4,586 matches
-
ca "scopuri" în program amintesc cu insistență obsesivă ce ai de făcut pentru a-l realiza. Pașii, mișcările, sentimentele, dorințele se ordonează și se succed, după program. Eșecurile sunt definite ca încălcări de program. Ele sunt dureroase chiar dacă sunt perfect fictive. Psihologia clinică este un domeniu al fictivului. Atâtea scopuri și atâtea dorințe!! Ale cui? Un singur program pentru toată lumea? Este imposibil!! Eu și ceilalți Curioasă situație! Să nu știi de fapt cine ești și cine sunt ceilalți. Pentru că o singură
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
obsesivă ce ai de făcut pentru a-l realiza. Pașii, mișcările, sentimentele, dorințele se ordonează și se succed, după program. Eșecurile sunt definite ca încălcări de program. Ele sunt dureroase chiar dacă sunt perfect fictive. Psihologia clinică este un domeniu al fictivului. Atâtea scopuri și atâtea dorințe!! Ale cui? Un singur program pentru toată lumea? Este imposibil!! Eu și ceilalți Curioasă situație! Să nu știi de fapt cine ești și cine sunt ceilalți. Pentru că o singură distincție este posibilă deși cu totul nesatisfăcătoare
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
definesc aspirațiile se repetă cu obsesivitatea proprie dorințelor încă nerealizate. Noua fizionomie interioară se împlântă din ce în ce mai adânc în viață. Până într-atât de adânc că se substituie eului însuși. Eul se transformă într-un program de viață abstract. Abstract și fictiv Cum să-mi explic această bizară folosire a latențelor din viața interioară? Cuvinte cu sensuri repetabile care ordonează viața aducând-o mereu înapoi către un scop stabilit inițial. Această constantă rațiune inițială devine o "înfățișare" dorită a fizionomiei interioare. Apoi
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
a latențelor din viața interioară? Cuvinte cu sensuri repetabile care ordonează viața aducând-o mereu înapoi către un scop stabilit inițial. Această constantă rațiune inițială devine o "înfățișare" dorită a fizionomiei interioare. Apoi înseși aparențele vieții "reale" trebuiesc închipuite pe cale fictivă potrivit cu întinderea prezumtivă destinată eului de către "rațiunea inițială". S-a creat o secretă alianță între abstract și fictiv. Ea încearcă să substituie imprevizibilului realității o formulă posibilă pe un plan fictiv-rațional. Acest destin ipotetic programat este modelul existențial urmărit cu
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
scop stabilit inițial. Această constantă rațiune inițială devine o "înfățișare" dorită a fizionomiei interioare. Apoi înseși aparențele vieții "reale" trebuiesc închipuite pe cale fictivă potrivit cu întinderea prezumtivă destinată eului de către "rațiunea inițială". S-a creat o secretă alianță între abstract și fictiv. Ea încearcă să substituie imprevizibilului realității o formulă posibilă pe un plan fictiv-rațional. Acest destin ipotetic programat este modelul existențial urmărit cu insistență pe tot parcursul vieții. Zona sentimentelor rămâne însă cufundată în obscuritate. Acolo, fără știința noastră se pregătesc
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
criminal faimos, a cărui viață aventuroasă e reconstituită din flash-back-uri abil inserate și concis decupate, în irizații expresioniste, marcînd trecerea anilor. Incitantă este și localizarea, parte în zona balcanică, la un moment dat pomenindu-se chiar de București ca destinație fictivă a unui personaj misterios. Prin statura sa impozantă, ironic amendată de unghiul de filmare în contra plonjeu, și prin jocul incisiv, interpretul Sydney Greenstreet contribuind la conturarea inchientantă a partenerului de investigație nedorit, dar necesar căci deține mai multe date decît
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
ajunge la..." într-un context total diferit: cel sentimental. E drept că citatul de mai jos provine din cronica la un film în care chiar povestea de amor e întrețesută cu detalii electronice (corespondența purtată prin e-mail) - "între a iubi fictiv, metafizic (...), a iubi electronic și a iubi în stil tradițional, tot ultima variantă rămîne cea viabilă. Dar pentru a o putea "accesa", Joe va trebui să cîștige puncte ca om făcut din carne și sînge" (RL 2766, 1999, 20); e
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
al memoriei ("A plâns și azi: îi vine să plângă permanent, se abține cât poate, îl inundă apa memoriei") și al casei cu ploaie nesfârșită, personajul renaște, în cele din urmă, nu numai din propriul trecut, dar și din versiunile fictive ale vieții sale, cum se întâmplă de exemplu, în întâlnirile cu fata-rață, prezență miraculoasă și imaginea iubitei pierdute: "Ah, cu aceeași senzație perfectă că toate acestea mi se mai întâmplaseră cândva. Cândva... Ceva I-me-mo-ri-al." Sub semnul rescrierii permanente, romanțul personajului
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
miraculoasă și imaginea iubitei pierdute: "Ah, cu aceeași senzație perfectă că toate acestea mi se mai întâmplaseră cândva. Cândva... Ceva I-me-mo-ri-al." Sub semnul rescrierii permanente, romanțul personajului contemporan se sfârșește în cheia improvizației și a revenirilor halucinante într-un spațiu fictiv. Mai mult, după cum pare să ne sugereze această parabolă a vindecării, viața, la rândul ei o operă deschisă, devine narațiune exemplară prin actul salvator al rostirii - sau, în cuvintele autorului, "...La ora când sufletul se insingurează... Mărturisește, fiule. Mărturisește..." Liviu
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
Luminița Marcu Orgoliile din romanul lui Ion Scorobete sunt de natură intelectuală, povestea sa se desfășoară într-un centru universitar dintr-un oraș fictiv, Tamira, în inima unui microgrup de studiere a plasmei. Personajele care se înfruntă sunt deci din aceeași familie cu acelea ale lui David Lodge și împărtășesc același tip de orgoliu brevetist, i-am putea spune. Deosebirea cea mare este că
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
pielea lor. Trece pragul dintre viață și ficțiune. Joacă lui e de-a cavalerii din române. Dar așa cum nu deosebește păpușile lui Pedro de niște ființe în carne și oase, tot așa nu deosebește între propria existența reală și aceea fictiva a cavalerilor rătăcitori. Și nu e bine spus că la urmă, se trezește din nebunia lui Don Quijote și se întoarce în La Mancha lui ca să moară că Alonso Quijano: e preferabil să spunem că se maturizează și pierde pofta de
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
faptul că literatura este, contractual, ficțiune, indiferent de evoluția ori de detaliile contractului cu pricina dintre autor și cititor. Opinia cea mai răspîndită, azi că și ieri, este că utilizarea limbii în ficțiunile literare diferă de utilizările uzuale în măsura în care descrierile fictive nu sînt nici adevărate, nici false. Aș susține mai degrabă ca daca descrierile care privesc realitatea pot fi verificate, existînd totdeauna alternativă, cele care privesc ficțiunea nu pot fi supuse la această probă. Dar ele trebuie să pară adevărate, iar
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
lui Barthes de-a exclude jurnalul din planul literarului, acesta poate fi socotit literatura, prin chiar prisma criteriilor așa-zisei incompatibilități: permutabilitatea, structura laxa, supresibilă a discursului, exprimarea inesentialitătii lumii, neputința demonstrării necesității discursului, amestecul de discurs veridic cu cel fictiv, intertextualitatea etc.). evident, în cazul de față antinarcisismul și sinceritatea comunica. Ele concura la figură cinica pe care ține a o acredita asupră-si Livius Ciocârlie, la o treaptă surprinzător empirica, deoarece, în ciuda registrului speculativ și a monturii erudite, avem
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
dintre real și fantastic, rămîne de facto, în domeniul ultimului, de unde "experimentează" doar realul că pe o iluzie, ca pe o fantasma a fantasmei. Umanitatea să e fatalmente resorbită de procesul figurat, care-și are ontologia proprie. Ființă e doar fictiv tangibilă. Clamorile ei pătimașe, amintindu-l pe alocuri, pe Federico García Lorca, își au caligrafia lor aeriană, singura care contează, în acest plan al mărturisirii estete, care, cu aceeași premisa afectiva, ar putea fi de o platitudine dezarmanta, în absența
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
aNu te teme, e doar un vis!a. O altă caracteristică picaresca tradițională, din care Mendoza știe să scoată un profit substanțial pentru demersul său neo-picaresc, ține de ăorizontul de așteptarea, implicând, după H.R. Jauss, un raport specific între lumea fictiva și cea reală. Așa cum în picaresca clasică tipul de intrigă și de erou: mozo de muchos amos - ăfecior la mulți stăpâniă, este în cele din urmă un pretext pentru pictua ade genă a celor mai felurite medii și ambiante sociale
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
de ales. În asemenea cazuri nu ai decît trei alternative: ori accepți jocul, ori te sinucizi, ori fugi. Cum nu aveam nici o vocație pentru primele două, am ales fugă. Profitînd de "stima" și "aprecierea" ministrului culturii, cu stratagema unei expoziții (fictive) la Romă, am smuls pașaportul și, împreună cu Mihaela, nevasta mea, am aterizat la Fiumicino. Nimeni din familia noastră nu ne-a însoțit la aeroport, că lacrimile lor să nu ne trădeze. - De ce ați ales Italia? - Italia n-a fost, de
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
pierde treptat și complet simțul realității. Acest fapt ne îndeamnă să vedem în cărți o mare primejdie potențială, mai curînd decît un model demn de urmat. Pentru Quijote ele nu sînt altceva decît o invitație la confuzie, tot ce e fictiv începînd prin a-i apărea real și tot ce e real devenind în ochii lui fictiv. Confuzia aceasta e sublima, în măsura în care lumea pe care Quijote și-o construiește (și care nu e nici aceea a sătucului din La Mancha, nici
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
primejdie potențială, mai curînd decît un model demn de urmat. Pentru Quijote ele nu sînt altceva decît o invitație la confuzie, tot ce e fictiv începînd prin a-i apărea real și tot ce e real devenind în ochii lui fictiv. Confuzia aceasta e sublima, în măsura în care lumea pe care Quijote și-o construiește (și care nu e nici aceea a sătucului din La Mancha, nici aceea a cavalerilor rătăcitori din romanțurile picarești), cu ajutorul lecturilor sale necritice și neselective, este ea însăși
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
diversitatea lumii. Fixația asta care "alege" și respinge în același timp, care golește lumea de conținutul ei necesar nu se poate mulțumi cu "nimicul" căci nici ea nu-l poate cuprinde. Ea optează pentru acel "puțin" stilizat al unei realități fictive pe care o putem numi "inconsistenta"... O stare de "puținătate", ferita de avalanșă prea-plinului real. O fortificare fragilă fără mari șanse, - căci totul trece și nici insistența repetării aceluiași lucru nu îl poate salva de la pieire.
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
degradarea nelimitată, perdiția absolută: "A fost experiență limită a secolului douăzeci. an vederea ei s-a inventat naratorul la persoana ăntăi, ca să ne facă să-l simțim pe om dinăuntru, de dincoace de toate iluziile lui. De aceea, naratorul acesta - fictiv an prima instanță, ambiguu mai pe urmă, mărturisit autobiografic an sfârșit - nu are nimic comun cu naratorul romantic, și el la persoana ăntăi. an romantism, omul s-a vrut angelic (sic!). Potrivit cunoscutului adagiu pascalian, qui fait l'ange, fait
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
de la Stalin." Interesant se relevă a fi faptul datînd din anul 1943: din dispoziția personală a lui I.V.Stalin, "Cominternul" (abreviere rusă a Internaționalei comuniste) s-a autodizolvat, desi acționa intens în nenumărate țări ale globului, încă din 1919; desființare fictiva, căci a fost precedată de o infuzie masivă, suplimentară, de "lucrători" KGB/ GRU, rămași la fel de activi, de camuflați. Motivul suprimării "Comiternului" este lesne deductibil: ca urmare a succeselor de front, obținute, Stalin a inteles, exact la momentul oportun, ca avansul
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
consecință acestei terori a fost iminentă apariției folclorului nou și așa-numiților creatori țărani și muncitori (asimilați la început creatorilor de folclor)". Pretinzînd că se întemeiază pe "reflectare", pe "observație", adică pe mimetism, semantica acestei literaturi ține de domeniul socialismului fictiv. Toate reprezentările ei, susține Emil Iordache, pot fi asimilate cu "centaurii", "strutocămilele", "zînele". Contrafăcînd lumea în direcția tendinței sale, discursul cultural, recte ideologic, se dispensează complet de realitate. "Aceasta literatura seamănă aproape întru totul cu literatura S.F., cu precizarea că
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
Se abuzează la noi de expresia ironică documentar, voindu-se a sugera că unde e document nu e arta. Invers e adevărat: că unde nu e document nu e arta, deoarece că suprarealitate românul documentează, neapărat, simulînd o ordine istorică, fictiva, adăugată. Cînd un roman nu documentează nu există." Documentul și ficțiunea se însoțesc benefic. Explicații există. Sensibilitatea contemporanilor s-a trezit la o intersecție istorică, înlăuntrul căreia demarcațiile se estompează, genurile literare nemaiavînd rigoarea de pînă mai ieri. Parafrazîndu-l pe
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
cu apă a comunei Todirești, informează Monitorul de Vaslui. Prin expertiza tehnică în construcții s-a stabilit că mare parte din lucrări nu au fost executate de firma familiei viceprimarului orașului Negrești și că au fost întocmite situații de lucrări fictive cu ajutorul cărora s-au scos banii din vistieria primăriei. Prejudiciul depășește 13,8 miliarde de lei vechi. Autor:Adrian Stroescu “Venirea comisarului Bădărău în ancheta aceasta a elucidat clar cauza și a ajuns să dispună o expertiză la aceste două
După trei ani de cercetări s-a făcut lumină în cazul de fraudă de la Todireşti () [Corola-journal/Journalistic/24780_a_26105]
-
mult, mai exact 15 lei metru liniar, mai mult decât teava de apă. Asta înseamnă 3,57 miliarde de lei vechi, bani care deja au fost încasați. Alte 3,5 miliarde de lei au fost scoase cu situații de lucrări fictive pentru drumul de 1,2 kilometri de la mănăstire până la Valea Popii. În acte drumul apare asfaltat cu piatră binderată în realitate este un drum de țară ca oricare altul. Diferența până la 13,8 miliarde a dispărut de la lucrarea “Pod peste
După trei ani de cercetări s-a făcut lumină în cazul de fraudă de la Todireşti () [Corola-journal/Journalistic/24780_a_26105]