5,744 matches
-
a găsit caietul de poezii pe masă, unde mi-l uitasem. Răsfoindu-l în grabă, l-a luat, s-a dus în față aproape de catedra din sala de curs și a strigat: “Am găsit secretul de ce Marina este prietenă cu filologii! Scrie și ea poezii”. De atunci, parcă atmosfera a devenit mai relaxată. Era mai bine să mă fi întrebat. Desigur că, această intervenție nu a fost răutăcioasă, ci era din sinceritate, având o conotație de apreciere. Ce ușor suspiciem pe
DESPRE VORBIREA DE RĂU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1429779184.html [Corola-blog/BlogPost/374957_a_376286]
-
o familie și realizări impresionante. Unii oameni sunt născuți sub o stea norocoasă, iar Dumnezeu le-a dăruit din toate darurile sale. Este și cazul domnului Dr. Dan Brudașcu, un om deosebit și un român remarcabil. Absolvent al facultății de Filologie a Universității „Babes-Bolyai” din Cluj Napoca și doctor în studii filologice, a fost profesor la Universitatea Avram Iancu din Cluj Napoca, om de cultură, politician, publicist, scriitor, muzeograf și traducător, actualmente director general al Casei de Cultură a municipiului Cluj-Napoca, patron al
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Dan_brudascu_la_aniversarea_celor_saizeci_de_ani_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
Acasa > Impact > Istorisire > OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Bio - bibliografie OLIMPIA BERCA Istoric și critic literar, stilistician. Doctor în filologie. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Repere bio-bibliografice: 1. Numele la naștere: Șerban 2. Prenumele: Olimpia - Octavia 3. Data nașterii: 5 iunie 1933. 4. Locul nașterii: Poieni, județul Cluj. 5. Părinții: Gheorghe Șerban- funcționar. Elisabeta, născută Buciuman - casnică. 6. Căsătorită
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1422544475.html [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
4. Locul nașterii: Poieni, județul Cluj. 5. Părinții: Gheorghe Șerban- funcționar. Elisabeta, născută Buciuman - casnică. 6. Căsătorită cu poetul Eugen Dorcescu. 7. Studii: Școala primară „Spiru Haret” din Timișoara (1940- 1944 ); Liceul „Carmen Sylva” din Timișoara (1944 - 1952); Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara - secția română-germană (1958 -1963). 8. Funcții: Cercetător, cercetător științific, cercetător științific principal la Filiala din Timișoara a Academiei Române (1963 - 1996). 9. Doctorat: Doctor în filologie, cu teza Teoria versului românesc. Privire istorică (1976). 10. Data primirii
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1422544475.html [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
1940- 1944 ); Liceul „Carmen Sylva” din Timișoara (1944 - 1952); Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara - secția română-germană (1958 -1963). 8. Funcții: Cercetător, cercetător științific, cercetător științific principal la Filiala din Timișoara a Academiei Române (1963 - 1996). 9. Doctorat: Doctor în filologie, cu teza Teoria versului românesc. Privire istorică (1976). 10. Data primirii în Uniunea Scriitorilor: 1990 (Filiala Timișoara). 11. În 30 octombrie 2014, Olimpia-Octavia Berca s-a mutat la Cele veșnice, la Cele ce sunt. 12. Colaborări la reviste (colaborări multimedia
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1422544475.html [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
Timișoara, TVR - Timișoara, TVR - București. 13. Colaborări la volume colective: Studii de limbă și stil, Coordonare științifică G. I.Tohăneanu și Sergiu Drincu, Editura Facla, 1973; Seria Limbaj poetic și versificație în secolul al XIX-lea, Universitatea din Timișoara, 1975-1984; Filologie XX, volum îngrijit de Francisc Kiraly, Ivan Evseev și Ioan Muțiu, Universitatea din Timișoara,1977; Academia și Banatul, volum îngrijit de Ion Iliescu și Sergiu Drincu, Timișoara, 1988; Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 și urm
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1422544475.html [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
aici nevoia de mai târziu, de „fugă” în mijlocul naturii. E o coincidență faptul că ați realizat la Radiodifuziunea Română o emisiune de turism cultural și în presa scrisă de specialitate multe reportaje de călătorie în țară? - După absolvirea Facultății de Filologie am fost angajată la o revistă a „Revistelor Agricole”. Într-un fel tot cu „evadare”, cum spuneți, ( destul de rar) la sat. Au trecut câțiva ani până m-am transferat la Postul Național de Radio, unde făcusem practica ziaristică din timpul
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 by http://confluente.ro/_dialogul_cu_ascultatorul_e_provocator_.html [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
la ceea ce se află dincolo de aparență, fără a face trecerea - nepermisă din punct de vedere exegetic - de la interpretare la utilizare a textului analizat, în termenii lui Umberto Eco. Se observă dintr-o privire experiența bogată a Magdei Grigore (doctor în filologie) pe terenul eseisticii, pentru care dovedește predilecție, având instrumentele necesare, permanent șlefuite. Sunt articole de reflecție și problematizare, unde este evidentă aplecarea spre filosofare. Acest gen de scriitură e susținut de lecturi variate și numeroase ce fac posibilă deschiderea culturală
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1482322315.html [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Pe sub pleoape - din nou imagini din perioada studenției mele. Existam, eram eu, deveneam eu, mai scriam și niște versuri, mergeam la cursurile Facultății de litere (numită pe-atunci „Filologie”), nu toți profesorii mă interesau, unii erau însă sclipitori. Iată-l, de pildă, lângă ochii inimii, pe marele meu profesor Al. Dima, spumant prin idei, fascinant prin cuprindere și înălțimea gândirii, prin exactitatea aprecierilor, prin nuanțări și prin parfumul de
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1458483834.html [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
המטורפת לא מניחה לי מנסה שוב ושוב ללטף אותי עם הפרסה שלה בלובן שבעייני העייפות מרוב בהייה המסך המחשב שלי --------------------------------------------- ROCĂ George, născut la 14 iulie 1946, în orașul Huedin, Cluj, România. Stabilit în Australia, la Sydney. Studii: Facultatea de filologie - secția Limba și Literatura Română. Scriitor, poet, promotor cultural, editor de carte, grafician, redactor și redactor șef la mai multe publicații virtuale și fizice. Cărți publicate (personale): 1. „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare
POEME CIFRATE MULTILINGVE (1) -CĂPRIOARA NEBUNĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1847 din 21 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1453369078.html [Corola-blog/BlogPost/340070_a_341399]
-
pe domnii Nicolae Băciuț și Lazăr Lădariu i-au emoționat, atunci când au cântat două cântece pe versurile celor doi poeți! La fel de emoționat, de marcat, a fost domnul Lădariu și de prezența domnilor Nicolae Becze și Cornel Sâmpălean, colegii domniei sale de la Filologia din „Haidelbergul Ardealului”, cum frumos numește domnul Lădariu Clujul... Iar din cetatea Sighișoarei a poposit în „cetatea” noastră de lumină, un menestrel modern, folkistul Traian Comșa, care a cântat un cântec pe versurile poetei sighișorene Anda Voican. La finalul manifestării
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
Acasa > Impact > Istorisire > GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEȚUIREA NOASTRĂ Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Goya Gutiérrez GOYA GUTIÉRREZ LANERO (Zaragoza, 1954 - Barcelona). Licențiată în Filologie Hispanică la Universitatea din Barcelona. Profesoară de limba și literatura castiliană. Din 2003 este coeditor și director al revistei literare Alga www.castelldefels.org/alga. Anterior, a participat la inițiativa editorială Bauma. Cuadernos de poesía, Barcelona. Este membră a ACEC
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1410420848.html [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
școală. Înainte de ea, nimeni din familie nu mai scrisese poezie, de aceea Cornelia Bălan Pop nu a visat niciodată să ajungă poetă și mai mult, o poetă cunoscută, ci doar să urmeze o carieră în învățământ.Licențiată a Facultății de Filologie la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, ea susține că poezia a însoțit-o în multe momente din viață, dar nu s-a impus în aceeași măsură ca și îndeletnicirea de profesor, din care și-a făurit un adevărat crez. Cornelia
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
IUGA este numele literar al Eleonorei ALMOSNINO, (născută Eleonora Iuga la 4 ianuarie 1931, București) este o poeta română, romanciera și traducătoare din limba germană. Este soția poetului George ALMOSNINO și mama balerinului Tiberiu ALMOSNINO. Este licențiata a Facultății de Filologie, specializarea Germanistica, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori printre alții, pe Tudor Vianu și G. Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 și 1955. Lucrează că bibliograf la Bibliotecă Centrală de Stat, în perioada 1955-1969. Din 1969
LA MULTI ANI! NORA IUGA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/_la_multi_ani_nora_iuga.html [Corola-blog/BlogPost/349053_a_350382]
-
și este poezia. La poetul Eugen Dorcescu acest parcurs trasează repere în toate trei etapele creatoare, spiritualizând trăirile interioare până la reflectare divină. Nu este întâmplător motto-ul acestui volum- sinteză a operei poetice de până acum, distinsul professor, doctor în filologie, se află la vârsta biologică propice exprimării existențialiste și la apogeul creației menite reflecțiilor interpretate hermeneutic Cele 111 poezii au ca incipit prologul unui discurs liric unitar, o confesiune despre și cu Dumnezeu, poezii de esență a limpidității contemplative vieții
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
Poieni, județul Cluj, ca fiică a lui Gheorghe Șerban (funcționar) și a Elisabetei Șerban (n. Buciuman). A urmat cursurile Școlii primare „Spiru Haret” din Timișoara (1940 - 1944 ), ale Liceului „Carmen Sylva” din același oraș (1944 - 1952) și ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara - secția română-germană (1958 -1963). Doctor în filologie, cu teza Teoria versului românesc. Privire istorică (1976). Cercetător, cercetător științific, cercetător științific principal la Institutul de Cercetări Socio-Umane « Titu Maiorescu » din Timișoara (1963 - 1996). În cartea care ar
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
a Elisabetei Șerban (n. Buciuman). A urmat cursurile Școlii primare „Spiru Haret” din Timișoara (1940 - 1944 ), ale Liceului „Carmen Sylva” din același oraș (1944 - 1952) și ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara - secția română-germană (1958 -1963). Doctor în filologie, cu teza Teoria versului românesc. Privire istorică (1976). Cercetător, cercetător științific, cercetător științific principal la Institutul de Cercetări Socio-Umane « Titu Maiorescu » din Timișoara (1963 - 1996). În cartea care ar fi trebuit să-i fie azi aniversară, se însumează recenzii scrise
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
nr. 1229 din 13 mai 2014 Toate Articolele Autorului MIHAELA IOAN RUSU - FOCȘANI, VRANCEA - născută la 9 septembrie 1972 la Luduș, județul Mureș, fiică de preot și de profesoară de limba și literatura română; - a terminat, în 1990, clasa de filologie de la Liceul Economic din Focșani, sub îndrumarea profesorului de excepție Gheorghe Zaharia; - poeți preferați: Mihai Eminescu, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, George Bacovia, William Shakespeare; - de 9 ani activează în învățământul superior, în prezent fiind lector universitar dr. ec
MIHAELA RUSU de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_Rusu.html [Corola-blog/BlogPost/344605_a_345934]
-
și complicate motive, (dintre care, nevoia organică a exprimării suferinței provocate de pierderea zeului-tată) orientarea spre latura literară a învins, a provocat debutul în chiar revista școlară „Lumina” (cu puțini ani înaintea lui Vișniec) și m-a dirijat apoi spre filologia ieșeană unde am încăput în epoca liberalizării și deci a deplinei formări culturale dar și a experienței cenacliere într-un mediu înalt cultural și exigent șlefuitor. Repartiția la Muzeul Eminescu din Ipotești pentru care am renunțat la varianta existențială bucureșteană
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_taina_scrisului_20_lucia_olaru_nenati_1344691646.html [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
învățământ superior, precum Politehnica, Institutul de Arhitectură, Institutul de Teologie, Facultatea de Medicină și de la alte facultăți universitare, de ex. Matematică, Geologie, Chimie, Fizică, Istorie-Filosofie și, de asemenea, salariații și pensionarii de diverse profiluri profesionale. Nici ei, nici studenții de la Filologie nu primeau nici măcar un certificat de absolvire. Tot ce au făcut ei au făcut de dragul culturii. Și au făcut multe. Au redactat lucrări de sinteză și au tradus din bengali și sanscrită, unele traduceri fiind chiar publicate în „Ramuri“, „Convorbiri
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
occidentală importate la noi, cu care străbătea dezinvolt străzile cu circulație încă anemică a urbei de pe Bega, spre invidia abia ascunsă a confraților scriitori. Tânăra care i-a căzut cu tronc de-acum reputatului scriitor era studentă a Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, fată frumușică dar de condiție relativ modestă, fapt care nu îi permitea să se cazeze decât într-unul din căminele studențești din vecinătatea străzii Cluj. Îndrăgostit până peste urechi, R.T. venea aproape zi de zi cu
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1448271011.html [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
bolile, torturile fizice, izolarea, promiscuitatea, martirajul psihic. Este eliberat la termen în 1963, an premergător „Declarației” de independență față de Moscova, prin care Gheorghiu Dej a decis să pună capăt calvarului deținuților politici. Atunci s-a reîntors la studii, a învățat filologia la Universitatea din București, secția limba și literatura franceză și a devenit profesor la liceul din Constanța. Dar anii coșmarului din pușcăriile comuniste, traumele nevindecabile din tinerețe, își vor pune amprenta pe întreaga sa existență. După 1989, se reîntoarce la
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1462879416.html [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
secolului XX. După bacalaureatul de la Cernăuți, studiază medicina la Tours (Franța), este un om de stânga, pasionat de soarta republicanilor din Spania cuprinsă de războiul civil. După un an, în 1939, renunță la medicină și începe, la Cernăuți să studieze Filologia română. În timpul războiului, când și-a pierdut ambii părinți, Celan a fost trimis în lagăre de muncă în Moldova, Muntenia, iar spre sfârșitul anului 1943 revine la Cernăuți, reocupat de sovietici. În 1945 ajunge la București, este angajat la Editura
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1458390235.html [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
Condeiul ei inteligent oscilează între eseu și vers, între articol de analiză și poem de dimensiune...”(Nicolae Dabija, Sinceritatea rostirii, prefața din volumul „Durere Tricoloră”); „Omul de creație Galina Martea, dar și pedagogul, filozoful, „filologul în economie sau economist în filologie, filo¬zofie, pedagogie”, parafrazându-l pe Vasile Coroban, între aceste diverse ipostaze - Doamnă a cuvântului auten¬tic în creația literară și cea științifică în care mereu dăi¬nuiește Omul Filozof și căruia îi reușește de minune să strunească fraza ...”( Lidia
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
de mine. Era o muncă ce o făceam din pasiune în folosul promovării culturii, de modelare a talentelor, de a face cunoscute cărțile noi apărute, fără să aștept răsplata cuiva. În 1963 la Baia Mare, pe când eram student la facultatea de filologie din cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani, am înființat cenaclul literar „Nord”, la ședințele căruia au participat, printre alții, Vasile Radu Ghenceanu, Ion Ghiur Pauleana, etc. Ședințele le țineam în mica sală de lectură a Bibliotecii Județene din Centrul Vechi al
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Relativitatea_succesului_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/366747_a_368076]