1,782 matches
-
de a accepta cenușiul rutinei - pentru alții odihnitor, pentru ea ucigător, din prea frecventa reflexivitate la care fusese condamnată, poate chiar dinainte de naștere, prin înțelepciunea dezvoltată în familii de intelectuali, preluase prea mult din preocuparea pentru forma perfecta, din gena filologului, lingvistului, literatului, de pe la strămoși, sau poate din vieți anterioare ? » Cam așa aș răspunde la întrebarea despre perfecțiunea formei. - Ce rol are spontaneitatea în transpunerile tale? - Mi se întâmplă să traduc ceva, să depun traducerea undeva, într-un loc mai ferit
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
De aceea spunem că basmele sunt mereu actuale, că ne reprezintă și că sunt nepieritoare.” - Mai apar, câteodată, și „complicații” atunci când traduci/adaptezi? În ce constau și cum le rezolvi? - E pasionant să traduci, simți pe de o parte plăcerea filologului de a transpune mental gândirea autorului în altă limbă decât a fost scrisă, plecând de la adevărul ilustrat, care este gândit la fel în orice limbă, în logos uman universal. Desigur, există și o componentă subiectivă, ca în „citirea” oricărei opere
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
a fost acordată Medalia „Virtutea literarăˮ și o Diplomă omagială. Al. Florin Țene a precizat că se conferă cea mai înaltă distincție a LSR prof. Vințeler, unul dintre cei mai de seamă slaviști europeni și unul dintre cei mai importanți filologi ai zilelor noastre, „pentru excelență în culturăˮ. Voichița Pălăcean-Vereș, autoare a cărții „Întîlniri cu Profesorul Onufrie Vințelerˮ a realizat un portret al celui pe care îl consideră Magistrul, iar nonagenarul Ion Ghiolțean a făcut o scurtă prezentare a cărții. Felicitări
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, ÎN ȘEDINȚĂ SPECIALĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1446558514.html [Corola-blog/BlogPost/373735_a_375064]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari - prefață- De profesie filolog, Adriana Butoi debutează în volum de versuri după ani și ani de activitate administrativă în Lira21. Discretă și modestă dar cu un temperament justițiar poate întreținut de profesoratul practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1448082894.html [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
calitate, de a nu include autorii contestați sau care ar putea aduce un prejudiciu de imagine demersurilor noastre literare. Vom avea în vedere colaborarea, la editarea și finalizarea antologiilor, cu profesori universitari de înaltă ținută morală și academică, cercetători și filologi de renume, care să aprecieze cu imparțialitate și profesionalism textele selectate, propuse spre antologare. Nu intenționăm să lezăm pe nimeni și nici să afectăm respectul de sine al cuiva, ci doar să aducem la lumină, ca de fiecare dată, valori
ANUNŢ LANSARE: SESIUNE DE ÎNSCRIERI PENTRU INCLUDEREA ÎN ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453730054.html [Corola-blog/BlogPost/383936_a_385265]
-
înainte. 1Marele geograf George Vâlsan arată că Ținutul Porților de Fier are o imprtanță covârșitoare pentru istoria poporului roman deoarece pentru trecut “ascunde - după toate probabilitățile geografice și entice și după concluziile la care au ajuns până acum istoricii și filologii - cheia enigmei originii poporului românesc”. Acest ținut al Porților de Fier, care a avut ca centru de convergență Severinul este locul în care (arată Vâlsan), “după toate probabilitățile trebuie pus leagănul poporului roman” (George Vâlsan, Ținutul Porților de Fier, în
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
activitate profesională, cu zece generații de elevi de școală primară, toți de nota 10. Mai întâi olimpici calificați la faza națională a materiilor de bază, puțin mai târziu studenți cu bursă de merit, în prezent ingineri, medici, profesori, economiști, informaticieni, filologi, magistrați, manageri, oameni de cultură și artă, peste tot în țară sau străinătate, cei peste 300 de elevi modelați de doamna învățătoare Marioara Herpuț ascund astăzi, într-un zâmbet de mulțumire, lacrima de nostalgie strecurată dezinvolt în colțul ochiului. Vacanța
DĂSCĂLIȚA MARIOARA HERPUȚ A PLECAT ÎN VACANȚA... VIEȚII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1467290817.html [Corola-blog/BlogPost/367712_a_369041]
-
vanitatea, veleitatea și voința acestor Convorbiri imaginare cu..., ci un alt tip de Literatură critică: iată ce se vor ele.” Și mai cred, la finalul lecturii acestei cărți de excepție, că este o carte deschisă continuării pentru specialiștii filozofi, pentru filologi și elevi, studenți întru studiu și interpretare, dar și pentru lectorul doritor de o incursiune enciclopedică, de-a gata, fără dicționar! Este o carte de experiență și erudiție, demonstrată noematic. Ar trebui să facă mai multe valuri...scrise! Cristina Ștefan
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
mortăciune jilavă dovedind deontologic lipsă de caracter și comportament ecologic ca virgulă om, carte ilizibilă și necitită ce va îngălbeni la domiciliu sau pe la amici și cel mult în depozitul legal, iară nu în focarul canonic, de să-și dea filologii masteratele sau doctoratele pe unele aspecte de la dânsa dintr-însa. Ci numele lui fiind astfel o inexistență fără folos altul decât biruința personală asupra increatului, nu putem pretinde Cărturarului nimic civic de mare anvergură, cum nici pescarului amator sau filatelistului
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
s-a premiat recent( Festivalul AvangardaXXII, Bacău, 2015) o carte la Editura Eubeea, cu titlul Reciclare la Cubul Rubik. De data aceasta volumul adună subintitulatele "prozoeseme și alte farafastâcuri”, eseuri, în fapt, inspirate fie diaristic fie din vasta lectură a filologului Maria Nițu. Citind aceste proze scurte, scrise într-o dinamică de invidiat, în ton allegro, sărind de la un epic năstrușnic, la considerente acide, de la un diafan feminin, la exprimări colocviale, îmi imaginez autoarea într-un tablou al viitorului literar al
MARIA NIȚU- RECICLARE LA CUBUL RUBIK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1444136427.html [Corola-blog/BlogPost/352554_a_353883]
-
anumită standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
lui Iacob”, ed. Grinta 2011 Am în față o carte de povestiri care nu este ceea ce pare a fi. Alcătuit din șapte proze scurte, fiecare cu o semnificație deosebită, volumul este intitulat “Scara lui Iacob”, al scriitorului Silviu Buzan. Autorul, filolog și filozof, ne spune încă din prefață, despre dorința de a coborî filozofia din turnul de fildeș în care s-a exilat în societatea contemporană și de a o așeza în fața omului obișnuit, ca o posibilă sursă de soluții și
POVESTIRI CU GREUTATE – UN MATERIAL SCRIS DE CONSTANTIN P. POPESCU de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/_povestiri_cu_greutate_un_material_s_stefan_doru_dancus_1333099274.html [Corola-blog/BlogPost/354831_a_356160]
-
că fosta lui soție, Liudmila, a fost profesoară de germană, după 1990, l-au ajutat să vorbească fluent această limbă. Președintele rus vorbește și engleză, dar și suedeză, după spusele lui Serghei Ivanov, șeful administrației prezidențiale. „Deși nu este un filolog, apreciază lingviștii și limbile străine”, spune Ivanov. Și-a anunțat divorțul în timpul unui spectacol de balet Vladimir Puțin și-a anulat prima logodna, din motive necunoscute, cu puțin timp înaintea nunții, când toate aranjamentele erau pregătite, inclusiv inelele, rochia și
Detalii inedite din trecutul lui Vladimir Putin. Informaţii mai puţin cunoscute despre liderul rus by http://uzp.org.ro/detalii-inedite-din-trecutul-lui-vladimir-putin-informatii-mai-putin-cunoscute-despre-liderul-rus/ [Corola-blog/BlogPost/94124_a_95416]
-
nu-l mulțumiseră poate și din cauză că în tinerețe, împăratul fusese un foarte înverșunat adversar al tuturor oracolelor, de orice fel. Cu timpul însă, deveni mult mai superstițios și încet, încet, prinse încredere în Tiberius Thrassylus care era și un eminent filolog totodată, cu o bogată cultură și care întreținea o legătură strânsă cu biblioteca din Alexandria. La porunca împăratului fură deschise și cercetate cărțile sibiline aflate în lăzile lor de aur de sub statuia lui Apollo Palatinul din Roma. În urma cercetării acestora
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406237390.html [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
sugeră împăratului că trebuiau să acționeze iar primul lucru era acela de a aduce mai mulți învățăți chiar acolo în insula Caprae, aceștia urmând a se alipi la grupul deja existent care cercetase bolta prin observații și calcule în Alexandria, filologul explicându-se de faptul că o discuție filosofică pe marginea acestui caz fiind absolut necesară. Împăratul încuviință fără prea mult entuziasm, filosofia prvocându-i repulsie. Având permisiunea, Thrassylus scrise în zilele următoare mai multe epistole către alte minți luminate din vremea
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406237390.html [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
păstrează nealterat farmecul acelei Marry England care ni l-a dăruit pe Shakespeare. Paternitatea pieselor iscălite de William Shakespe-are a fost pe rând atribuită lui William Stanley, conte de Derby, contelui de Ruthland, Cristopher Marlowe, Francis Bacon. Lăsăm disputa pe seama filologilor... Opera este genială și va înfrunta Eternitatea. Mulțumesc cerului că mi-a oferit șansa de a ajunge pe aceste meleaguri unice, binecuvântate de zei, un adevărat Parnas al muzelor... SPRE FANTASTICA SCOȚIE Părăsim castelele și universitățile engleze pentru marea aventură
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de-a lungul timpului, Mihai Eminescu ar fi depășit cu mult, în acest domeniu, pe Vasile Alecsandri, după cum l-a depășit și în creațiile de inspirație populară. Unele dintre manuscrisele lui Mihai Eminescu au fost studiate și clasate de către eruditul filolog Moses Gaster (1856-1939) în două dintre lucrările sale, ”Literatura populară română” (1883) și ”Chrestomație română” (1891), lucrări document care au stat la baza studierii acestui domeniu de activitate literară de către o seamă de folcloriști și etnologi români. În special, pentru
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
născut la 14 iulie 1946 la Huedin, Cluj. Și-a petrecut copilăria și primii ani ai tinereții la Oradea, după care, prin 1967 s-a mutat la București unde a locuit până la începutul anilor '80 când a luat drumul exilului. Filolog de formație, și din câte ne amintim noi, a urmat și studii teatrale, profesând chiar actoria. S-a stabilit în Australia, la Sydney, unde a mutat pentru un timp unul din „centrele literaturii române”. Din Australia împreună cu oameni de suflet
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sefan_dumitrescu_scripta_stefan_dumitrescu_1371685913.html [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
de patruzeci de ani. -Magistre Ahnbar Ruthavan! rosti Tiberius Thrassylus surprins. În sfârșit ați sosit! Iată! continuă el, este aici cu noi astronomul și ilustrul magistru persan Ahnbar Ruthavan, mare mag, astrolog, magistru al științelor frumoase și poet, un mare filolog, venit tocmai de la curtea lui Arthavan al II-lea împăratul Parției, suveran care din păcate nu este prietenul Romei, însă asta nu ne împiedică să-l avem aici printre noi pe acest om deosebit. Toate privirile se îndreptară spre cel
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
bucurat enorm să-i aflu printre laureații concursului „Limba română este Patria mea” pe bunul meu prieten de crez și de luptă pentru repunerea limbii române din Basarabia în funcțiile ei firești și pentru revenirea la alfabetul latin -românesc, reputatul filolog poliglot și jurnalist de vocație Vlad Pohila, precum și mai tinerele speranțe literare basarabene Doina Postolachi și Radmila Popovici Paraschiv. Nu voi stărui asupra altor materiale. Faceți o revistă de nota 10. Așa s-o țineți și să vă ajute Dumnezeu
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – by http://uzp.org.ro/revista-scurt-circuit-oltean-nr-15-162013-din-partea-cititorilor/ [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
a Asociației Internaționale de Literatură Comparată (AILC), din 2009, iar în 2011 devine redactor al revistei universale de creație și atitudine culturală „Armonii Culturale”. „Lecturi în oglindă” (Editura Grinta, Cluj Napoca - 2010, 200 pagini) ultima carte, ca și apariție literară, a filologului Monica Grosu, este o inedită lucrare de tip eseistic. Structurată în patru părți, fiecare abordând o categorie diferită a eseisticii literare, lucrarea este unitară și echilibrată prin modalitatea de formulare și prezentare a punctelor de vedere exprimate de către autoare. Cele
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Monica_grosu_lecturi_in_oglinda_sau_despre_necesitatea_si_valoarea_unei_exegeze_constructive_ca_punct_de_sprijin.html [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
scriitorii Ion Brad, Gheorghe Jurcă, universitarul clujean Vistian Goia sau Ironim Muntean. În incursiunile sale exegetice asupra operelor autorilor evocați, Monica Grosu se dovedește pe deplin responsabilă de însemnătatea actului critic, întrunind reale calități de moderator, observator, analist. Ca și filolog, se oprește, cu destulă persuasiune, asupra scrierilor unor oameni de cultură valoroși. Monica Grosu preferă lecturile tari, esențiale, vitale pentru o literatură a valorii, a creșterii spirituale, ca hrană zilnică destinată împătimitului de cultură, de uman, de frumos. Comentariile sale
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Monica_grosu_lecturi_in_oglinda_sau_despre_necesitatea_si_valoarea_unei_exegeze_constructive_ca_punct_de_sprijin.html [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
Într-o noapte s-au montat geamurile. Așa că Tohă, atletic, în forță, a trecut... prin sticlă. S-a tăiat îngrozitor, a sângerat, a fost chemată salvarea... Nu doar porecla "Bietul Tohă" a urmat acestei întâmplări, ci și inscripționarea geamurilor. Pentru filologi, istorica inscripție UT se citea, pe silabe, cu aliterație și ritm interior: Ui-tă-te, "TOHĂ"-nea-nu-le!!! Vă pot da și alte exemple care să justifice această poreclă. Într-un an, fusese invitat să vorbească la o lansare de carte la Orșova
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magistrul_mirela_borchin_1389428787.html [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
împotrivindu-se, a pus o cămașă albă pe Domnia Sa, dar nici n-a vrut să audă de cravată. Nemairezistând nervos, cu cravata în mână, Ionel Funeriu (tatăl fostului ministru) i-a spus pe un ton mai ridicat: - Sus bărbia!!! - Ce filolog ești tu?! se răsti Magistrul. ASTA-I BARBĂ, NU BĂRBIE!!! Altă dată, în preajma Paștelui, a intrat răvășit în catedră. Fusese în amfiteatru să-și țină cursul și nu găsise picior de student pe acolo. Își frământa mâinile cu amărăciune: - Toată
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magistrul_mirela_borchin_1389428787.html [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
veridice și idei exprimate din punctul de vedere și prin modul de interpretare a individului care le-a trăit. Multe dintre jurnale sunt declarate de autorii lor ca fiind romane, deși jurnalul și romanul sunt specii diferite. Există chiar unii filologi care consideră, că jurnalul ar putea aparține narațiunii, aducând în acest sens unele argumente. Dezbaterea acestei probleme dificile, de a justifica corect considerarea jurnalului ca roman, necesită însă o cercetare minuțioasă. În romanul propriu-zis, un narator povestește despre alte personaje
”CONSIDERAŢII PRIVIND CÂTEVA ASPECTE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1455728256.html [Corola-blog/BlogPost/383991_a_385320]