Luminatului... domnului Ioan de Lémeni... Episcopul CC al Făgărașului, Blaj, 1848; Scrieri, îngr. și pref. Ioan Chindriș, București, 1980. Culegeri: De pe Secaș. Cântece și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii și strigă la joc, îngr. Al. Lupeanu-Melin, Blaj, 1927; ed. (Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând), îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1962. Repere bibliografice: Ion Breazu, Versuri populare în manuscrise ardelene vechi, AAF, 1930
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
Scrieri, îngr. și pref. Ioan Chindriș, București, 1980. Culegeri: De pe Secaș. Cântece și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii și strigă la joc, îngr. Al. Lupeanu-Melin, Blaj, 1927; ed. (Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând), îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1962. Repere bibliografice: Ion Breazu, Versuri populare în manuscrise ardelene vechi, AAF, 1930; Ioan Bianu, Nicolae Pauleti, popă românesc unit de sat și om de litere în Ardeal, în Închinare lui N. Iorga
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
29 iulie 1958, va fi trecut În rezervă cu gradul de căpitan. Grade succesive: locotenent (1947), locotenent-major (1949), căpitan (1958). Decorații: Medalia „Luptător antifascist”. Pedepse: sancționat cu „mustrare” pentru netrimiterea către conducerea DGPCUM a situației armamentului pe luna ianuarie 1952. FICIOR IOSIF ION - colonel, născut la 4 aprilie 1928, În comuna Cucerdea, județul Mureș. Naționalitatea: română. Originea și apartenența socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: electrician. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru PCR din 1946
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru care a fost retrogradat din funcția de comandant și numit locțiitor comandant la formațiunea 0830 Periprava (august 1958-1960). În urma rezultatelor bune la această formațiune a fost promovat comandant În 1960. Cât timp s-a aflat la comanda acestei unități, Ficior a impus În rândul deținuților un regim sever de detenție: „Deținuții care Încălcau interdicțiile fixate de comandant, mâncând de pe câmp porumbul crud, erau pedepsiți de un tribunal, În cadrul unui spectacol În toate detaliile și urmat de bătaie. Obișnuia să sară
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
regim sever de detenție: „Deținuții care Încălcau interdicțiile fixate de comandant, mâncând de pe câmp porumbul crud, erau pedepsiți de un tribunal, În cadrul unui spectacol În toate detaliile și urmat de bătaie. Obișnuia să sară cu calul peste trupurile deținuților”. Despre Ficior Ion, fostul deținut Iosif Corpaș, condamnat În 1956 la 4 ani și 6 luni de Închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, Își amintește bătăile primite de deținuții care, din cauza foametei de la Periprava, mâncau din porumbul pe care trebuiau să-l
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Odată astfel înjumătățită, mai poate fi aceeași? Da, și să-mi spui ceva ce am vrut să știu dintotdeauna. Sunt și momente când nici unul din voi doi nu și-o poate scula? Aveți și voi acele nopți cu nici-eu? Ei, ficiori, vă spun eu că veacul vostru a trecut. De curând am auzit că Australia a ieșit în forță din izolarea ei. Australia! Toți nenorociții ăia de neghiobi, și hăndrălăii de pe plajă - toți au devenit curiști de-acum. Ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bărbați. Cum ne-am lovit de o problemă, după cinci milioane de ani lipsiți de griji, depunem imediat armele și ne facem homo? Să fie ăsta un mod de a ne comporta? Adică până unde putem împinge preacurismul? Ei, hai, ficiori, nu mă lăsați baltă în felul ăsta. Unde e vechiul spirit de turmă? Nu vă predați. Nu dezertați. Care-i problema? La urma urmei, nu sunt decât femei. Am comandat o altă băutură. Privind într-o parte, am văzut ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Naniescu, joi în 23 aprilie, anul 1887”. --După cum se vede din cele scrise pe marmură, Biserica Albă era ctitoria Măritului și Slăvitului Ștefan vodă. --Întocmai, fiule. --În numeroase zapise - foarte curios lucru, părinte - am găsit formulări de tipul: “Eu... ficiorul lui... ce-au fost logofăt” sau alte trepte boierești ori grade de rudenie. Nu spun ce sunt ei în momentul întocmirii actului. --Poate că nu au altă calitate decât pe cea de fecior, fiică sau fostă soție... --O dovadă a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se termină vânzarea celui mănăstiresc. --Eu zic să mai schimbăm o vorbă cu armenii, fiindcă tot ne aflăm în Armenime. --Dacă găsești un capăt de vorbă cu armenii, te ascult - îmi răspunde gândul de veghe împăciuitor. --Uite ce scrie “Carabet ficiorul lui Lohan armanul” la 2 martie 1768: --Sunt curios ce spune “armanul”. Te ascult. --Zice că “dimpreună cu frati-meu Ștefan, făcut-am zapisul nostru la sfânta biserică arminească din Iași, ce să prăznuiește Maica Precista... precum am vândut doî
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai că un amărât de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și egumen mănăstiresc... --Cumpărătura a făcut-o de la “Anița, fămeia lui Zaharia armanul ciubotarul”. --Cred că îți dai seama unde ne aflăm. --Desigur, părinte. În Armenime. Și la 15 iunie 1693 (7201) aflăm de la “Avraam armanul, i cu cumnatu... Cârste ficiorul lui Moisă năsturariului” că pentru 7 lei au zălogit la “Vlădica Grigorie” un loc de casă “ce iaste înainte porții lui Bărboiu”. Și dacă până “la Sinta Mărie Mare” nu vor înapoia banii atunci vor primi 3 lei și o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Adică? --Am găsit un zapis din 17 iunie 1729 (7237) întocmit de Apostol blănarul împreună cu soția lui Maria în care spun: “făcut-am... zapisul nostru la mâna starostilor de ciocli jdovești,... Ursul star, și Avram nepotul lui Haim și Borohu ficiorul lui Simon, precum... am vândut dumilorsali o casă cu loc cu tot la Ulița Făinii, pe ulița ce se pogoară la Podul de Piatră” (peste pârâul Cacaina n.n). --Află tu că în acele vremuri fiecare breaslă avea un staroste
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cum noi,...am vândut a noastră dereaptă ocină și moșie, o casă di aici,...pi Ulița Armeneascvă, cu loc cu tot, care iaste între casa lui Vicol armanul și...casa lui Sefer armanul. Acea casă noi am vândut lui Iacub, ficiorul lui Sefer armanul”. Și acum să nu-mi spui că de față nu erau oameni „buni și bătrâni” de prin preajmă. Ba erau, părinte, și aceștia spun că „Pentru mai mare credință, noi, toți acești orășeni, am pus pecețile și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o casă și o dugheană cu șopron șindilitu...ce iaste...lângă mănăstire Bărboiul, în armenime,...care locu...au fostu cumpăratu de socrul meu Necula țigan și ne-au rămas noî de dzestre și cu multe giudecăți l-am scos...de la ficiorii lui Postolachi țigan potcovariu precum mai pe largu arată cărțile de giudecată de la dumnealor boiarii cei mari și cu anafura cu pece mării sale Matei Ghica voievod”. Și crezi că cu asta te-ai mântuit de Gligoraș Moarte? Nici pomeneală
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
un ogar de vânătoare. Și așteptarea nu a fost mai lungă de o clipită, pentru că bătrânul mă face atent că la 3 iunie 1649 (7157) Gheorghie cizmar domnesc a cumpărat un loc de casă pe Ulița Strâmbă de la „Diiaconul Vasilie, ficiorul lui Maicăș”. „Și ce-i cu asta?” - am gândit eu. Călugărul mi-a ghicit din nou cugetul și adăugă: Nu întâmplător ți-am spus acestea. Întâi pentru faptul că ne aflăm deja în fața prăvăliei pe care a ridicat-o Gheorghie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Locman gerahul s-a putut liniști te înșeli, fiule. Drept dovadă, ascultă ce spune el la 8 septembrie 1777: „Pre înălțate doamne, jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor și a dugenelor mele despre locul dughenei ficiorilor lui Fote lipscanul; și din poronca mării tale au trimes dumnealor veliții boieri vornici de poartă de au cercetat și n-au putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta ca din poronca mării tale să să ostenească dumnelor veliții boieri să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cele spuse de „gerah”. Numai că de această dată dreptatea se împarte între Locman și feciorii lui „Fote neguțitoriul”. Asta se vede din cele spuse de vornicii de poartă, care scriu că deși Locman zice „că cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
el n-a stat pe gânduri, ci le-a vândut. Prima afacere o face în familie. Da, da, îmi aduc aminte de zapisul întocmit la 22 noiembrie 1660 (7169), în care se scrie: „Adecă eu, Vasilașco ce-au fost spătar, ficiorul lui Ureche vornicul,...am vîndut a meli drepte două dugheni, pre Ulița Rusască, la Blănari, dumisale cumnatului nostru, lui Chiriiac, și surorii noastre, Alexandrei”. Și ce martori a avut la această vânzare! Tot unul și unul: „Unchiul nostru dumnealui Toma
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de judecată din 6 martie 1743 (7251), întărită de vodă și patriarhul Sfântului Mormânt chir Partenie, arată: „că au parte amîndoi frații în casă și s-au hotărît giudecata lor ca să fie casa împărțitoare și fiind ei numai doi frați ficiori lui Ieni pevițul, Neculai și Lupa, casa să se scoată în vînzare...și să împartă banii cum or vre”. Asta s-a întâmplat după ce la 27 mai 1739 Grigorie Ghica voievod scria: „Care case cu pivniță ce au fost ale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
siguranță, Mihalache Rusul blănarul merge la Constantin Cantemir voievod și la divan, ca să-i întărească cumpărătura. La 1 martie 1692 (7200) vodă scrie: „Deci acele casă cu loc cu tot și cu pivnițe de piiatră le-au vândut Paraschiva cu ficiorii săi lui Mihălachii Rusul blănariul. Și de la domniia mea încă dăm și întărim pe acele casă...lui Mihalachii Rusul blănariul ca să-i fie direaptă cumpărătură”. Spuneam eu că multe muște trag la miere pe această uliță. Așa s-a întâmplat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc de casă ce iaste pe Ulița Fînării”. Dar nu apucă această casă să stea în mâna lui Iani nici trei ani întregi, pentru că la 28 decembrie 1758 (7267) fostul cumpărător face un zapis în care spune: „Adică eu, Iane ficiorul lui Constandin Chistruiul (Pistruiul) cupețu...făcut-am acestu...zapis la mîna dumisali giupînului hagi Iane Turnavite neguțitoru...precum...i-am vîndutu...un loc de casă ce iaste pe Ulița Fînării, care locu...l-am cumpărat...de la Andrieș diiacul”. Ce zici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de la mănăstire Sventîi Ioan Zlataust”. Când însă i-a pus să-și arate „fiecare zapisele și ispisoacele domniilor de întăritură pe zapise”, a văzut vel logofătul că și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au făcut Sventîi Ioan și mănăstire Galata le-au făcu în dzilele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]