1,926 matches
-
o dată verbul decantat pînă la o frapantă personalizare cu cel al unor înaintași din cinul poeților. E o suprapunere pe cît de discretă pe atît de inevitabilă în acest "bulion de cultură" în care ne aflăm. Corzile lirei d-sale filologice emit sunete corespondente unor alte lire, ilustre, precum un omagiu și totodată precum o regăsire într-un trecut-viitor care-l fascinează pe autorul ce receptează cu destulă indiferență prezentul, care, la rîndu-i, nu-l înscrie în cinstirea cuvenită. Iată un
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Rodica Zafiu Exactitatea reproducerii unui mesaj verbal poate fi extrem de importantă din punct de vedere filologic sau juridic; în alte situații de comunicare, este însă destul de sistematic neglijată. Echilibrul dintre reproducerea ideilor și reproducerea cuvintelor în care acestea sînt exprimate cunoaște forme foarte diferite în conversația curentă, în transmiterea bîrfelor și a zvonurilor, în biografiile romanțate
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
măiestrit scoasă în releif de fotograful Giuseppe Fausto în cele 10 ilustrații din lucrare, chiar dacă le-am fi preferat în culori...) și, pe de alta, pentru interesul științific de a putea compara transcrierea cu originalul, cum se procedează în edițiile filologice. Ne dăm seama însă că o asemenea ediție rămîne încă un deziderat... Acum, cînd corpus-ul inscripțiilor de la Săpînța este editat, se așteaptă contribuțiile folcloriștilor, ale etnografilor, ale sociologilor; acestea, odată coroborate cu cercetarea actuală, pe tărîm lingvistic, vor putea
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
convențiile și dogma discursului critic. Robert Burns este considerat poetul național al Scoției. Ce înseamnă asta? Două lucruri, perfect distincte: că există un efort colectiv intelectual de îngrijire a operei lui Burns, cu tot ceea ce presupune o astfel de întreprindere filologică, inclusiv abordări neortodoxe ale poeziei sale, și că în fiecare an pe data de 25 ianuarie se sărbătorește aniversarea poetului, printr-un consum în proporții remarcabile de whiskey și haggards autentic scoțieni, un fel de caltaboși în care nimeni nu
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
piatră funerară. Nenorocirile unui slujnicar, nuvelă pe o temă românească din 1861, vestește românul publicat doi ani mai tîrziu. Mitică Râmâtorian îl anunță pe Dinu Păturica, cu tendința lui maladiva spre chiverniseala și parvenire. Ediția d-lui Mircea Anghelescu, impecabila filologic, prin minuțioasa cronologie a vieții și a operei, dar, mai ales, prin amplul capitol al cronologiei receptării operei, se recomandă că o bună ediție critică. Pentru că, pește doi-trei ani, aceasta solidă colecție a Editurii Minerva va reprezenta, în spațiul cultural
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
formulă este implicită renunțarea la tripartiția actuala: poezii antume, poezii postume, poezii originale de inspirație folclorica"). Această ocupînd, într-o ediție ideală a liricii, trei volume. Acestora ar trebui să le urmeze alte șase, cuprinzînd aparatul critic ("notele istorice și filologice, adică toate informațiile privitoare la fiecare poezie"). Mărirea numărului de volume (la ediția Perpessicius erau șase cu toatele) se explică prin dezideratul diminuării formatului cărții la unul obișnuit, renuntîndu-se la cel prea mare și nemaniabil al ediției academice (id est Perpessicius
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
ediție de dl Teodor Vârgolici. Pentru că, nu-i așa?, si eșecurile fac parte din patrimoniul clasicilor. Ediția, în cel de al patrulea ei volum, are parte de un bun aparat critic (prefață, note și comentarii) și de o impecabila ținută filologica. Chiar nu sînt variante deloc în scrierile lui Galaction, cum ne asigură (nereproducîndu-le) editorul lor? Gală Galaction, Opere, vol. IV. Române. Ediție îngrijita, prefață, note și comentarii de Teodor Vîrgolici. Editură Minerva, 1998.
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
de gîndire MANUSCRIPTUM este, probabil, cea mai grea publicație românească, și prin ponderea conținutului, dar, mai ales, prin migala editării. Deși sînt făcute de o mină de oameni, cele (teoretic) patru numere pe an sînt tot atîtea evenimente, iar acuratețea filologica, grafică și tipografica - ireproșabile. Și mai e ceva: ineditele scoase la lumină de revista Muzeului Literaturii Române nu sînt piese arheologice expuse sub sticlă, ci fiecare număr e conceput în așa fel încît ansamblul să fie viu, pasionant, actual prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
doctorat despre opera lui Rebreanu. Mai înainte cu ani, dl. Niculae Gheran a reprodus unele dintre aceste scrisori. Dar publicarea lor integrală e un act de restituire, echivalînd cu un important act de cultură. Ediția e ireproșabila sub raportul transcrierii filologice și a aparatului critic (notele și prefață), avînd avantajul de a prezenta, facsimilate, textele scrisorilor teribilei Ludovica Rebreanu. Editură "Bibliotecă Apostrof" a d-nei Marta Petreu are meritul de a fi tipărit această frumoasă, emoționantă ediție. Ludovica Rebreanu, Adio pînă la
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
de localități străine, sau dacă are ideea să verifice pedant exactitatea reproducerii lor, riscă să descopere varii stîlciri, ciudate și chiar comice. Experiență lecturii unor articole din presa străină despre evenimentele românești i-ar putea convinge pe mulți că exactitatea filologica nu e chiar o trăsătură caracteristică a scriiturii jurnalistice contemporane. Recentele evenimente minerești au avut de pildă dezavantajul de a aduce în discuție toponime și antroponime pe care era puțin probabil ca un cititor străin să le cunoască dinainte. În
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
traducerea ediției germane Die Krankheit zum Tode (Meiner Verlag, Hamburg, 1995) semnată de Hans Rochol, Mădălina Diaconu a consultat și alte versiuni celebre, din germană precum și din franceză, consultăndu-se, de asemenea, si cu George Popescu. E posibil ca acest efort filologic de recuperare a sensului prin cuprinderea altor interpretări să aibă șanse de reușită chiar mai mari decât apelul direct la original. Notele traducătoarei Mădălina Diaconu ămi confirmă an mare măsură bănuiala. Ample, analitice, apte de a da seama perfect de
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
Ediția dlui Andrei Pippidi (care umple o lacuna pînă acum regretabilă) este învățată și realizată înalt profesional. Pe lînga luminată prefață, de adăugat este operatorul de note dovedind - se putea altfel? - știință de carte. Nu uit să adaug impecabila transcriere filologica a textului, care întotdeauna, la Iorga, este o operație foarte dificultoasa. N. Iorga, Istoria literaturii românești (Introducere sintetică). Artă și literatura românilor (Sinteze paralele). Traducere de Lisia Simion și Andrei Pippidi. Studiu introductiv și note de Andrei Pippidi. Editură Fundației
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
nu-și mai aduce aminte Ion Vartic continuă să restituie literaturii române, printr-o susținută activitate de editor supercompetent, texte care păreau pierdute pentru totdeauna. Cunoscutul critic și istoric literar face această muncă grea cu o evidență voluptate, estetică și filologica. Încântarea să este aceea a unui copil lăsat peste noapte într-un magazin de jucării. Cel mai recent produs al acestui efort de anamneza îl constituie un roman al lui Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții, scris după
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
privilegiul absolut, chiar obligația povestitorului. Ar fi, după părerea mea, fascinant de verificat cam unde a umblat Carrière în povestiri, ce fel de inflexiuni are propria să voce. Sursele din care a preluat textele, declarate foarte profesionist într-un epilog filologic, sînt clasice, de aceea nici nu le mai enumăr. Verificarea, așadar, ar fi posibilă. Convingerea mea, nedemonstrabila, este că autorul a intervenit destul de mult. Îl suspectez de Carrière de un simț livresc al povestitului mai mare decît pare dispus să
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
din primele săptămîni de liceu, ci pe masura ce devin necesare în condițiile citirii și înțelegerii operelor. Nu lipsesc lecțiile de limbă. Se știe că vechea programa nu prevedea vocabularul, gramatică și stilistica în clasele de liceu, cu excepția unor profiluri, precum cel filologic sau pedagogic. Nouă programa conține ore de comunicare (în care se cuprinde, între altele, și limba, în accepția clasică, sprijinite, și cele de teorie, tot pe textele literare. Să nu uit un capitol inexistent înainte: dialogul artelor. Noțiuni de artă
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
manifestat interes nu numai ca simpli cititori pentru literatură lui Dostoievski. În planul exegezei ori al creației literare, bizuindu-se pe aptitudini remarcabile de interpretare, ei au demonstrat, o dată în plus, calitatea tulburătoare a oricărei opere geniale: actualitatea. Fără cunoștințele filologice presupuse de un demers de o asemenea amploare, dar cu temeritatea caracteristică unei fete bisericești autentice, părintele arhimandrit Paulin Lecca a publicat cu sprijinul unei bănci, al unei fundații și al unei edituri peste trei sute de pagini întitulate ademenitor Frumosul
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
cumva autorul unui asemenea articolaș e un năimit al vrășmașilor seculari ai ortodoxiei străbune etc.?... Ipoteticul și bănuitorul meu interlocutor poate fi liniștit: sînt ortodox convins, am un bun duhovnic și nu atentez deloc la imaginea ortodoxiei amendînd insuficientă pregătire filologica dobîndită de cursanții unor facultăți teologice. Dacă n-ar fi fost atît de multe și de grave greșelile de limbă din această carte, aș fi fost tentat să le trec sub tăcere (în definitiv, cu bunăvoință unui filolog, ele s-
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
a covîrșitor este numărul inginerilor, între aceștia a s-au trezit, în condițiile libertății cuvîntului tipărit, dobîndite după 1989, că au ceva de spus contemporanilor. De acord; însă e inadmisibilă nu atît desconsiderarea acelei științe a scrisului, dobîndite prin studii filologice (atîta lucru intuiseră pînă și adepții proletcultismului, înființînd acea contestabila "Școală de literatură"!), cît sfidarea normelor de scriere în limba standard! De aceea, înainte de întreprinderea anevoiosului drum către public, veleitarii ar trebui măcar să aprofundeze cunoștințele elementare (i.e. gimnaziale) de limbă
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
firește, volumul Aspecte din viața Blajului, din 1942. Apărută într-un moment de suferință a spiritului național, în urma Diktatului de la Viena, cartea a beneficiat de o receptare favorabilă din partea criticii, Octav Șuluțiu subliniind nu numai erudiția și rigoarea istorică și filologică a autorului (deloc suprinzătoare), ci și calitățile literare ale scrisului său. Radu Brateș a înțeles întrun mod original ideea de istorie culturală a „micii Rome”. Nu ca un set de monografii dedicate principalelor figuri istorice - deși firul istoriei este, firește
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
într-un univers foarte variat și colorat, în care perspectiva, centrul de interes, tematica se mută continuu: de la originea indoeuropeană a limbilor și ultimele descoperiri în domeniu la cărți despre istoria navigației sau a războaielor, de la gastronomia antică la critica filologică de text, de la muzee și colecții de artă antică (ați auzit de Gliptotecă?) la enciclopediștii medievali, de la istoria scrisului la istoria divinației, de la inscripții cretane, mistere etrusce sau istoria zăbalei și a calului, ilustrând ultimele teze despre originea civilizației indo-europene
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis Pawel Huelle, unul dintre cei mai cunoscuț i prozatori polonezi contemporani, s-a născut în 1957, la Gdansk, unde a urmat studii filologice. A lucrat ca jurnalist, a fost angajat al federației Solidaritatea, a predat literatură, filosofie și istorie. A fost director al televiziunii din Gdansk din 1994 până în 1999. Cărțile sale, mai ales primul roman, Weiser Dawidek (1987), au fost traduse în
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
creion“, dedicat lui Lovinescu, care pare la început recenzia unei ediții, apare ulterior drept o cercetare erudită a mediului și angoaselor criticului, o enumerare cantitativă a medicațiilor sale, pentru ca, brusc, sugestia aproape tacită a unui diagnostic incredibil să deschidă implicații filologice sclipitoare (descifrarea unor abrevieri ale jurnalului), dar și rescrierea unei pagini importante de biografie literară. La fel în secvențele dedicate lui Zaciu, Manolescu, Vona, Ianoși, Mălăncioiu, Manolescu, Manea sau Gelu Ionescu, unde surpriza reinterpretării unor episoade biografice sau literare îmbină
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
amînate - a avut totuși și consecințe negative, în previzibila reducere a reviziilor necesare. Din păcate, materialul adunat pe disc conține destul de multe erori "de tipar" (probabil de scanerizare): în text, dar și în sumar sau în lista de cuvinte. Uzul filologic al noulul instrument va presupune deci confruntarea obligatorie cu volumele tipărite. Multe erori constau în absența semnelor diacritice, intolerabilă în reproducerea unei ediții critice (S-aș vedea în loc de Ș-aș vedea, vol. VI, p. 116; șalei în loc de salei, vol. IV
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
preluat-o eu și am publicat-o în revistă, în serial, trei numere la rînd. Am mai făcut un colocviu interesant de lexicografie și actele lui pot fi găsite în "Románia Orientale"... Dacă la început revista avea o tematică strict filologică, după aceea am simțit nevoia să diversificăm materialele publicate, astfel încît ea a devenit o publicație de românistică în general. Bineînțeles că e o revistă specializată, dar se adresează și celor care nu știu limba română, de aceea traduc toate
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
fost mai des în ultimul deceniu din cauza lui Marian Papahagi. Dintre clujeni, țin în mod special la lingviștii Sabina Teiuș și Mihai Gherman - acesta din urmă și paleograf și filolog, specializări tot mai rare în România, unde, din păcate, științele filologice atrag tot mai puțini tineri... Fiindcă e o muncă deosebit de grea, cvasi-anonimă și foarte prost plătită. În revista noastră s-a scris în repetate rînduri că, în cîțiva ani, n-o să mai aibă cine să alcătuiască ediții critice. Care tînăr
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]