275 matches
-
de mistică erau ceva aparte. Te introducea într-o lume pe care nu aveai cum să o cunoști altfel. Numai simpla lectură a unei cărți, oricare ar fi fost ea, chiar dacă publicase cu ajutorul episcopului Nicolae Popovici primele două volume din Filocalie, pe vremea aceea, când ni le prezenta și când îl și ascultam, era cu totul aparte“. Venirea la Mănăstirea Antim din București i-a permis Părintelui Nicolae Bordașiu să cunoască viața monahală din interior și „Rugul Aprins“. „Ceea ce nu știe
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1399982915.html [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
minții este cunoștință aflătoare în înțelesuri. - Când se împărtășesc de un hâr și de o putere duhovniceasca mai presus de fire, cei învredniciți văd și cu simțirea, si cu mintea cele mai presus de toată simțirea și de toată mintea. Filocalia vol. 8 - Lacrimile sunt semne în trup despre așezarea minții. Sfanțul Isaac Șirul - Cel care vorbește de rău pe cineva, vorbeste, de fapt, des-pre sine. Pr. Vasile Gordan - Nici bunătățile pământești nu se obțin fără osteneli. De ce renunțăm atunci la
CITATE MEMORABILE (60) de ION UNTARU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_60_ion_untaru_1387279194.html [Corola-blog/BlogPost/363465_a_364794]
-
o furtună... Mărăcineanu ne-a proiectat un video în care se face reclamă societății antropologice și mi(s)tice AGEAC. Vocea lui Mărăcineanu ataca reduțile minților însetate de cunoaștere. Pe ecran erau proiectate figuri de mari gânditori și opere ca Filocalia egipteană...Eu am auzit de Filocalia lui Nicodim Aghioritul, de Filocalia lui Stăniloaie, chiar de cea a lui Evagrie Ponticul sau Origen. Dar de filocalia egipteană nimic. Dar...o fi, egiptenii de ce să nu scrie o filocalie? Nu? Mărăcineanu ne
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494534050.html [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
un video în care se face reclamă societății antropologice și mi(s)tice AGEAC. Vocea lui Mărăcineanu ataca reduțile minților însetate de cunoaștere. Pe ecran erau proiectate figuri de mari gânditori și opere ca Filocalia egipteană...Eu am auzit de Filocalia lui Nicodim Aghioritul, de Filocalia lui Stăniloaie, chiar de cea a lui Evagrie Ponticul sau Origen. Dar de filocalia egipteană nimic. Dar...o fi, egiptenii de ce să nu scrie o filocalie? Nu? Mărăcineanu ne explica despre evoluția filozofiei antice către
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494534050.html [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
face reclamă societății antropologice și mi(s)tice AGEAC. Vocea lui Mărăcineanu ataca reduțile minților însetate de cunoaștere. Pe ecran erau proiectate figuri de mari gânditori și opere ca Filocalia egipteană...Eu am auzit de Filocalia lui Nicodim Aghioritul, de Filocalia lui Stăniloaie, chiar de cea a lui Evagrie Ponticul sau Origen. Dar de filocalia egipteană nimic. Dar...o fi, egiptenii de ce să nu scrie o filocalie? Nu? Mărăcineanu ne explica despre evoluția filozofiei antice către psihologia modernă. Despre DSM-5 nu
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494534050.html [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
minților însetate de cunoaștere. Pe ecran erau proiectate figuri de mari gânditori și opere ca Filocalia egipteană...Eu am auzit de Filocalia lui Nicodim Aghioritul, de Filocalia lui Stăniloaie, chiar de cea a lui Evagrie Ponticul sau Origen. Dar de filocalia egipteană nimic. Dar...o fi, egiptenii de ce să nu scrie o filocalie? Nu? Mărăcineanu ne explica despre evoluția filozofiei antice către psihologia modernă. Despre DSM-5 nu zicea nimic. Normal. Nimeni nu vrea să spună adevărul. Imagini serafice se rostogoleau împletindu
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494534050.html [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
și opere ca Filocalia egipteană...Eu am auzit de Filocalia lui Nicodim Aghioritul, de Filocalia lui Stăniloaie, chiar de cea a lui Evagrie Ponticul sau Origen. Dar de filocalia egipteană nimic. Dar...o fi, egiptenii de ce să nu scrie o filocalie? Nu? Mărăcineanu ne explica despre evoluția filozofiei antice către psihologia modernă. Despre DSM-5 nu zicea nimic. Normal. Nimeni nu vrea să spună adevărul. Imagini serafice se rostogoleau împletindu-se pe ecran. Fetuși diafani, spirale mistice ARN, ochelari și lumini, multe
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494534050.html [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
mare duhovnic, părintele Cleopa va încerca să ia legătura cu el prin scrisori interceptate și confiscate de Securitate. În iarna anului 1944 profesorul Nichifor Crainic verifica la Sâmbătă de Sus traducerea starețului Arsenie Boca și a lui Serafim Popescu din Filocalie. Ultimul traduce Marcu Ascetul (v. Telegraful român, 15 ian. 1991). La publicarea în comunism a primelor patru volume din Filocalie numele lui Arsenie Boca nu mai este menționat. Fiind prigonit de Securitate, nu este amintit nici în Istoria Bisericii Ortodoxe
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
anului 1944 profesorul Nichifor Crainic verifica la Sâmbătă de Sus traducerea starețului Arsenie Boca și a lui Serafim Popescu din Filocalie. Ultimul traduce Marcu Ascetul (v. Telegraful român, 15 ian. 1991). La publicarea în comunism a primelor patru volume din Filocalie numele lui Arsenie Boca nu mai este menționat. Fiind prigonit de Securitate, nu este amintit nici în Istoria Bisericii Ortodoxe Române de pr. dr. Mircea Păcurariu (Ed.Sțiința, Chișinău, 1993). Îl ajută pe părintele profesor Dumitru Stăniloae (fostul său profesor
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
Athos, îl încurajează la lucru, recitind textele, realizează coperta colecției, susține lucrarea pentru tipărire prin numărul mare de abonamente pe care le procura. În prima ediție a volumelor, Părintele Dumitru Stăniloae îl numește pe Arsenie Boca „ctitor de frunte al Filocaliei românești”. După ocuparea țării de către armata sovietică, Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945,pentru participarea activă la mișcarea legionara, dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945 în urmă presiunilor
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
sat fără biserică". Astfel, el s-a deplasat în toate parohiile din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor, verificând stadiul lucrărilor de construcție sau modernizare, precum și modul de cheltuire a banilor. Episcopul Dr. Calinic Dumitriu este autorul câtorva cărți cum ar fi: "Biblia în Filocalie" (2. vol., Trinitas, Iași, 1995), "Tanatologie și nemurire" (Cantes, Iași, 1999), "Meditații filocalice" (Cantes, Iași, 2001), "Un stareț simbol - Arhimandritul Iachint de la Putna" (coordonator, Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Logica Trinității" (Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Fenomenul "Biserica ortodoxă secretă" - o erezie la început
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
scris” și „Înțelepciunea cea mai presus de cuget”1, făcând referire la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale, luând ca punct de plecare scrierile Părinților răsăriteni cuprinse în cele douăsprezece volume de Filocalie românească, traduse de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie precizat că Părinții filocalici nu-și propun să dezvolte o dogmatică sistematică, ci prezintă pe Dumnezeu ca țel al vieții creștine, ca Persoană ce revarsă dragostea Sa asupra creației și
Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
unui sondaj INFOTAG din 2000, 23% din populația creștină din Republica Moldova aparține de Mitropolia Basarabiei (aproximativ 720 000 de credincioși). Părintele profesor Dumitru Stăniloae a trudit o viață întreagă la întregirea în limba română a monumentului pe care îl reprezintă Filocalia Românească. Un mistic al Bisericii Ortodoxe Române este părintele Arsenie Boca. Acesta a fost și pictor de icoane, dar și un vestit duhovnic. Scrierile sale constituie astăzi una din lecturile fundamentale ale multor trăitori ortodocși. Părintele Ilie Cleopa a izbutit
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
22 Henry Barclay Swete, op. cît., p. 89-90.} Hristos este tot una cu a fi puțin la minte sau cu a te sinucide din punct de vedere intelectual”{\cîte 23}. Creator, cu Sfanțul Grigorie de Nazianz, al genului literar al Filocaliei creștine, prin adunarea de texte alese din Origen, Sfanțul Vasile caută cu stăruința frumusețea sufletului, reflex al frumuseții dumnezeiești. Făcând referire la frumusețe, într-una din omiliile la psalmi, spune că „unii înțelepți au definit frumusețea ca fiind simetria și
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
subliniat cosmică despre Biserică, Nichifor Crainic reactualizează pe marele teolog și mistic al creștinismului răsăritean, pe Dionisie Areopagitul, atât de caracteristic pentru spiritul cosmic al ortodoxiei, dar atât de uitat de teologia românească din ultima sută de ani. Alăturea de Filocalie colecția scrierilor de caracter mistic-ascetic ale răsăritului Dionisie Areopagitul este al doilea izvor de frunte al teologiei lui Nichifor Crainic, ambele puse din nou în circulație de dânsul. Dionisie Areopagitul pune în legătură de copie și model, dar și într-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a-l iluziona și a-l face să nu vadă neantul către care e dus. Adam nu s-a putut înjosi decât dându-se pradă iluziei că ar deveni Dumnezeu prin propria lui natură, cum observă un scriitor din Filocalie. Și toate simulacrele cu care negativismul culturii moderne iluzionează pe om nu sunt decât aceleași mijloace diabolice de înjosire a lui. Ele se insinuează deopotrivă în nobilul domeniu al artelor, unde chipul și asemănarea lui Dumnezeu în om apar cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și de toate, sfinții se ridică în contemplația mistică până la experimentarea suprasensibilă, până la vederea miraculoasă a luminii necreate. „Fericită e mintea care, trecând peste toate cele ce sunt, se bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai bine sensul preocupării noastre, să trecem acum la un alt aspect și anume la caracterul sofianic al frumuseții. Expresia de „frumos sofianic” a apărut întâia oară în românește întrun eseu despre Sensul teologic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cosmosul îi apare, ca în ziua întâia și ca în ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente. Ea îl determină pe Sergiu Bulgakov să scrie: „Ortodoxia are viziunea frumuseții spirituale ideale, de care sufletul caută să se apropie. E împărăția cerească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inteligibilă, după cum se rostește Maxim Mărturisitorul: „Precum ochiul sensibil îl atrage la sine frumusețea celor văzute, așa și mintea curată o atrage la sine cunoștința celor nevăzute, iar nevăzute numesc pe cele fără trupuri”(Maxim Mărturisitorul. Centuria I, 88, în Filocalie. DESPRE ARTĂ Arta nu s-a născut în rai. Arta, expresia cea mai autentică și mai specifică a sufletului omenesc, nici nu s-ar fi putut naște în rai. Căci raiul, așa cum ni-l imaginăm după puținele indicații biblice, implică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aproape toată arta iudaică fac parte din această categorie diabolică a perversității artistice. Obiectul unei asemenea arte nu e omul spiritual, ci omul de la brâu în jos, omul „cu cele de sub pântece” ca să ne slujim de o expresie plastică din Filocalie. Dacă m-ar întreba cineva ce pedeapsă merită acești degenerați adoratori ai bestialității, aș spune că nu merită mai mult decât să fie forțați să reproducă personal în public scenele de desfrâu, pe care le descriu sau le pictează. Aș
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
har, atunci și propria-i stare și-o va vedea în vremea rugăciunii, semănând cu safirul sau cu fața cerului, iar această stare Scriptura o numește și loc al lui Dumnezeu”(Evagrie Ponticul: Deosebirea patimilor și a gândurilor, XVIII. în Filocalie vol. I). Se poate ceva mai limpede și mai categoric pentru a înțelege că nu prin inconștient și nu prin iraționalul abisal se manifestă Dumnezeu în ființa umană, ci prin spirit, prin partea cea mai înaltă, care e din creație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vostru strimt. Norocul vă petrece. Iar eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece. Pentru ascet însă, orgoliul e păcatul capital, care a adus prăbușirea omului, durerea și moartea în lume. Căderea lui Adam din dumnezeire, cum scrie în Filocalie, decurge din păcatul orgoliului. Ascetul nu urăște și nu disprețuiește lumea ca făptură cosmică a lui Dumnezeu, ci păcatul din lume, care o dezdumnezeiește. A numi genialitatea un nou monahism și o altă sfințenie, cum face Berdiaev, înseamnă a confunda
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
zice Maxim Mărturisitorul, sunt în afară de minte, iar reprezentările lor sunt așezate înlăuntru; deci într-însa te folosești de aceste reprezentări bine sau rău; căci greșitei întrebuințări a reprezentărilor îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”(Maxim Mărturisitorul: Centuria II 31, în Filocalie, vol I). Sfântul se leapădă de lumea din afară prin lepădarea de reaua întrebuințare a gândurilor despre lume. Tocmai de aceea, lupta cea mai crâncenă a ascezei creștine e lupta cu sine însuși, adică cu propriile idei pătimașe în legătură cu lumea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vorbește de destructurarea ordinii la scară planetară reluând astfel ideile lui Troțki despre așa-zisa "revoluție permanentă" și "revoluție mondială"" (p. 27). 10 Alexandru Mușina, op. cit., p. 147. 11 Ibidem, p. 133. 12 Liviu Petrescu, op. cit., p. 147. 13 Cf. Filocalia română, VII, Editura Humanitas, București, 1999, traducere, introducere și note Dumitru Stăniloae, pp. 469, 487, 488, 512. 14 Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, București, I, 1978, p. 146; v. și ediția de la Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]