231 matches
-
refugiază în ambasada română, unde tronează portretul lui Ceaușescu, ca într-un liman al binelui. Dar cel mai virulent „securist” film de acest gen este Calculatorul mărturisește. Spionii sunt români și acționează în România în favoarea unor interese străine. Acțiunile Securității, filaj, ascultare de telefoane, arestări finale se exercită asupra românilor. Colonelul (George Constantin) are un ton aspru și insidios nu numai cu spionii, dar și cu simplii cetățeni. Sunt încurajate și folosite delațiunile populației cu simț de răspundere și observație. Avertismentul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Dacă are nevoie de tracțiune de coardă, capul strigă „fiiil !". Dacă nu mai are nevoie de tracțiune, capul strigă „slaaab !". Secundul nu trebuie să răspundă comenzii căci capul de coardă vede sau simte dacă a fost înțeles: dacă a cerut filaj, va simți imediat că se întinde coarda, iar la „slab" că slăbește și devine mai liberă; La dislocarea unei pietre se strigă „piatră" pentru a-l avertiza pe coechipier. Secundul trebuie să îl țină la curent pe capul de coardă
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
ascultăm tot și să știm ce vorbesc toți. S.B.: Se lua aleatoriu? G.Ș.: Fiecare avea posturile lui și mai venea unul care spunea: "Vezi și asta, vezi și asta!" și-ți punea 2-3 casete pe masă. S.B.: Cei de la filaj probabil că spuneau cu cine s-au întâlnit urmăriții și cu cine puteau să ia legătura. G.Ș.: Eu am participat la arestarea unui colonel KGB. Am primit foarte mulți bani pentru aceasta. Aveam un salariu de 4 600 lei
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Poliției și uniforme purtate de-a lungul timpului. Un alt polițist cu experiență, comisarul Nicolae Turcu, a publicat în anul 1935 lucrarea Manual polițienesc, destinată lucrătorilor din Ministerul de Interne, care abordează noi metode de lucru, tehnice și științifice, de la filaj la arestare, trecând prin modul de obținere a informațiilor, recrutarea informatorilor și organizarea informativă a zonei de acțiune. În același an, doi specialiști ai serviciilor de informații - Constantin Maimuca (inspector regional de poliție la Chișinău și viitor șef al Direcțiunii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu între ei. Cazurile de dublare a supravegherii reprezentau o măsură de certitudine, de „verificare simultană”, în anumite cazuri foarte importante. Întrebuințarea organelor acoperite era determinată de necesitatea unei „supravegheri invizibile” în două situații: atunci când persoana supravegheată era conștientă de filajul exercitat asupra sa, respectiv în cazul când misiunea nu putea fi îndeplinită decât de persoane necunoscute ca fiind în contact cu Poliția, dar versate și corespunzătoare în acest domeniu. Activitatea informativă a Poliției se baza, într-o mare măsură, pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru anumite servicii - discrete sau secrete - în folosul Poliției și, implicit, al siguranței statului român. Ei erau recrutați din toate straturile sociale, contra unei remunerații (fixe sau în funcție de rezultate) și erau utilizați atât pentru culegere de informații, cât și pentru filaj pasiv (observare) sau activ. După modul de recrutare, respectiv utilizare, aceștia se împărțeau în: 1. Agenții acoperiți erau „clasa de elită a auxiliarilor”, fiind în aceeași măsură capabili și abili, reprezentând „maeștrii serviciului invizibil”. Eugen Bianu a apreciat și calitățile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul Siguranței române din Viena a comunicat la București despre descoperirea unui caz de spionaj. Mai exact, serviciul de contraspionaj sovietic din Viena a primit din România o serie de regulamente militare utilizate de armata română. Prin acțiuni specifice - infiltrare, filaj - agenții români au identificat curierul sovietic care a primit misiunea să efectueze transportul acestor regulamente. Sulzer - acesta era numele curierului - a obținut aceste manuale, cerute după o listă specială venită de la Moscova, de la un oarecare Stănculescu din București și le-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
puncte: a) culegerea informațiilor, care variază după subiectul, obiectivul și mediul respectiv, se efectuează direct sau indirect, prin organe vizibile sau acoperite, regulate sau ocazionale; b) controlul sau verificarea informațiilor; c) recrutarea, controlul capacității și fidelitatea informatorilor; d) supravegherea și filajul persoanelor și evenimentelor, din punct de vedere polițienesc; e) valorificarea informațiilor, din punct de vedere al obiectivului urmărit. Fiecare autoritate polițienească a fost instruită să-și creeze un serviciu de informații cât mai bine organizat, care să furnizeze date de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
funcționa pe baza unui regulament special”. Practic, Inspectoratul Corpului Detectivilor a preluat atribuțiile deținute de Inspectoratul Brigăzilor Centrale (patru brigăzi de siguranță), având următoarea organizare și misiune: 1. Grupa I-a - partide politice și mișcări sociale de dreapta: - Echipa 1 Filaj; - Echipa 2 Filaj-Supraveghere; - Echipa 3 Cercetări-Percheziții. 2. Grupa II-a - mișcări subversive și diferite asociații de stânga: - Echipa 1 Informații; - Echipa 2 Supraveghere pe teren; - Echipa 3 Control și Supraveghere fabrici; - Echipa 4 Cercetări-Percheziții. 3. Grupa III-a - grupuri etnice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
asociații de stânga: - Echipa 1 Informații; - Echipa 2 Supraveghere pe teren; - Echipa 3 Control și Supraveghere fabrici; - Echipa 4 Cercetări-Percheziții. 3. Grupa III-a - grupuri etnice, acțiunea străinilor, legații: - Echipa 1 Informații: țări amice; țări nesigure; țări inamice; - Echipa 2 Filaj; - Echipa 3 Cercetări. 4. Grupa IV-a - paza și protecția demnitarilor, informații de la autorități și instituții publice. Astfel, noua structură, cu o încadrare de 328 de funcționari, a avut sarcina de a preveni, a urmări și a finaliza informativ cazurile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dispus trecerea Corpului Detectivilor în subordinea directă a șefului D.G.P., impunând câteva schimbări organizatorice și noi norme de muncă. Grupele au fost transformate în secții, iar fiecare secție a primit în subordine câte un serviciu de informații, un serviciu de filaj și un serviciu de cercetări. Brigada Mobilă, condusă de inspectorul State Stratilescu, a devenit independentă și a primit misiunea să lucreze cu Direcția Poliției Judiciare în domeniul afacerilor pendinte, cu Corpul Detectivilor pentru serviciul de contrainformații și cu Direcția Poliției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Secția I-a a elaborat 2200 de rapoarte informative și dări de seamă, 2092 de rapoarte informative pentru Serviciul de Informații din D.P.S., a efectuat 170 de delegații ordonate de Serviciul Cercetări și 21 acțiuni de urmărire cerute de Serviciul Filaj. Secția a II-a a supravegheat iredentele, organizațiile ruse, mișcarea evreiască, cea germană și armeană, precum și unii din străinii care au vizitat România. Mișcările de stânga au fost în atenția Secției a III-a, care a întocmit 370 de rapoarte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a avut drept consecințe compromiterea unor acțiuni informative aflate în desfășurare. Un șef se secție din Legiunea de Jandarmi Buzău a descoperit, interogat și plimbat pe la mai multe posturi de jandarmi un agent al I.G.J. aflat într-o misiune de filaj și investigații. O acțiune de „extremă importanță” a fost compromisă atunci când o echipă informativă s-a adresat unui șef de post pentru ajutor, iar acesta i-a reținut, i-a trimis sub escortă șefului de secție, care i-a expediat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
străinătate mai mulți funcționari. - Biroul 4 s-a ocupat de pregătirea de specialitate atât a noilor angajați, cât și cu specializarea celor existenți. Au fost create școli de telegrafiști, radiotelegrafiști, conducere (auto, moto), foto-cinematografie și au fost inițiate cursuri de filaj, filarea corespondenței, dactilografie ș.a. Secția I Informații Externe a reprezentat cel mai important vector din Serviciul Secret, având ca sarcină principală culegerea de date din afara țării. Prin rezultatele obținute și expediate beneficiarilor, acestea au contribuit la luarea unor decizii în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și mișcările sociale, pentru a fi transmise eșaloanelor superioare, care să decidă măsurile practice de acțiune. Un caz punctual de colaborare între cele trei instituții - D.G.P., I.G.J. și Secția a II-a Informații din Marele Stat Major - a fost executarea filajului asupra corespondenței în și din U.R.S.S. De la reluarea relațiilor diplomatice (1934), implicit cele de trafic poștal, sistemul de control utilizat a fost cel al «tragerii», care nu a dat rezultatele scontate, în principal din cauza fluctuației de personal. În cursul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Direcția Poliției de Siguranță, a fost unui din cei asasinați la închisoarea Jilava (26/27 noiembrie 1940), alături de alți polițiști, detectivi și agenți din D.G.P. Organizarea a rămas la nivelul celor patru grupe existente, fiecare cu trei echipe (informații, cercetări, filaj): - Grupa I-a, cu sarcini în domeniul mișcărilor politice de centru și dreapta, organizațiile studențești și sectele religioase; - Grupa II-a, cu atribuții asupra mișcărilor politice de stânga și mediul muncitoresc; - Grupa III-a, se ocupa de legațiile străine și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sociale). În ianuarie 1942 s-a produs o dispersare pe grupe de interes a obiectivelor urmărite: - Biroul Presei, care a monitorizat presa națională și internațională, a recenzat lucrări de specialitate și a semnalat publicațiile/articolele de interes; - Agentura I-a Filaj, care a supravegheat elementele aflate în atenția S.S.I.; - opt grupe informative: a. Grupa Politică, cu misiuni asupra persoanelor care au activat în partide, mișcări și organizații politice și desfășurau, în continuare, diferite acțiuni în raport cu guvernul mareșalului Antonescu. b. Grupa Legionară
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la București și, evident, în cele ale serviciilor de informații străine. La conducere s-au aflat locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Ioan Bălteanu și Florin Becescu. Organizarea era tot pe grupe: Grupa I-a Contraspionaj; Grupa II-a Filaj (sau Agentura II-a); Grupa III-a Legații. 6. Secția V-a Contrasabotaj a fost creată după model german, prin Decretul nr. 687/16 septembrie 1942, pentru a preveni actele de sabotaj, a conduce acțiunea informativă în stabilimentele industriale, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
stabilimentele sau au produs pagube; - Biroul Regiuni, care a coordonat cele șapte regiuni de contrasabotaj (Brașov, București, Brașov, Iași, Ploiești, Sibiu și Timișoara), precum și activitatea «delegaților», personal de specialitate (de regulă, ingineri), care activau în întreprinderi. 7. Secția VI-a Filaj și Cenzura Corespondenței, condusă de locotenent-colonel Constantin Rădulescu (conspirativ Sița), a luat ființă prin Ordinul nr. 549/iulie 1941 al Președinției, având în subordine două birouri: Biroul 1 Cenzură, respectiv Biroul 2 Sinteza Informațiilor. Materialele obținută prin activitatea desfășurată au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
inspectoratele regionale. În fiecare dimineață, până la ora 9, inspectoratele raportau telefonic la D.G.P. un buletin informativ cu evenimentele petrecute în ultimele 24 ore. Datele care conduceau la descoperiri de organizații ilegale se exploatau „pe bază de discretă investigație, supraveghere și filaj”, în vederea identificării membrilor și a aprofundării cercetărilor ulterioare. La data respectivă, D.P.S. a avut în preocupare mai multe problematici, după cum urmează: 1. Acțiunea legionaro-hitleristă, reprezentată de „echipe teroriste”, formate din legionari aflați în Germania și care „pe orice cale și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1.b. Corpul Detectivilor, structura informativă acoperită a D.G.P., aflată într-o strânsă legătură profesională cu D.P.S., a fost reorganizată astfel: Secretariatul, ajutorul șefului Corpului Detectivilor care se ocupa de Biroul Coordonării și trei secții (Secția de Informații, Secția de Filaj și Secția de Acțiune). Instituția a primit, după 6 martie 1945, sarcina de a supraveghea activitatea „tuturor grupărilor politice și organizațiilor de tip fascist sau camuflat democrate”. Principala acțiune informativă a Corpului Detectivilor a fost direcționată către mișcarea legionară, identificând
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aflat în Arhivele Statului din București, Elena Lupescu a avut propriul serviciu de informații, se știa și se simțea respinsă de mulți oficiali. Despre această structură informativă știa și Armand Călinescu, una dintre victimele Gărzii de Fier. Informatorii angajați, prin filaj, îi aduceau la cunoștință Duduii faptul că Majestatea Sa Regele era mereu atenționată de faptul că relația cu ea are efecte dezastroase asupra sa, că persoanele și partidele adversare o considerau femeia nefastă. Dintre cei filați, cei mai periculoși, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
comunism din manuscrisul Jurnalului fericirii; 34/ 1972 decembrie 16 Declarație a lui Nicu Steinhardt privind conceperea, redactarea și dactilografierea manuscrisului Jurnalul fericirii; 36/ 1972 decembrie 18 Declarația lui Nicu Steinhardt privind conținutul Jurnalului fericirii; 37/ 1972 decembrie 18 Adresă privind filajul asupra obectivului "Stan"/ Nicu Steinhardt în ziua de 15 decembrie 1972; 38/ 1972 decembrie 18 Adresă privind filajul asupra lui "Stan"/ Nicu Steinhardt în ziua de 18 decembrie 1972; 39/ 1972 decembrie 29 Declarație a lui N. Steinhardt privind numărul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
dactilografierea manuscrisului Jurnalul fericirii; 36/ 1972 decembrie 18 Declarația lui Nicu Steinhardt privind conținutul Jurnalului fericirii; 37/ 1972 decembrie 18 Adresă privind filajul asupra obectivului "Stan"/ Nicu Steinhardt în ziua de 15 decembrie 1972; 38/ 1972 decembrie 18 Adresă privind filajul asupra lui "Stan"/ Nicu Steinhardt în ziua de 18 decembrie 1972; 39/ 1972 decembrie 29 Declarație a lui N. Steinhardt privind numărul exemplarelor dactilografiate ale manuscrisului Jurnalului fericirii. De unde știm că Artur e cel care anunță Securitatea de existența Jurnalului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și de exactă va fi fost, totuși, memoria lui Ion D. Sîrbu nu s-a putut ști până de curând, când desecretizarea arhivelor a făcut posibilă confruntarea referințelor autobiografice cu informațiile culese prin binecunoscutele "mijloace" utilizate de Securitate (turnători, microfoane, filaj etc.). Iar documentele dovedesc (în mod previzibil, aș zice, de n-am fi avut atâtea neplăcute surprize în ultima vreme!) că Ion D. Sîrbu a refuzat colaborarea cu Securitatea. Oricum, aceleași documente atestă faptul că și Doinaș și Negoițescu au
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]