26,751 matches
-
cu izul cărnii de tun, ne învăluie. E prețul libertății. Unul scump. Laila pare a fi o statuie. Privit de sus, trupul ei răstignit peste arme este întreg. Constat indiferentă că nu mai sunt paznici, nici uși, nici drugii de fier de la geam. Nu mai e zid, nici tavan. Suntem liberi! Liberi. De ce nu plecăm?! De ce am pleca?...” Este magistrală încheierea cărții și de o certă valoare estetică. Laila, ca o efigie a libertății și păcii, răstignită peste arme. O femeie
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
pleca?...” Este magistrală încheierea cărții și de o certă valoare estetică. Laila, ca o efigie a libertății și păcii, răstignită peste arme. O femeie, războindu-se cu o civilizație. Nu mai există nici un fel de îngrădire, paznici, uși, drugi de fier, zid sau tavan. Libertatea le aparține tuturor. Cineva s-a răstignit pentru ca altcineva să fie liber. „Aerul îmbibat cu izul cărnii de tun, ne învăluie. E prețul libertății. Unul scump.” În mod inexplicabil, nimeni nu vrea să părăsească locul detenției
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
apă. Cândva, aici, totul era vesel și verde crud. Stropitorile împrăștiau din zori și până-n seară picături de viață. Bobul creștea, iar spicul ajungea ca în poveste, cât vrabia de mare. Acum stropitorile sunt undeva, prin curțile cu depozite de fier vechi, măcelărite fără de milă. Nimeni nu le jeluiește, nimeni nu le cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea decât un singur motiv: aflarea sumelor de bani depuse de domnitor în băncile apusene. După șase luni de chinuri, turcii au aflat ce au dorit. Imediat
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
dând deșer.t.ăciunea clipelor boabe de nisip aspre la gust tăcute la simțire și fata mor.gama de impresii mundane dis.pare redescoperind putința iubirii ev.angelice Sofia cereasa împărăteasa atentă caldă frat.eternă eliberată de pathosul clipei eros fier.minte katarsyc îmblânzit de Logosul Sfânt răsădit pe tărâmul cumințeniei pământului trup în Țara Făgăduinței îngăduinței fără de gând magic fără de bless.teme simțământ legământ transfigurat de Duhul care umple preapli.nul și cerne sublim desti.nul re.zultă re.naștere
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
cer îi căutăm prin taina din cuvânt și-i socotim în clipele ce pier, și-i prețuim prin tot ce este sfânt privind în ochii lor către eter, și aspirând spre lumea de apoi din lumea noastră de beton și fier, înfrigurați de-al neființei ger, ne amintim ...copilul suntem noi! 11 ianuarie 2016, București Referință Bibliografică: COPILUL SUNTEM NOI / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1838, Anul VI, 12 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu
COPILUL SUNTEM NOI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1452616283.html [Corola-blog/BlogPost/383180_a_384509]
-
artistei au ajuns în colecțiile permanente ale unor muzee prestigioase, precum Muzeul de Artă Modernă (MoMa) din New York, Muzeul din Houston, Muzeul de Artă din Minneapolis, Muzeul de Artă din Sân Francisco, spun și organizatorii festivalului. După căderea Cortinei de Fier, Sylvia Plachy revine cu regularitate în Europa de Est, pentru a nu pierde legătură cu trecutul său și pentru a-și însufleți amintirile. M.C.D.
Sylvia Plachy deschide Anul Imaginii la Sf. Gheorghe cu o Expoziţie în premieră mondială by http://uzp.org.ro/sylvia-plachy-deschide-anul-imaginii-la-sf-gheorghe-cu-o-expozitie-in-premiera-mondiala/ [Corola-blog/BlogPost/92589_a_93881]
-
morală incontestabilă sfârșește neștiut de nimeni în condiții de mizerie inimaginabile, într-o celulă din Sighet, mâncat de viermi și singurătate. PCR-ul nu-și va uita adversarii săi ideologici cei mai acerbi, legionarii. Arestările operate în sânul Gărzii de Fier sunt de ordinul miilor iar anchetele la care sunt supuși cunosc o duritate extremă. Fascist devine sinonim absolut cu legionar, iar legionar este o etichetă într-atât de stigmatizantă încât cel catalogat astfel nu și-o va putea șterge niciodată
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
În închisoare, după propriile mărturisiri, Wurmbrand Îl simte pe Dumnezeu mai prezent ca oriunde. El reușește să trăiască bucuria hristică a iubirii vrăjmașilor de aceea mesajul lui mai târziu va fi „iubiți-i pe comuniști”. Supranumit „Pavel de după cortina de fier” Wurmbrand este un exemplu pentru ceea ce a însemnat o viață de mărturisitor al secolului XX. Având în vedere pe de-o parte eterogenitatea pe care o prezenta gulagul românesc, iar pe de altă parte, condițiile extreme menite nu doar să
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
tensiunea arterială, iar doctorii se vor opri din drumul lor spre occident unde îi așteaptă buldogii, dar tot cu colacii noștri în coadă și se vor certa pentru mine cu guvernanții cei fară de milă ca să deschidă ușa aia de fier de la morgă, să vadă ultima inimă de la dumnezeu citire, în formă de cruce... te porți cu mine ca o femeie de rând ce-și scoală bărbatul, ca să-l trimită în zori la serviciu, iar eu atât ce-aș mai vrea
TU EŞTI ÎNAINTE DE TOATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tu_esti_inainte_de_toate_george_safir_1374351406.html [Corola-blog/BlogPost/365169_a_366498]
-
adunați de Asociația Dăruiește Viață de la firme și oameni simpli. Secția de oncologie de la etajul 5 al Spitalului Clinic de Copii din Brașov avea 25 de locuri în 12 saloane, fără grupuri sanitare proprii, cu mobilier învechit și paturi din fier. Existau doar două grupuri sanitare pe secție - unul pentru fete și altul pentru băieți. Așadar, condițiile pentru tratarea micuților bolnavi erau inadecvate, îngreunând procesul de recuperare. „Sectia de oncologie pediatrică din Spitalul clinic de copii din Brașov era așa cum sunt
Transformare spectaculoasă din bani privați. Cum arată secția de oncologie pediatrică de la Spitalul de copii Brașov, refăcută 620.000 de euro din donații și sponsorizări by https://republica.ro/cum-arata-sectia-de-oncologie-pediatrica-de-la-spitalul-de-copii-brasov-renovata-cu-620-000-de-euro-din [Corola-blog/BlogPost/338793_a_340122]
-
o discuție înfl ăcărată purtată fie la bar, fie în zona bistro. De la mobilierul realizat în mare parte din lemn (pe noi ne-au cucerit elegantele măsuțe cu fețe de masă albe), la elemente de decor precum un candelabru din fier impresionant, până la meniul rafinat, axat în proporție de 100% pe preparate franceze, gătite cu grijă, pasiune și iscusință sub atenta supraveghere a celor doi bucătari șefi , Deak Istvan și Emanuel Langa, Chez Michou are acel "je ne sais quoi" care
Chez Michou by http://www.zilesinopti.ro/articole/4404/chez-michou [Corola-blog/BlogPost/98377_a_99669]
-
de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să-mprăștii peste lanuri,Sărutul
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să-mprăștii peste lanuri,Sărutul ca o vară.C-o palmă ce alinăDurerile din snopi,Că s-a ivit stăpânul,Cu un tăiș de coasă.Vor amuți de teamă,Pădurile de brazi,Când fierul toporiștiiLe va tăia din aripi.Vor da năvală corbiiși lupii cei hulpavi,Să-și stâmpere cu sânge,Nesațul și furia.... XXII. VISE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Sunt un culegător de stele
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
orbiOtrava ți-e dată, fără să vrei o absorbi... XI. ÎNTUNERICUL LUMINII, de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 539 din 22 iunie 2012. S-a aprins întunericul când s-a prăvălit cerul Și lacrimi au curs mai ruginițe că fierul Icoane de sânge s-au rostogolit în morminte Și străpung adânc prin oseminte. Mumiile beau sânge de înger Suflete cad străpunse de fulger Oceanele ard în scântei de foc Inima-i scoasă, nu mai are loc. Că viața e stoarsa
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
rămasă verde și mă voi sui în copacul vieții ce străjuie hotarul spre răsărit, doar așa voi curăța de cenușă cărarea ce duce spre stele. Îmi voi rezema fruntea și inima smerită de poarta dinspre Calea Lactee, veghind ca păsările de fier să nu lovească cerul ori să incendieze luna tristă, apoi la altar, în genunchi, voi săruta nemurirea. Citește mai mult Nu-i vremea somnului fără griji,eu trebuie să păzesc roadele sufletului,căci animalele de pradănu duc o luptă cinstită
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de-un optimism deșănțat, care credeau și își puneau toată speranța, într-o predicție veche de mii de ani, ce spunea că situația se va schimba și pe acele meleaguri, atunci când puricii, potcoviți cu nouăzeci și nouă de ocale de fier, vor sări până în înaltul cerului. Din acest motiv, pe parcursul întregii lor istorii naționale existaseră o mulțime de indivizi, ce-și trăiseră viețile scrutând cerul cu privirea, cu credința că vor zări într-o bună zi, micile insecte proiectându-se delicat
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poveste_liviu_gogu_1343817667.html [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
azvârlit pe cruce, Cu funii l-au legat în vânt, În vânt să se usuce, Și cuie i-au bătut în mâini Și-n tălpi prin legătură Precum în miezul unei pâini Prin os și-ncheietură. Când osul cuielor de fier În lemnul cărnii crucii Era înfip ca-ntr-un cuier, Din fibrele ulucii Se auzeau gemete lungi Și lacrimi se văzură Curgând din tainicile pungi De lemn ca de făptură... Și-abia apoi L-au dezlegat Din nodurile sforii Și
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
ramă în care am ce-i mai sfânt! Sunt o biluță într-un mare glob sferic, Admirandu-ți ochii sunt cam tare feeric, Un mic nestemat ca într-un mare colier, Blestemat să-mi placi chiar de nu-s din fier! Tu pari atât de tare, iar eu atât de slab, Pe lângă tine sunt doar cumva curbat... Admirând icoana, consternat în fața ei, Nicio ‘mare’ frumusețe nu-i ‘de nu mă iei”.. Pe când orice durere precum că-l fură Este în lume
ATRAS..CÂT UN OCEAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1398350867.html [Corola-blog/BlogPost/347930_a_349259]
-
vreodată. Prin fața mea trecea la vale un puhoi de apă groasă, tulbure, acoperită cu pete de spumă gălbuie, ca balele unui uriaș animal care s-ar fi adăpat mai sus, către Șlais, din scursoarea enormă duhnind a putregai. Podul de fier era deja imposibil de trecut, deoarece apa îi ajunsese la tablier, ba chiar începuse să i se scurgă cu repeziciune printre grilaje, încât se putea prevedea iminenta prăbușire a întregii sale structuri sub asaltul stihiei dezlănțuite. Habar nu mai aveam
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
24 IANUARIE ÎN ISTORIE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 755 din 24 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului (O dată, un nume ... Astăzi un marș al durerii“ Evenimente cu aceiași dată Alți domnitori, alți autori...) Istoria se scrie, astăzi cu fierul, Poporul, sufletul și cerul Istoria unei zile, anume, Se scrie-n cărți sub un alt nume. În Romă, Caligula este ucis în noapte An 41, atunci istoria se dăltuia cu șoapte, Iar mai tarziu , pește Ungaria Apare-un mare rege
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/24_ianuarie_in_istorie_petru_jipa_1359015246.html [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
de ce poartă copacul centura aia de... siguranță?! Mă uit atent la gogeamitea lacăt acoperit de rugină ca pământul toamna de brumă. Și ce văd? N-are lăcaș pentru cheie! Măi să fie! Și nu-mi vine a crede: brâu de fier asigurat cu lacăt, lacăt fără cheie... Ce să fie asta?! Și-n timp ce executam un Isaia dănțuiește în jurul copacului, simt că nu sunt defel singur. M-aplec eu să-mi leg, chipurile, șiretul unei încălțări. Trăgând cu coada ochiului
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
teorie spune că românii au fost primii care au folosit inele de orice fel, nu doar pentru a lega oamenii de clasă lor socială, ci și de partenerii de căsătorie. La ceremonia de logodnă, logodnicul dădea un inel simplu de fier, familiei miresei, ca un simbol al angajamentului sau și al capacității sale financiare. La început ceremonia de logodnă era mai elaborată și mai importantă decât cea de căsătorie, care era o simplă împlinire a angajamentului de logodnă. Mult mai tarziu
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_luna_a_dragostei_cornelia_curtean_1392370680.html [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
rece din soia, porumb, floarea-soarelui, măsline. -Vitamina C au: citricele, ardeiul gras, hreanul și măceșul. Una din cele mai mari concentrații de vitamină C o are pătrunjelul verde. -Calciu găsim în: iaurt, lapte, telemea, nuci,morcovi, varză, gulie, mere. -Pentru fier trebuie să mâncăm: spanac, gălbenuș, cacao, stafide. ►Regimul alimentar mediteranean, bogat în uleiuri vegetale și pește, este la fel de benefic pentru persoanele care suferă de maladii cardiace ca și regimul alimentar foarte strict, sărac în grăsimi, este concluzia Asociației americane de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
Angelei, ce le dădea explicații cu mâna ridicată în direcția cornișei clădirii. Din exterior, edificiul arăta jalnic, cu mari porțiuni de tencuială căzute și cu lemnăria ferestrelor, mai ales a celor de la parter, aproape distrusă. Noroc cu niște grilaje de fier forjat care nu permiseseră să cadă în afară. Explicând, Angela contempla dezamăgită efectele devastatoare ale timpului și ale neglijenței omului. Edificiul datează din secolul al XIII-lea, cum spuneam, consimțise ea să-și reia pe scurt explicațiile pentru cei întârziați
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]