268 matches
-
o vastă construcție simbolică, complexă și coerentă care face loc, la toate nivelurile și în toate aspectele ei, inclusiv cultul, gândirii și deopotrivă sentimentului. În acest ansamblu, mitul joacă rolul său tot atât de important ca practicile rituale și faptele ținând de figurarea divinului: mit, rit, reprezentare figurată, acestea sunt cele trei moduri de expresie verbală, gestică, imagistică prin care se manifestă experiența religioasă a grecilor, fiecare constituind un limbaj specific care, înaintea asocierii sale celorlalte două, răspunde unor nevoi specifice și își
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai explicit, mai didactic, mai înclinat către "teoretizare" decât ritualul, conține "germenul" acelei cunoașteri pe care o va prelua filozofia, transpunându-l în alt registru al limbajului și al gândirii, idee des întâlnită, după cum s-a văzut.214 Dar mitul, figurarea și ritul operează în același registru al gândirii simbolice, și se pot asocia pentru a alcătui fiecare religie ca un ansamblu în care "concepte, imagini și acțiuni se articulează și formează, grație legăturilor lor, un fel de plasă în care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
străvechi. Aceste discursuri nu folosesc întotdeauna termenul de "mit" și nici nu construiesc de fiecare dată o argumentație explicită și precisă în favoarea funcției mitice. Dar există în "spiritul vremii" o cerere și o așteptare surdă a ceva asemenea unei reprezentări, figurări și chiar încarnări ale ființei sau ale destinului comunității (acest nume însuși pare să trezească deja o asemenea dorință). Însă tocmai din această identificare simbolică (sau "imaginară", în funcție de lexicul ales: în orice caz, identificarea prin imagini, simboluri, povestiri, figuri, dar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Usakov, este autorul tratatului de pictură Sfaturi pentru practicianul picturii icoanei și martorul multor influențe laice a artei occidentale Europene. Mulți maeștri fiind în slujba domnitorilor și principilor vor inventa în această perioadă un stil de pictură numit parșuna, însemnând figurarea de personaje din acel timp, în general principi și nobili care erau portretizați post mortem în stilul și tehnica icoanei dar cu expresii realiste ale feței, păstrând specificitatea portului, a îmbrăcămintei aristocratice, elegant împodobite. În această epocă începe acoperirea sau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mărirea distanței unui obiect vizual față de baza de atracție de care este ancorat (q.v.). Rezistența la această atracție sporește ponderea vizuală a obiectului. EXPRESIE - Capacitatea dinamicii vizuale de a reprezenta dinamica condițiilor existente prin atributele formei, culorii și mișcării. FIGURARE - Reprezentarea efectivă a trăsăturilor structurale printr-un stimul concret, de exemplu, un punct negru care marchează un centru sau un zid marcând o despărțitură. Vezi și prezența retiniană. FIGURĂ ȘI FOND - Distincția între obiectele perceptibile și spațiul din jurul lor. O
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spațio-temporal, astfel încât imaginea lumii ajunge să fie construită sistemic, după o "hartă" a planului terestru (teritoriu cunoscut − teritorii străine) și pe mai multe registre desfășurate pe verticală (celest - teluric - "lumea de dincolo"). Funcția simbolică (iconică) a imaginației se manifestă în figurarea sacrului (de la Geneză la Apocalipsă), iar funcția "onirică" (pe care o putem asimila cu fantezia, ludică sau tenebroasă) este creativă mai ales în registrul popular al imaginarului, acolo unde credința creștină întâlnește moștenirea pre-creștină și iau naștere astfel cele mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
inteligibilul, dar atunci acesta nu ar avea nimic în comun cu imaginarul. În al doilea rând, nu e de ignorat diferența stabilită între imaginar și simbolic, o altă categorie mentală (cu toate că trimiterea pentru exemplificare se face numai la imagini concrete − figurarea regilor Franței pe portalele principale ale catedralelor, ca o "actualizare" a regilor din Iudeea antică). Simbolicul se manifestă numai dacă "obiectul luat în considerație [în cazul de față, imaginea, n.n.] este raportat la un sistem de valori subiacent, istoric sau
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sacrul interpretat dogmatic); c. fantezia sau imaginația "onirică" ("artă" a combinațiilor insolite, fantastice sau fabuloase; pentru perioada la care ne referim, evul mediu românesc, conservator și canonic, ea este relevantă mai degrabă în cazul imaginarului popular creștin, în care regăsim figurarea diavolului, a lumii de dincolo și a formelor sale, precum și în câteva scrieri culte - spre exemplu, în bestiarul din Istoria ieroglifică sau în Țiganiada). Pe schema de reprezentare, imaginația proiectează o categorie ambivalentă și greu de definit, situată între concret
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau prospectiv (prolepsă). Imaginile literare sau ansamblurile plastice complexe care oglindesc structurile imaginarului conțin atât imagini-simbol, cât și o "signaletică" ce trimite la aspecte sociale, identitare și la programe politice și religioase relevante pentru receptor (prezența unor indicii culturale în figurarea iadului din frescele comandate de Petru Rareș, semne ce duc la identificarea păgânilor, reprezentați în locul sau alături de cohorta diavolilor; imaginea morții în frescele religioase populare din secolele XVII-XIX, cu semne ce trimit la statut social, relații locale, contexte etc.). Diferența
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modifică spectaculos, în jurul catedralelor apar piețe noi și largi, iar imaginea religioasă este redefinită printr-o iconografie "umanizată". Noile modele figurative au un rol decisiv în apărarea reprezentării sacrului, mai ales datorită activității franciscanilor (ei introduc reprezentările teatrale după "mistere", figurarea celor 14 momente ale "drumului Crucii", scenarizarea diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și ilustrațiile biblice sofisticate). Sunt, totodată, și promotorii uneia dintre puținele teorii medievale ale imaginii: ca și la Ioan Damaschinul, imaginea divinității provoacă spiritul credincios
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
între proiect, gravare și imprimare, a permis chiar și inventarea unor noi genuri de gravură, eminamente artistice, prea puțin interesate de tipar: maniera neagră, maniera creion, maniera punctată, maniera zahărului, etc. Perfecționarea continuă și spectaculoasă a tehnicilor ei specifice de figurare, dar mai cu seamă a tehnicilor de gravare și imprimare a tehnologizat tipurile fundamentale de tipar către rosturi atât de bine definite și maturizate, încât au permis apariția tiparului industrial. Astfel, tipurile fundamentale de gravură, în înălțime, în adâncime și
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Putem spune că odată cu apariția serigrafiei s-a impus și prima tehnică aferentă ei: tehnica șablonului. Copilăria tehnicilor serigrafice o găsim în Orient, în China și Japonia (perioada Kamakura), unde erau folosite special pentru decorarea țesăturilor și aproape deloc pentru figurarea imaginilor. În America, în perioada colonială, o găsim în forme le figurate cu ajutorul șablonului pe mobiler, pereți și pe absolut toate suprafețele care suportau decorații. Rădăcinile procedeului serigrafic se pare că s-ar găsi la Samuel Simon din Manchester. El
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Fig. 3), de unde este preluată, prin presiune, pe hârtie. Deoarece cantitatea de cerneală transferată pe unitatea de suprafață este constantă, pentru obținerea semitonurilor este necesară descompunerea imaginii în puncte de raster sau linii. Inventarul relativ restrâns de semne specifice permite figurarea prin semne care nu au decât suprafață, iar diferențele nu pot fi date decât de dimensiunea acelei suprafețe. XILOGRAVURA (lemn în fibră, lemn în cap, fotoxilogravura) Termen generic care desemnează fie arta gravării pe lemn în relief (fr. taille d
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
este redată mult mai nuanțat (Fig. 3). Odată cu apariția gravurii în adâncime (metal), varietatea de semne plastice a crescut, făcând posibilă apariția unor imagini documentare, prin ilustrație. Deja începuse să se simtă nevoia de reprezentare a unei realități printr-o figurare mult mai precisă, mai concretă a reperelor materiale ale vizibilului. Este interesant de observat cum cele două mijloace grafice, linia și punctul, au putut rezolva o gamă imensă de structuri și materialități vizibile. Dacă în gravura în înălțime (xilogravura) imprimarea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
peisaj, ci și în detaliile care apar în prim-plan, în cazul morfologiei umane, de pildă. Așa, de exemplu, nasul este mai aproape decât urechea sau brațul întins în față este mai aproape decât corpul etc. Toate aceste tehnici de figurare nu au făcut altceva decât să întregească posibilitățile de reprezentare a unei materialități mai ușor de recunoscut, iar prin multiplicare, să le facă mai bine receptate de categorii largi de oameni. Necesitatea informației cât mai exacte l-a făcut pe
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de detaliile figurate, observăm cum, prin câteva modificări ale semnului, izbutește să ne prezinte credibil fiecare materie și material în parte, de la luciul ochilor la firele din blana veșmântului sau la textura feței de masă. Un alt element esențial în figurarea materialităților în cazul lui Rembrandt este umbra, prezentă printr-o textură aglomerată, aproape egală, spre deosebire de zona contrastantă, de conflict cu lumina, unde semnul gravat este cel mai puternic, din punct de vedere valoric. Acest joc al semnului redundant cu semnul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mai degrabă explicate decât figurate. Intersecția liniilor și a punctelor a reușit, dintre toate tehnicile gravurii în adâncime, să figureze în modul cel mai sintetic cu putință gama materialelor cunoscute. Aparenta ră ceală a liniilor și punctelor incizate nu permite figurarea ma teria lității atmosferei ca în cazul tehnicii aquaforte, ci doar definirea ei, prin evocarea distanțelor și descrierii mediului material înconjurător. Dacă privim cu atenție formele părului, sau ale pielii din portretul de mai sus, observăm că materialitatea lor este
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
materialitatea, mai cu seamă datorită semnelor punctiforme, nuanțând valori diferite. Dacă în cele mai multe cazuri această tehnică se limitează doar la figurarera semitonurilor, în cazul lui Goya apar remarcabile excepții. Astfel, în unele din lucrările sale, artistul izbutește să realizeze o figurare integrală numai prin jocul bine orchestrat al tintelor, cu absența liniilor de contur din aquaforte. El reușește în aceste lucrări să materializeze într-un mod personal atât atmosfera, cât și texturile aferente figurării. Pe lângă aceasta, în gravurile sale, pata obținută
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
lucrările sale, artistul izbutește să realizeze o figurare integrală numai prin jocul bine orchestrat al tintelor, cu absența liniilor de contur din aquaforte. El reușește în aceste lucrări să materializeze într-un mod personal atât atmosfera, cât și texturile aferente figurării. Pe lângă aceasta, în gravurile sale, pata obținută are un rol pictural, reușind să mimeze și vibrația culorii. Semitonurile nuanțate, oferite de structura proprie aquatintei, prin cele câteva pete, materializează atât volumele, umbrele și luminile cât și texturile materialelor folosite. Astfel
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
implicit o valoare mai închisă a formei figurate. Rețeta tușului: 140 g soluție concentrată de zahăr topit la cald, 112 g tuș indian sau chinezesc, 12 g săpun de casă, 7 g gumă arabică soluție. MANIERA NEAGRĂ - MEZZOTINTA Tipul de figurare cu rostul de a sugera materialitatea lumii vizibile specific manierei mezzotinta este asemănător cu cel practicat în pictura de tip baroc. Este vorba de realizarea unor variații tonale în absența unor formule de a obține griuri prin linii hașurate. Aspectele
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
litografiei, dat fiind că pe piatră se pot realiza semne cu tuș și cretă, mimând desenul în pensulă, peniță și laviu sau cărbune, dar se pot insera și imagini fotografice, cu numeroase posibilități de nunțare a semitonurilor materialității, posibilitățile de figurare devin practic nelimitate. Degrevată de servituțiile tipografice, tehnica litografiei a cunoscut o relansare ca gen artistic în sine, după apariția tehnicii offset de tipar. Tocmai datorită posibilitățior nelimitate, menționate mai sus, offset ul, ca gen de tipar, a devenit în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cu un cuțit japonez sau cu un cutter. Ar fi de menționat specificul acestei tehnici de realizare a formelor plastice cu ajutorul albului, modalitate întâlnită mai ales în domeniul gravurii - lemn, linoleum, mezzotinta, maniera neagră. Dificultatea evidentă a acestei modalități de figurare este aceea că ea contrazice instinctele plastice fundamentale ale desenatorului, obișnuit să deseneze cu negru pe suportul alb al hârtiei. Griurile și negrurile rezultate, datorate structurii rugoase a pietrei, sunt asemănătoare tehnicii mezzotinta în metal. Această manieră pretinde o abordare
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mai multe culori după o singură piatră. Litografiile color sunt denumite de cele mai multe ori „variante” ale originalului, datorită faptului că suprapunerile culorilor suportă de fiecare dată mici modificări, făcând practic imposibilă identitatea tuturor exemplarelor tirajului. Din punctul de vedere al figurării, culoarea, în litografie, ca în mai toate tehnicile gravurii, avea la început doar un rol de personalizare a figurii desenate. Mai târziu, după degrevarea de obligațiile tiparului, va căpăta rosturi suplimentare proprii, subliniind materialitatea unei forme și prin atributul culoare
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în care este înscrisă o calitate corozivă. Chiar atunci când este o pată, ea radiază cu imobilitate captivantă. Trecutul său o alătură științei orfevrului, operațiilor din laboratoare.” (Henri Focillon, Maeștrii Stampei, Ed. Meridiane, București, 1972) Pe lângă tema materialității, ca problemă a figurării, ca de pildă modalitățile plastice de figurare convingătoare a carnației, a apei, a ierbii sau a vegetației, a drapajului sau a elementelor de mobilier, se pune tema mereu conexă a materialității în sine a gravurii. Această seducție, sub aspect material
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Chiar atunci când este o pată, ea radiază cu imobilitate captivantă. Trecutul său o alătură științei orfevrului, operațiilor din laboratoare.” (Henri Focillon, Maeștrii Stampei, Ed. Meridiane, București, 1972) Pe lângă tema materialității, ca problemă a figurării, ca de pildă modalitățile plastice de figurare convingătoare a carnației, a apei, a ierbii sau a vegetației, a drapajului sau a elementelor de mobilier, se pune tema mereu conexă a materialității în sine a gravurii. Această seducție, sub aspect material, exercitată de gravură este realizată prin calitatea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]