1,925 matches
-
anume, dar descompus în mii de bucăți de către rațiunea unui artist al zilei complet anonim... Pe acordurile acestei muzici dizarmonice atât de nelalocul ei, mare parte dintre veteranii nonagenari ai celei de-a doua conflagrații mondiale și-au aflat sfârșitul ființării lor terestre cu ghimpele ascuțit al amărăciunii personale înfipt ca un cuțit plin de rugină în suflet. Crezul lor inițial sinceri, suferințele îndurate în mefistofelica perioadă sângeroasă a mijlocului de secol XX, straturile de murdărie trupească indicibilă în vocabule exhaustiv
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
pur, aidoma unui nou-născut - de vreme ce „a piele de copil mirosea spinarea ei“, întrucât mirosea „a piatră proaspăt spartă“ și „a strigăt dintr-o limbă moartă“; își deslușește mireasma și prezența prin această stare „odorizantă“ / „odorantiformă“. Desigur, ca și la nou-născut, ființarea poeziei se certifică prin strigăt, dar dintr-o „limbă moartă“, în numele unei dialectici a viului. În catrenul al doilea suntem atenționați asupra reperelor / dimensiunilor imponderabile: „ea nu avea greutate“, fiind ca aerul respirat; dar are gust ca sarea atât de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
cunoscut, de care s-a apropiat și pe care i-a apreciat, pe fiecare în parte, la justa valoare, fără să văd nici măcar un strop de invidie sau de ranchiună.” În economia cărții, primul loc îl ocupă imaginile și clișeele ființării intime sau a înstrăinării incurabile pe care fiecare emigrant și le procură în momentul plecării de acasă. Adesea autorul reușește să transmită cititorului și inexprimabilul, pauzele interviului, acele pauze în care intervievatul simte o nevoie acută să tragă aer în
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_manual_de_igiena_morala_si_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic?” - întrebare, după M. Heidegger„primordială”, „originară”, „de cea mai largă cuprindere” (1988, p. 51); ¨ „Filosofia începe cu o întrebare: «Ce este?»” - K. Jaspers (1986, p.15); ¨ „Ce pot ști?” „Ce trebuie să fac?”, „Ce îmi
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
neputință. Ne naștem și suntem educați în spiritul Legii de către părinți. Iar mai apoi fiind oameni suntem educați de școlii pentru a urma drumul cunoașterii. Dar și gnoza este neputincioasă dacă nu se umple pe parcurs dacă nu dintru începutul ființării noastre cu Loialitatea față de originea poporului în care te-ai născut. Așadar Credința este speranța, convingerea că dincolo de Toate erorile noastre se află ascuns Arche. Căci Izvorul vieții Veșnice curge prin noi așa cum spune Salmoxe, Cavalerul Trac și Lupul Alb
de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_craciun_1405943224.html [Corola-blog/BlogPost/343491_a_344820]
-
hârtii, elemente efemere, au devenit fundamentul social - economic, accepta și aprobat în mare măsură de către toți. Majoritatea acțiunilor este subordonată și subjugată acestui țel, de a face bani, care se transformă încet în stări, în arhetipuri inefabile, devin parte a ființării. Profilul și cursa ori capcana nebunească după puterea iluzorie și amăgitoare pe care ți-o oferă banii, sunt câteva dintre coordonatele principale și principiale ale acestui nou secol și mileniu. Ceea ce este foarte trist este faptul că și Biserica, ca
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Ion Barbu). În perioada liceului și imediat după,alături de alți colegi și sub îndrumarea profesorului Florin Sindrilaru,am colaborat la apariția volumului I și ÎI din "Excursiunile noastre în literatura,arta,filosofie",(editură paralelă 45) cu versuri și cu lucrarea "Ființarea intru Neființă în poezia eminesciana". Universitatea Maritimă Constanta-profil Navigație (2005-2008). Am avut marea șansă de a lucra vreo două contracte pe un vas de croazieră,undeva în Bahamas.Am cunoscut oameni minunați,am învățat,am evoluat mai ales spiritual.Sa
CLARISSA EMANUELA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Clarissa_Emanuela.html [Corola-blog/BlogPost/359871_a_361200]
-
atâta vreme și care la noi, fiind un loc mai ferit ar fi folosită de turiști și pentru altceva, pe când aici instalarea unei toalete publice, chiar din lemn sau alt material, cu apă și celelalte utilități este o condiție a ființării acestora. Moara, că asta i-a fost destinația de început, nu mai uruie în măruntaiele ei mecanizate și neunse de pe timpul propriei lor „revoluții industriale”, nu mai scrâșnește și nici nu mai mestecă de mult cu măselele uriașe de piatră
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Caulfield pe plaiuri mioritice, tărâmul poeziei, al idealului, adevărului, iubirii, valorilor morale de la care nu concep să abdic înspre compromisuri balcanice de conjunctură. Nu e o fugă de realitate, ci o hrană cultivată ca să întărească spiritul în fața vicisitudinilor din lumea ființării politice în cetate (căci suntem și zoon politicon). - Cât de important este să reușești să păstrezi ritmul și rima în poemele pe care le traduci? - Ritmul și rima mi se par obligatorii, ca o datorie față de autor, dar cred că
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
a defini obiectul logicii, Doctorul Angelic, cum mai este denumit Sfanțul Toma, recurge la una din expresiile: ens rationis ,intențio secundă, relațio rationalis. Entitatea rațională se deosebește de entitatea reală deoarece ens, entitatea, ființa, nu înseamnă esență [quiditatea] , ci actul ființării, ființarea în act. Nu toate lucrurile gândite își au corespondentul în realitate, creațiile fanteziei nu au un temei real. Logică este formală deoarece se ocupă de entitățile raționale, ea are funcția de a călăuzi actele minții pentru ca să poată gândi și
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
defini obiectul logicii, Doctorul Angelic, cum mai este denumit Sfanțul Toma, recurge la una din expresiile: ens rationis ,intențio secundă, relațio rationalis. Entitatea rațională se deosebește de entitatea reală deoarece ens, entitatea, ființa, nu înseamnă esență [quiditatea] , ci actul ființării, ființarea în act. Nu toate lucrurile gândite își au corespondentul în realitate, creațiile fanteziei nu au un temei real. Logică este formală deoarece se ocupă de entitățile raționale, ea are funcția de a călăuzi actele minții pentru ca să poată gândi și raționa
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
taină. „Oare/ pentru-a mă face/ întreg, întregit, împlinit,/ desăvârșit,/ mi-a dat El Shaddai, mai/ întâi, fericirea/ de-a iubi și/ de-a fi/ eu însumi/ cu nemărginire iubit ?/ Iar la sfârșit,/ cealaltă față, cealaltă/ jumătate, reversul ființei,/ al ființării,/ mi-a hărăzit ?/ Adică suferința, chinul/ cumplit /că tot ce-am iubit/ mi-a răpit?/ Dacă este așa, atunci,/ în clipa fără sens, fără nume de-acum,/ sunt, cu adevărat, împlinit,/ sunt un întreg,/ sunt o hidoasă enigmă, pe/ care
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428392977.html [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
iubește cu adevărat neamul, țara și credința. În fața morții la penitenciarul sanatoriu Târgu Ocna, Valeriu Gafencu și-a dictat în brațele lui Ion Ianolide testamentul său spiritual, care e mărturie și a vieții de sacrificiu a tatălui, ca model pentru ființare întru Hristos a fiului: „Fiți tari în credință, căci Hristos îi va birui pe toți vrăjmașii. Îndrăzniți și rugați-vă! Păziți neschimbat Adevărul, dar să ocoliți fanatismul. Nebunia credinței este putere dumnezeiască, dar tocmai prin aceasta ea este echilibrată, lucidă
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452767690.html [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
vede lumea vicepreședintele Academiei Române la 90 de ani? D.B.: În bună măsură, am răspuns mai înainte acestei întrebări! Consider Academia Română o „patrie mai mică”. Ea este o „bătrână doamnă” care împlinește doar în trei ani un veac și jumătate de ființare și care are de realizat misiuni fundamentale: să strângă în rândurile ei vârfurile valorilor culturale, prin activitatea acestora și a rețelei sale de institute să fie o necontenită producătoare de lucrări de înalt nivel, să dezvolte relațiile interacademice pe plan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/medalion-dan-berindei-90/ [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
Starea d’întîi, și nu din Schopenhauer sau din Lenau, căci mijloacele de expresie sunt în primul rînd stări: de dor și de urât./.../ Această gândire poetică este structural ecstatică. Ea realizează starea pe loc a Lumii, fie în farmecul ființării ei absolute/.../fie în melancolia desființării totale a lumii sortită morții.”(pp. 24-26.) Întru deslușirea susținerilor sale, analistul redescoperă în desfășurările gândirii românești (de la Cantemir, Neagoe Basarab și până la Blaga și Vulcănescu) o mare vocație metafizică ce s-a manifestat
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
la bogata invenție poetică/.../ aceste înțelesuri anexe conceptului obiectiv sunt în realitate stări.” Arta de a scrie, se mai spune trezește din somnul dogmatic secretul unei noțiuni simple. Aici se lasă deslușită gândirea ecstatică prin care Eminescu aduce în percepție ființările lumii văzute și starea pe loc, stare intimă a lucrurilor pe care poetul o presimte. Astfel Poezia devine afirmare a unui „miez de stăruință universală care este starea pe loc în forma ei originară de sine, de stare principală”. Și
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
a opri Clipa (!) pentru o stare pe loc fericită. Întru aceasta sunt amintite Memento mori și Povestea magului călător în stele. Fondul filosofiei lui Eminescu este, prin urmare, cel care aude chemarea stării pe loc și o întrezărește „ca o ființare sau ca o desființare absolută, cu tot farmecul și cu toată melancolia vieții și a morții.” Dintr-o amețioare adâncime de gând Constantin Noica scria: „Cu un singur volum de versuri - e drept răscolitoare la culme - și cu unul sau
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
în baza cărora au fost eliberate autorizațiile de import. Articolul 16 Autorizațiile de import sau documentele echivalente sunt eliberate de autoritățile competente ale statelor membre, în conformitate cu art 2 alin. (2) și fără discriminare față de vreun importator comunitar, indiferent de locul ființării sale în cadrul Comunității, fără a se aduce atingere concordanței cu celelalte prevederi ale legislației actuale. Articolul 17 1. În cazul în care Comisia găsește că totalul cantităților acoperite prin licența de export eliberată de țara furnizoare pentru o anumită categorie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
statelor membre depind de valabilitatea licențelor de export emise de autoritățile competente ale țărilor furnizoare, în baza cărora autorizațiile de import au fost emise. Articolul 23 Autorizațiile de import sunt eliberate fără discriminare față de nici un importator comunitar, oricare este locul ființării sale în cadrul Comunității, fără a se aduce atingere concordanței cu celelalte stipulații ale legislației actuale. Articolul 24 Autoritățile competente ale statelor membre refuză eliberarea autorizațiilor de import pentru produsele enumerate în Tabelul A provenind dintr-o țară furnizoare, produse care
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
ființe, stări, conexiuni, relații, evenimente. Deși drumul este de la „noi” („Ieudul fără ieșire”) la eul colateral („Pantelimon 113 bis”), între categoriile de existență nu a apărut încă ideea de rețea. Ființa espopiană este „ființa minimă”. Ca prezență, conduită și năzuință, ființarea umană este adusă la limita ieșirii din uman. O „ființă minimă” („Ieudul fără ieșire”) se zbate într-un loc „fără margini” și „fără ieșire”: „Zadarnic te vei zbate/(...)/fără margini este Ieudul și fără ieșire” („Ieudul fără ieșire”). Timpul său
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
este trăirea în Iisus Hristos, iar mai departe ne dezvăluie complexitatea acestei trăiri: voința omului urmează - liber și împlinitor - voia lui Dumnezeu, fapta primește valoare prin relaționarea pe care o produce fie cu divinitatea fie cu semenul, acțiunile umane dezvoltă ființarea și îi conferă sens, iar existența omului devine prezență a divinității în lume (p. 131). În acest context avem invocată o Ecclesia care, în virtutea caracterului ei teandric, este nevoită să-și formuleze un discurs coerent și aplicat, fiind nevoită să
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432551000.html [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
Manuscris > Povestiri > "... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când soarele se va ridica la un băț de prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și la tragismul finalului. Un final, pentru unii, năprasnic, înainte de epoca consacrată sfârșitului vieții omenesti, pentru alții - atunci când sorocul e frate cu norocul. Vasile Pantilimon, un sătean zdravăn la trup și la
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_cand_soarele_se_va_ridic_gheorghe_parlea_1388084515.html [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
existenței umane. Printre toate ființele singur omul se poate mândri cu o istorie. [ ... ] Omul creează istoria ... Omul deplin este așadar ființă istorică prin definiție”. Ca atare, istoria rămâne un câmp de manifestare și realizare a posibilităților umane, modul însuși de ființare a omului. Mai mult decât atât, pentru definirea mai completă a istoriei, Lucian Blaga face din ea expresia destinului sisific al existenței umane: „veșnic mutilată, redusă, frânată sau chiar anihilată prin preschimbarea transcendentă, stilistică a Marelui Anonim”. Principala caracteristică a
REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1396308050.html [Corola-blog/BlogPost/354130_a_355459]
-
și chinezii antici, o întrebare reluată care-l plasează pe filosoful german la polul opus celui în care se situează Henri Bergson, și asta deoarece ea (întrebarea) nu vizează neantul ci ființa. Plecând de la această întrebare, Heidegger ajunge la ființa ființării, sintagmă care are menirea să reveleze subtila distincție dintre ființare și ființă: ființarea „ascunde” ființa și ei își datorează existența, iar ființa nu există decât ca ființare! De precizat, ne avertizează J. Hersch, cea care timp de un semestru a
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
filosoful german la polul opus celui în care se situează Henri Bergson, și asta deoarece ea (întrebarea) nu vizează neantul ci ființa. Plecând de la această întrebare, Heidegger ajunge la ființa ființării, sintagmă care are menirea să reveleze subtila distincție dintre ființare și ființă: ființarea „ascunde” ființa și ei își datorează existența, iar ființa nu există decât ca ființare! De precizat, ne avertizează J. Hersch, cea care timp de un semestru a audiat cursurile lui Heidegger, că „ființa trebuie înțeleasă aici ca
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]