936 matches
-
voi un duh și veți trăi" (Ezechiel, 37). Aceasta înseamnă, însă, mai mult decât o punte de trecere, cum a considerat Malcolm Bradbury. Pentru Dumitru Velea înseamnă putința de a transfigura istoria, fiindcă poetul știe că umbra e, în chip figurat, trecutul ființei, al spiritului, al culturii, este însăși Învierea: "tot astfel, din două bucăți de piatră,/ una dezgropată sau singură ieșită prin nisip/ și alta bine ascunsă în umbra aceasta,/ să facă o singură bucată/ pe care să înflorească tendoane
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
definitiv locul teoriilor mimetice, specificul poeziei va fi garantat de emoția lirică și nu de imitație. Se cunoaște faptul că în poezie cuvintele nu conțin numai concepte, dar și sentimente, impresii senzoriale etc. și tocmai acestea fac posibilă expresivitatea. Limbajul figurat apare tocmai datorită nevoii de justețe și de proprietate expresivă.Așa cum scria Croce, limbajul figurat, metaforic este propriu realităților sufletești.Poezia așa cum o considera și Bousono, este expresia “proprie”, singura expresie care nu deformează realitățile sufletești. Adevărata poezie este cea
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
imitație. Se cunoaște faptul că în poezie cuvintele nu conțin numai concepte, dar și sentimente, impresii senzoriale etc. și tocmai acestea fac posibilă expresivitatea. Limbajul figurat apare tocmai datorită nevoii de justețe și de proprietate expresivă.Așa cum scria Croce, limbajul figurat, metaforic este propriu realităților sufletești.Poezia așa cum o considera și Bousono, este expresia “proprie”, singura expresie care nu deformează realitățile sufletești. Adevărata poezie este cea care surprinde și respectă realitățile psihice așa cum sunt. Dacă nu o face atunci ea este
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
ei. Caut și un medic special pentru asta. Am scris două capitole până acum, primul El Desconocido și al doilea, Lazăr ”. În prima parte "El Desconocido" descrie starea de agonie, acea stare a organismului care precede moartea, iar în sens figurat ne duce gândul la neliniște puternică, zbucium, zbatere. În partea a doua, "Lazăr", care se întinde pe mai puține pagini, descrie revenirea la viață, asemenea lui Lazăr din Betania. Așadar, cartea lui Marin Trașcă este spovedania celui care s-a
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
moarte”, poetul se inserează într-un scenariu al reprezentării care îl smulge din existența unică, asigurându-i „multe vieți” sub tot atâtea măști retorice. El pare să înainteze printre scene reale, prezente sau istorice, cărora le descoperă un posibil sens figurat. (...) Cu studiată simetrie, poetul invocă, în poemul final, Fluture cu aripi de cuvinte, un complex imagistic, cu o superpoziție de metafore, care alcătuiesc o matrice de stări: o râmă ce înghite verdele edenic al pământului, precum șarpele biblic distrugător, devine
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu-i proprie numai folosirea lor în anumite contexte, în anumite asocieri de cuvinte și cu privire la anumiți referenți
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu-i proprie numai folosirea lor în anumite contexte, în anumite asocieri de cuvinte și cu privire la anumiți referenți. Prima parte a schiței „Un pedagog de școală nouă” este o conferință concepută sub forma unui dialog
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este o dovadă a intensității furiei de care este cuprins profesorul, cât și a intensității obrăzniciei de care dă dovadă elevul. Subiectivismul profesorului atinge cote maxime, nu numai că nu-l sancționează pe elevul Popescu, dar îl și laudă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
jupân Dumitrache este negustor, Marius Chicoș Rostogan, profesor. Semnificative pentru definirea condiției sociale a personajelor și a modului lor de exprimare sunt și numele acestora: Eleuterios are o conotație etimologică pozitivă, însemnând „liber”, în limba română a dobândit un sens figurat, negativ, „liber de bani”, „sărac.”, Dumitrache și Ftiriadi sugerează originea grecească a personajelor, făcându-se aluzie la acei greci îmbogățiți peste noapte și strecurați în funcțiile politice ale țării, pe care îi critica și Mihai Eminescu. Deși este destul de greu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Domnul de speluncă), inadaptabilul (Orașul pleșuv) etc., toți acești vitregiți sfârșesc, de cele mai multe ori, tragic. Drama personajelor, desfășurată, cum spuneam, pe două paliere, este susținută stilistic de alternarea manierei epice (care presupune acțiune, descriere, tipologii) cu cea poetică (adică: limbaj figurat, metaforă, simbol, alegorie). Povestea nu-și diminuează dinamismul, iar elementele împrumutate din discursul poetic vin să susțină epicul și să contureze mai pregnant evadările în tărâmurile evanescente, imponderabile ale visării. Dar nucleele de poezie intervin nu doar ca un remediu
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează aproape total forma în care spun (sau înțeleg)”. Aceste forme de comunicare derivate
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
voi un duh și veți trăi" (Ezechiel, 37). Aceasta înseamnă, însă, mai mult decât o punte de trecere, cum a considerat Malcolm Bradbury. Pentru Dumitru Velea înseamnă putința de a transfigura istoria, fiindcă poetul știe că umbra e, în chip figurat, trecutul ființei, al spiritului, al culturii, este însăși Învierea: "tot astfel, din două bucăți de piatră,/ una dezgropată sau singură ieșită prin nisip/ și alta bine ascunsă în umbra aceasta,/ să facă o singură bucată/ pe care să înflorească tendoane
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
voi un duh și veți trăi" (Ezechiel, 37). Aceasta înseamnă, însă, mai mult decât o punte de trecere, cum a considerat Malcolm Bradbury. Pentru Dumitru Velea înseamnă putința de a transfigura istoria, fiindcă poetul știe că umbra e, în chip figurat, trecutul ființei, al spiritului, al culturii, este însăși Învierea: "tot astfel, din două bucăți de piatră,/ una dezgropată sau singură ieșită prin nisip/ și alta bine ascunsă în umbra aceasta,/ să facă o singură bucată/ pe care să înflorească tendoane
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
stocarea și utilizarea carbonului este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, în paralel cu dezideratul de elaborare a unei Strategii naționale în domeniul CCUS. ... 3. EFICIENȚĂ ENERGETICĂ Eficiența energetică este adesea caracterizată, figurat, ca fiind cea mai valoroasă și la îndemână resursă energetică, dat fiind faptul că o creștere a eficienței energetice reduce costurile și impactul negativ asupra mediului asociate cu consumul de energie, dar și dependența de importuri de energie. Conform Agenției
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează aproape total forma în care spun (sau înțeleg)”. Aceste forme de comunicare derivate
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează aproape total forma în care spun (sau înțeleg)”. Aceste forme de comunicare derivate
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
episodul actual din roman, ei fac un popas la “Adăpostul vizitiului”, o tavernă populară deschisă la ceasul târziu de noapte când se desfășoară acțiunea, unde atmosfera, discuțiile, gândurile diferitelor personaje, sunt legate în mod corespunzător, de rătăcirea - la propriu și figurat - pe mare. Episodul 17. Ithaca. Se povestește ultima parte a drumului de întoarcere către casă și clipele “de comuniune” petrecute acasă la Bloom, expus la modul catihetic, prin întrebări, în aparență impersonale și cât mai precise, științifice cu putință, și
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
său de referință, aceea privitoare la femeie, la amantă: „O amantă trăiește din comparații și, cât ai fi tu de bogat, totdeauna va găsi unul și mai bogat decât tine”; cuvintele femeilor „trebuie luate în sens propriu, niciodată în sens figurat. (...) În general, ele nu mint nici când fac declarații de dragoste”. Ele spun doar un „adevăr al acelei clipe”, „peste o zi nu mai are valabilitate”. Jurnalistul ajunge să resimtă „nevoia de a-i spune (Silvanei - n.n.) că o iubește
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
fusese cândva elev. Revederea profesorilor, noua ipostază de cadru didactic, amintirile îl copleșesc. Valoarea romanului este justificată, mai ales, de amestecul admirabil de stiluri, cel științific (sensul propriu al cuvintelor, regăsit la scurtele lecții de lingvistică) cu cel beletristic (sensul figurat al cuvintelor, cititorul simțind harul poetului Dan Ionescu). Ca atare, scriitura de față răspunde aserțiunii naturalistului francez Buffon că „stilul este omul însuși” („Le style c’est l’homme même”). Romancierul are la îndemână suficiente referințe, lăsându-se, totodată, contaminat
Dan Ionescu: Scrisul umbrei sau umbra scrisului () [Corola-blog/BlogPost/339690_a_341019]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin Țene Rolul metaforei ca limbaj figurat în poezie În acest context e necesar
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
două cuvinte, suportul sau baza de translație(Q ) și permutantul sau cuvântul care provoacă fenomenul metaforic(W ), așa cum amintește și Ch.Brooke-Rose în A Grammar of Metaphor, Londra, 1958. Observ că termenul metaforic W are ceva în plus, este clar „figurat“, seamănă cu Q, fără să fie identic cu el: el pare un Q “contaminat “, îmbogățit sau sărăcit, adică “metaforizat “.Dau un exemplu, în versul:” Jinduit bluestem de aur, mărul,/ îl pândim să cadă în panere: “(Radu Gyr- Mărul de aur
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a fost cules. Jocul semantic dintre propriu și figurat, sprijinit pe accepția metaforică devenită sens fundamental, poate fi reactualizat în limba poetică prin confruntarea celor două sensuri sau, altfel spus, prin constrângerea sensului “figurat “ de a reveni la înțelesul propriu, inițial. Fenomenul reclamat de comunicarea poetică are loc în
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
nu se reduce la un act de analogie semantică, ce presupune modificarea semnificației primare și crearea unui conținut nou. Condiția creării sensurilor metaforice este dată de “alterarea “ sensului fundamental, care este denotative, pentru a face posibilă națterea concomitentă a sensului figurat, care este conotativ,, ce funcționează ca sens nou și “propriu “. Metafora nu este un simplu transfer de sens, ci o metamorfozare semantic. Cuvântul poetic este în același timp “mort et resurrection du langage “( Jean Cohen), el implică “ pierderea“ sau suspendarea
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
și anume trecerea de la sensul noțional la sensul emoțional.Nu trebuie să ignorăm natura particular a relației dintre semnificat și semnificant, ca factor esențial și determinant al expresivității metaforice în special și al celei poetice în general. Concluzionăm: Originalitatea expresiei figurate, adică a metaforei, este un raport direct cu capacitatea ei de sugerare, adică depinde de gradul în care reprezentarea faptelor în conștiința artistului echivalează cu un act de cunoaștere și trăire a realității, caracterizat prin adâncime și autenticitate. Mediul lingvistic
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
HEMOGRAMA LUI DUMNEZEU)”, „CERUL DIN INIMĂ, PĂMÂNTUL DIN STELE”, „LA ZIDUL PLÂNGERII”, „PROFEȚII DE AZI PE MÂINE (7 ZILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM)”, „APOCALIPSA DUPĂ APOCALIPSĂ (FINAL IN NUCE )”. Identificăm în texte alternanța termenilor concreți cu cei abstracți, cu sensuri figurate, alcătuind un limbaj metaforic dens, în care domină misterul perpetuu și fascinant. De fapt, însăși Poezia este un mister, deoarece cuvintele - ca elemente de comunicare - au rosturi metaforice, Poezia fiind și un act de luare în stăpânire a limbii, prin
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]