1,777 matches
-
Minerva, prima lui apariție realizează un mozaic de tip venețian autohtonismul ș i (presupusa) editorială - Mihai Eminescu. dirijat tematic:modernitate. Rayonnement d’un génie. 1. Publicistica lui Eminescu George Apostoiu, diplomat de Continuându-ș i periplul de (Gazetarul, Avatariile publicisticii, carieră, filolog (cândva) bucureștean, investigator eminescian, el a publicat Context și condiție morală).căruia situația politică și culturală a a doua carte în 2002 (Editura „Europa 2. Eminescu despre străini. României după Evenimentele din Nova”), intitulată Eminescu. Pour le Critica de fond
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Dilema”, ca autor e vorba de dezvoltarea și progresul Noica, Emil Cioran, Nae Ionescu al cărții Despre îngeri (2003). românilor în statornicia lor identitară. (profesor de logică și filosofie al unora Numaidecât, indicativul care i-a urmat Cu siguranță, diplomatul filolog d int re aceș t ia) . Preocupă r i le „și erezia naționalistă” a trezit George Apostoiu a înregistrat în intelectuale, dispozițiile biografice ale curiozități, întrebări, formulând panoplia sa scripturală o carte acestora și ale fiecăruia în parte sofisme și
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
profesorii săi (a avut norocul cunoașterii în "orășelul de școli" a unor celebrități didactice și științifice precum Timotei Cipariu, Ion Micu-Moldovan ș.a.) urmează Facultatea de Istorie și Latină din cadrul Universității bucureștene. La absolvire, un alt fost elev strălucit al Blajului, filologul Ion Bianu, pe atunci profesor la Universitatea din București, îi recomandă să-și ia ca teză de licență istoria Școlilor Blajului. În 1897 își susține această teză de licență care se bucură de aprecierea comisiei, dată fiind și noutatea subiectului
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
măcar cîteva titluri din imensa literatură de pe marginea operei eminesciene îmi pare a fi un gest cel puțin orgolios. Să fie chiar atît de original eseul încît să nu mai fie nevoie de trimiteri, de analiză a receptării? Poate un filolog să ignore referințele (sau să se mimeze această atitudine), cuprins fiind de un inexplicabil "flux eseistic"? Pentru a căpăta cîteva răspunsuri trebuie să vedem exact ce aduce nou eseul lui Dan Mănucă. Cartea are trei părți ("cercuri", le numește autorul
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
crede, o prezentare a vieții lui Eminescu. "Destinul" este echivalentul strînsei legături cu militantismul pașoptist din prima perioadă de creație. Dan Mănucă denumește prin acest cuvînt relația specială dintre imaginar și "contingent". La fel, "Legenda" ar fi mai pe înțelesul filologilor, o "scuturare de podoabe" iar "Ființa", deplina maturitate artistică. Așadar, cele trei titluri, atît de sugestive, ascund mai vechea împărțire stilistică în trei etape, propusă de Tudor Vianu. Apar apoi noi diviziuni prin care autorul dorește să explice evoluția poetului
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
facilitează acestuia pendularea între planul biografic și cel al operei propriu-zise. Aceiași termeni duc la narativizarea discursului critic, rezultatul fiind un fel de "poveste eseistică". Locurile comune din receptarea critică a lui Eminescu sînt incomplet camuflate în acest "pelerinaj" al filologului spre eseul filosofic. Dan Mănucă, Pelerinaj spre ființă. Eseu asupra imaginarului poetic eminescian, Editura Polirom, colecția "Collegium. Litere", 1999, 288p., f.p.
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
a discuta constructiv. Am mulți prieteni și la Cluj, unde am fost mai des în ultimul deceniu din cauza lui Marian Papahagi. Dintre clujeni, țin în mod special la lingviștii Sabina Teiuș și Mihai Gherman - acesta din urmă și paleograf și filolog, specializări tot mai rare în România, unde, din păcate, științele filologice atrag tot mai puțini tineri... Fiindcă e o muncă deosebit de grea, cvasi-anonimă și foarte prost plătită. În revista noastră s-a scris în repetate rînduri că, în cîțiva ani
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
răsfoind mii de pagini pentru alcătuirea unor note etc.? Iar pe de altă parte, nici edituri capabile să scoată aceste ediții scumpe, laborioase și neprofitabile nu mai sînt. Ați urmărit probabil în presă ce s-a întîmplat cu "Minerva"... Ba filologi de vocație mai sînt. La București lucrează Mihai Moraru, care e o personalitate de prim plan, și cu el colaborez foarte bine, ne pasionează pe amîndoi apocrifele, el are o pregătire desăvîrșită. Acuma, de lucru pentru filologi ar fi destul
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
cu "Minerva"... Ba filologi de vocație mai sînt. La București lucrează Mihai Moraru, care e o personalitate de prim plan, și cu el colaborez foarte bine, ne pasionează pe amîndoi apocrifele, el are o pregătire desăvîrșită. Acuma, de lucru pentru filologi ar fi destul, căci o parte din patrimoniu e încă în manuscris. Am prieteni și în generația tînără și lucrez cu ei cu cea mai mare plăcere, Mircea Vasilescu, de pildă, sau bulgarista Elena Siupiur, care mă ajută în partea
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
aportul extraordinar al d-lui Victor Durnea care nu întocmește aici, cum se scrie în foaia de titlu numai nota asupra ediției, ci s-a îngrijit de ținuta filologică a textului. Și o face excelent și cu multă acribie de filolog, păstrînd - nu ca precedenta editoare - toate formele de limbă specifice lui N. Iorga, revenind asupra nepermiselor unificări și eliminări de formă de limbă operate de Liliana Iorga. De aceea, tocmai, s-a ales, ca text de bază al ediției actuale
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
fără îndoială, ediția critică a operei lui Dominic Stanca, în două volume, intitulate Timp scufundat și Un ceas de hîrtie. Tipărită în condiții excelente la editurile Universalia și Du Style, ediția operelor complete ale scriitorului convoacă o echipă strălucită de filologi, critici, istorici literari și oameni de teatru; îngrijită, prefațată, cuprinzînd un amplu tabel bio-bibliografic, cu note și comentarii de Ion Vartic, Doina Uricariu, Mariana Vartic, Ștefan Oprea și Sorana Coroamă-Stanca, ediția critică reprezintă un exemplu din multe puncte de vedere
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
dor) folosesc numai cuvinte de origine latină, acestea reprezentând peste 85 la sută din lexicul eminescian, cum o probează Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu. Poetul se dovedea așa de profund cunoscător al subtilităților limbii române, încât era consultat de filologi reputați, ca de pildă Al. Lambrior, Moses Gaster, H. Tiktin. Pe urmele lui Perpessicius, Gh. Bulgăr stăruie îndelung în laboratorul manuscriselor eminesciene, remarcând evoluția figurilor de stil de la o variantă la alta, continua cizelare și înnobilare a textului (O, rămâi
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
slăbiți la minte de soarele nemilos și de hrana proastă, aceste mașinării defecte să treacă la acțiune. La sfârșitul anilor șaptezeci locuiam într-un cămin studențesc din Timișoara. Eram, cred, în anul al treilea și împărțeam camera cu câțiva juni filologi. într-o seară, unul dintre ei a sosit însoțit de-un tânăr brunet, cu barbă subțire și zâmbet serafic: "E palestinian și caută pe cineva de la engleză să-i facă temele!" Nu mai știu dacă eu sau un coleg de
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive pentru care meșteșugul versificării, însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-ar putea zice - au vocație pentru literatură (dar n-a fost și Perpessicius, întîi, un ,,literator"?). Apoi, mă întreb, de cîtă atenție se bucură în presa noastră
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
Trecerea celor doi pe trotuar, în soare, mîncînd cireșe dintr-un toc pe care-l ținea, galant, Dima și din care celălalt se servea cu distincție galică, era spectacol vivant. Unul anulînd cumva morga catedratică. Acuma văd pictorul din studentul filolog. De altfel, cu "magistrul" mă vedeam mult mai tîrziu, aproape anual, dar la fel de emoționat, cînd lucram de-acuma la "Cronica", întreținîndu-mă la un... salam de Sibiu și la o bere ("Lasă, dragă, plătesc eu!"), pe terasa de la Cumpătu. Ambele nume
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
se pare aceea a "fructelor de mare": sintagma e tîrzie, calchiată după franceză (acum se înmulțesc indicațiile de tip "produse seafood"), dar acoperă o realitate orientală și mediteraneană cu care lumea românească se familiarizase mai de mult, prin comerțul balcanic. Filologii, cititorii de literatură din secolul al XIX-lea sau ascultătorii răbdători ai poveștilor bunicilor au desigur conștiința contactului cu ceea ce, după câteva decenii de întrerupere, a putut să ne pară exotic; istoria cuvintelor o confirmă. Impresia răspândită azi e totuși
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
și Directorul Institutului de cultură italiană din Timișoara, și căruia îi datorăm cultivarea românisticii la Universitatea din Pisa și pe Bruno Mazzoni, lector în capitala noastră în anii '70, în prezent profesor universitar de literatură română la Pisa. Așadar, trei filologi italieni, observatori atenți și receptivi, pentru care România, după propriile declarații, reprezenta/reprezintă patria de suflet. Nici una din constatările, de o impecabilă urbanitate, ce ar trebui să ne îndemne să luăm aminte, subliniez, nu a fost făcută de la distanța autoprotectoare
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
parabolă esoterică și comică despre cenzură. Protagonistul povestirii, influent sfetnic al unui dictator, este înălțat la rangul de trezorier al tuturor cuvintelor din țară. În această calitate, el organizează și supraveghează producția de texte literare, ajutat de o echipă de filologi - pretext epic pentru Ștefan Aug. Doinaș de a-și demonstra și forța de pamfletar: " Bătrânul Marga, căruia i se zicea Maître, era un uriaș gheboșat, cu barbișon și părul vâlvoi, care te împroșca cu scuipat când vorbea; și vorbea continuu
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
care desăvârșesc opera inițiată de el", de Bălcescu. Disponibilitatea interpretativă a criticului Mircea Anghelescu se manifestă eclatant în textele având ca obiect literatura propriu-zisă, în speță aceea a unor scriitori precum Paul Miron, Grigore Cugler sau Peter Neagoe. Paul Miron - filolog eminent, istoric literar și scriitor de mare rafinament, susținător neobosit al valorilor noastre culturale peste hotare, figură de prim plan a diasporei românești - e un prozator foarte apreciat astăzi, un memorialist cu ochi de estet al cărui scris indică o
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
și cel al cotidianului, pentru a accepta în schimb șocanta revelație că unul și același limbaj ne e firesc și la îndemînă, sau dimpotrivă, străin și de neînțeles. Am simplificat enorm raționamentul și concluzia autoarei, dar nu am falsificat-o. Filologii vor recunoaște aici o veche și complicată problemă a cercetării literare, care se pune acut mai cu seamă în studiul poeziei. Dar și cititorii obișnuiți vor înțelege intuitiv, că de îndată ce recunoaștem că limbajul poeziei - pe care ne-am învățat să
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
pot să-mi dau seama din ce am văzut, purtînd amprenta regizorală, și nu și din ce am citit. Multe lucruri sînt discutabile dar nu flagrante, nu eronate, nu încărcate deformator de o doctrină sau de alta. Cristian Tiberiu Popescu, filolog, știe precis care sînt zonele minate și se ferește de ele. Subiectul are ca temă centrală perioada lui Eminescu de la Timpul. Publicul poate face cunoștință, și nu într-un mod periculos și deformator, ci chiar decent, cu proza politică a
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
V. Șerban); o parte considerabilă a cărții o reprezintă peste 300 de Cîntece populare-scrisori din timpul războiului din 1916-1918. Materialul a fost adunat de autorul colecției în timp ce era mobilizat, în primul război mondial, la Cenzura militară. Situație ideală pentru un filolog, nu lipsită de o anume ambiguitate morală în actul de a citi și a folosi - fie și în scop științific - scrisorile altora. Condiții asemănătoare au determinat de altfel și apariția unei foarte interesante cărți a celebrului Leo Spitzer: ale prizonierilor
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
sînt din nou puternică, curajoasă, că iubesc lumina și că ea se așează, iarăși, pe fața mea. Că intru, nu știu pînă cînd, în armonie cu mine și cu povestea mea. "NU VĂ FIE FRICĂ!..." Doi foști colegi ai mei filologi, cu unul dintre ei purtam, cîndva, discuții palpitante despre Muzeul }ăranului Român, sînt și artiști. Artiști importanți, cu studii, cu turnee internaționale și concerte ținute în atenee și filarmonici. Au încercat să nuanțeze puterea cuvîntului, să-l exprime și altfel
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
în domeniul limbilor și al comunicării. Ca și dicționarul anglicismelor în Europa (coordonat de Manfred Görlach), pe care l-am prezentat acum cîțiva ani în această rubrică, dicționarul latinismelor și volumul care îl însoțește nu sînt de fapt destinate doar filologilor. Ele oferă cea mai bună orientare pentru cei care vor stabili compatibilitatea sau unificarea terminologiilor, ținînd cont de tradiții, modele și norme de adaptare; de asemenea, pot contribui la programele pentru învățarea în interrelație, "una prin alta", a limbilor romanice
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
afirmă, generos: "concluziile științelor contemporane sunt argumentul principal în ordinea renunțării la prejudecățile încăpățânate să susțină un statut Ťînchisť al literaturii, confundând natura specifică, distinctă, și identitatea operei literare cu un teritoriu închis și impermeabil la dialog", lucrurile devin serioase. Filologul, descătușat, uită de transparență și de dialogul cu neinițiații în M. Bahtin, Callois sau Derrida și începe un bombardament teoretic de sub ale cărui lovituri începe să iasă la suprafață un eșafodaj. Un excurs prin istoria modernismului ne lămurește, lăsându-i
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]