12,260 matches
-
SUNT EU! Zâmbesc și sunt voios, Nu am motive zici? Mă știați retras sfios, Ați rămas tot mici! Cânt. Nu prea frumos. Ei și!Nu știam cânta? Dar de când sunt pe aici, Nu am ce face altceva! Vorbesc, îmi ziceți filosof, Nu sunt așa deștept! Măcar să fiu urât ca și Esop, Dar tot atât de înțelept. Dansez singur câteodată, Fac pașii tot greșiți, Asistența nu e încântată, Am rămas cel ce mă știți! Tainele lui Bachus nu le știu, Și cât de mult
SUNT ŞI NU SUNT EU! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_si_nu_sunt_eu_mihai_leonte_1338987882.html [Corola-blog/BlogPost/358189_a_359518]
-
o parte din tradițiile poporului român, a operelor lui, se estompează ,sau dispar cu totul, devine “lada de sestre “ a spiritualității românești, prin care urmașii, și mapamondul ne vor cunoaște. Nu pot să închei aceste rânduri fără să amintesc cugetarea filosofului grec Constantin Tsatsos: “ Omul de cultură este copilul durerii. Tot ce are mai frumos în el s-a născut cu durere, din durere. La rădăcina fiecăreia din ideile sale se găsește o rană. Fie că și-a viața științei, fie
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_banat_timisoara_a_lsi_al_florin_tene_1357828454.html [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
care s-a împlântat ca un hrisov ceresc pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei credințe străbune, Nichifor Crainic, a cădit în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
acțiunea se petrece într-un timp definit, într-un loc închis, autorul deschide larg porți și ne coboară, prin tunel vrăjit, în timpul stufos al trăirilor și al povestirilor”. Am citat din cronica precedentă pe care am consacrat-o romanului “Maidanul filosofilor”. “Peronul de la linia moartă” aduce o a treia caracteristică și aceasta înnobilează scriitura: o tehnică specială, cinematografică, bine mânuită prin decuparea detaliilor ca secvențe de viață demne de a alcătui o peliculă de gală a cinematecii de artă. Doar liberul-arbitru
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
această pecete creștină“ (Ioan Gh. Savin, „Creștinismul și cultura română“, p. 5). Într-o apologie celebră din secolul trecut, Pă¬rin¬tele Profesor Dumitru Stăniloae face o mărturisire memorabilă cu privire la identitatea profund ortodoxă a poporului român. Astfel, în controversa cu filosoful Lucian Blaga, marele nostru teolog afirmă că Ortodoxia, în special, și sentimentul religios, în general, transcend așa-zisa „matrice stilistică“. Așadar, nu stilul reprezintă fundamentul religiei, ci sentimentul religios este per se mijloc de propagare a stilului și a culturii
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
și Ortodoxie“, Editura Paideia, București, 1992, pp. 22-23). Este necesar să facem precizarea că prin cuvântul „stil“ trebuie să înțelegem specificul cultural al poporului nostru. „Stilul românesc“ și manifestarea sa independentă în cultura poporului român reprezintă prima teză invocată de filosoful Lucian Blaga, spre a arăta că Ortodoxia reprezintă un adaos la istoria poporului român, fiind împrumutată din tradiția bizantină. „Este o confuzie care se face identificându-se Ortodoxia cu românescul, spune Lucian Blaga, când, de fapt, Ortodoxia nu este decât
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
spiritualitatea românească, originea ei fiind grecească și bizantină. Spiritualitatea românească e mult mai largă, mult mai bogată. Cu alte cuvinte, nu se poate face o privire asupra acestei probleme subordonându-ne Ortodoxiei - această privire trebuie făcută cu ochiul clar al filosofului, care se situează în afară de orice constrângeri, pentru a avea o impresie de ansamblu. Or, cred că s-a putut vedea din toată opera mea filosofică de până acum că felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
toată opera mea filosofică de până acum că felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8). Despre o dispută cu finalități constructive Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi români - și Lucian Blaga - unul dintre cei mai mari filosofi români. Felul în care au fost percepuți cei doi de către contemporani îi recomanda ca fiind printre cele mai autorizate voci într-o dispută de idei ce s-a dovedit a fi mai mult creatoare decât dăunătoare.“ Momentul acestei dezbateri a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
nume sonore ale culturii și teologiei românești reacționând la ideile promovate de Lucian Blaga. Între aceștia s-au numărat Dan Bota, Constantin Rădulescu - Motru sau Nichifor Crainic. Dintre toate, a rămas de referință dialogul cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Reacția filosofului față de cele însemnate în lucrarea sus-amintită („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“) s-a concretizat într-un pamflet, „De la cazul Grama la tipul Grama“. Analizând la rândul său această dispută într-una din prelegerile sale, marele nostru apologet
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
lui, ce sentiment vă creează? Mihai LEONTE: Pe Emil CIORAN l-am descoperit destul de târziu și nu credeam că va avea un impact asupra mea și totuși am constatat că pot învăța multe. Am preluat un citat din opera acestui filosof; Rolul nostru este de a întoarce viața pe toate părțile, inspirând o veșnică ispită de a exista. Asta mi-a dat sentimentul că orice individ este obligat prin conștiință să nu abandoneze lupta cu viața. Geta NEDLECU: Scriitorul e conștient
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poetul_mihai_leonte_georgeta_nedelcu_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
de viață care impune căutarea permanentă de întrebări și răspunsuri, ci odată cu ea poate să apară și un consum nervos pentru individ. Fie că este vorba savanți care cercetează o anumită problemă științifică ramasă nerezolvată de mult timp sau de filosofi care se gândesc toată viața la clasicele probleme legate de existență și condiția umană, de fiecare dată, acest stil de viață poate aduce mari probleme pe termen lung persoanelor respective. Al doilea motiv care ar putea duce la declin este
MINTEA OMULUI, ALIAT SAU DUŞMAN? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1410514751.html [Corola-blog/BlogPost/376375_a_377704]
-
întorc la izvoare”, „Casa mea de pe deal/ cu câte o oră coboară la locul ei/ pe un val nevăzut cu ochiul” . Nota bene: „coboară” - nu alunecă, nu se prăbușește! - , coboară din vis, „de pe deal”, din universul ondulat, cum ar spune filosoful Lucian Blaga, către Geea - Mater - Pământul, pentru a renaște din mirabila lui sămânță. Veșnicia născută la sat - declarată și statuată ca atare de marele filosof - apare și în poemele lui Lazăr Lădariu, doar că dinamica gândului ardelenesc „dus până la capăt
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
alunecă, nu se prăbușește! - , coboară din vis, „de pe deal”, din universul ondulat, cum ar spune filosoful Lucian Blaga, către Geea - Mater - Pământul, pentru a renaște din mirabila lui sămânță. Veșnicia născută la sat - declarată și statuată ca atare de marele filosof - apare și în poemele lui Lazăr Lădariu, doar că dinamica gândului ardelenesc „dus până la capăt” transcende condiția telurică a obârșiei, către înalta comunicare cu Divinitatea. Citind „Apele trec, pietrele veșnic rămân”, ca icoane de abur ni se perindă prin amintire
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
USA, critica fiind pusă în față cu o serioasă dilemă. Este vorba de ARTĂ? Să nu uităm că tehnica anilor ’60 permitea deja reproducerea în mare număr de copii fidele ale oricărei lucrări grafice sau a picturilor. Prin anul 1936 filosoful german Walter Benjamin lamenta pierderea „aurei" din jurul operei de artă, aura fiind acea calitatecare face obiectul etern, absolut unic și irepetabil. După anii ’50 explodează o nouă tehnologie electronică care permite adresarea maselor, cinematograful, comixurile tipărite ,literatura populară accesibilă, cartea
POP ART ESTE O ARTĂ? de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1436705132.html [Corola-blog/BlogPost/376101_a_377430]
-
La "Via Flaminia", are-o Capelă și mormântul Și de-atunci Slujește-n Ceruri Valentin Preotul, Sfântul !...... 2).Sfântul Sfințit Valentin, Episcop de Termi. Ajungând odat' la Roma, ca un simplu călător Spunea (s-audă toată lumea !) : IISUS e DOMN-MÂNTUITOR ! Marele Filosof Cratone, cu 3 atenieni Studenți Au Crezut cu toată ființa și i-au devenit adepți ! Zelul ca și dăruirea ce le punea la Predicat Au înfuriat păgânii, ce repede l-au denunțat... De-ndată la Tribunal, Valentin a fost adus
VALENTINE S DAY??? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1455259573.html [Corola-blog/BlogPost/369347_a_370676]
-
plan al călătoriei prin această lume, în viața care-i este hărăzită de Dumnezeu. Cum călătoresc și unde doresc să ajung? Ce scop am în viața mea? Ce sfârșit m-ar onora și m-ar satisface pe deplin? Blaise Pascal - filosof și matematician de mare calibru -, în Cugetări, are câteva idei-concluzii care i-au jalonat viața: „În inima omului, e un loc care nu poate fi umplut decât de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu”. „Cât de goală și plină de mârșăvii
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Simeon_omul_cu_scopul_vietii_implinit.html [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
adevăr rostit de Marele Apostol al Neamurilor, dumnezeiescul traco-dac Pavel: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2,20). Soarta, Destinul și mântuirea Omului, a Neamului este comuniunea tuturor întru toți, întru Dumnezeu, după cum afirmă și marele filosof creștin Ernest Bernea: „Oamenii sunt sortiți să trăiască, să sufere și să se mântuiască împreună” (Ernest Bernea, Preludii Îndemn la Simplitate. Cel ce urcă Muntele. Treptele Bucuriei. Ed. Predania, București, p. 15). Pe lemnul răstignirii Sale atârnat de evrei fără
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
nostru, peste logica limitată a minții, în scopul dobândirii fericirii, adică a armoniei dintre ceea ce omul gândește, vorbește și face; ea creând starea de libertate a spiritului, acesta nemaifiind încorsetat, supravegheat de tine însuți și de ceilalți. Jean-Marie Guyau (1854-1888), filosof și poet francez, cel ce a avut o viață scurtă dar fecundă, gânditor precoce, cu sclipiri geniale, s-a preocupat de filozofia religiei, pe lângă estetică, etică și pedagogie, dând dovadă de un optimism bazat pe iubire și înțelegere a omului
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1462981563.html [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > CREDE ȘI NU CERCETA! Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1140 din 13 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Nu doresc să comentez expresia „crede și nu cerceta”, așa cum spunea filosoful grec Celsus în secolul II. Cuvintele erau menite a caricaturiza creștinii care, împinși de la spate de către Biserică, sunt sfătuiți să creadă întocmai învățăturile biblice, fără a mai cerceta existența lui Dumnezeu. Deși aici putem avea o întreagă discuție pe acest
CREDE ŞI NU CERCETA! de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Crede_si_nu_cerceta_paul_gheorghiu_1392309457.html [Corola-blog/BlogPost/364049_a_365378]
-
boala își accelerează ritmul de distrugere, precum o armată ce pătrunde tot mai adânc, pe teritoriul imperiului inamic. Exemplele pot continua, însă, precum cele de mai sus, „a cerceta”, este, în puține cazuri, benefic pentru individ. Un citat celebru al filosofului Emil Cioran, spunea așa: „Omul religios începe cu credință în Dumnezeu, iar omul de știință sfârșeste cu credință în Dumnezeu.”. Nu consider a fi greșit, a-l căuta pe Dumnezeu, prin știință. Aici, expresia „crede și nu cerceta”, nu se
CREDE ŞI NU CERCETA! de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Crede_si_nu_cerceta_paul_gheorghiu_1392309457.html [Corola-blog/BlogPost/364049_a_365378]
-
deși am urmat cursuri de filosofie în facultate. Filosofia înseamnă mai mult decât însușirea unor noțiuni. Filosofia cere timp și dăruire. Eu nu am timp. Și nici dăruit nu cred că sunt. Profesorul de filosofie ne spunea că toți suntem filosofi și nu voia să ne măgulească. Ne spunea că gândirea în sine este filosofie, iar eu i-am dat exemplu Gânditorul de la Hamangia. Corect, zice el, femeia fiind rodul filosofării, sau motivul, zic eu. Dar nu la acest tip de
ARE YOU HAPPY? AUTOR VIOREL PLOESTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Are_you_happy_.html [Corola-blog/BlogPost/366907_a_368236]
-
am dat exemplu Gânditorul de la Hamangia. Corect, zice el, femeia fiind rodul filosofării, sau motivul, zic eu. Dar nu la acest tip de filosofie voiam să mă refer. Am avut șef patru ani de zile probabil pe cel mai mare filosof în viață, de aceea spun cu tărie că nu mă pricep la filosofie. Și nici nu încerc să mă pricep. Atunci am auzit întrebarea pentru a treia oară, de astă dată pe un ton acuzator. Eram sigur că oricare ar
ARE YOU HAPPY? AUTOR VIOREL PLOESTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Are_you_happy_.html [Corola-blog/BlogPost/366907_a_368236]
-
și Epistolele Sf. Ap. Pavel, Ciclul FILOCALIA, Origen, Sf. Ioan Casian, Mihail Pselos, Andrei Șaguna, Cuviosul Paisie Aghioritul, Serafim Rosse, Cuv. Sofronie, Sf. Ignatie Briancianinov, Florenski, Sf. Ioan de Kronștadt, Arsenie Boca, Părintele Galeriu, Pr. Vasile Țepordei, patriarhul Justinian Marina; filosofii: Socrate, Seneca, Plotin, Boețius, Eminescu, Petre Țuțea, Nae Ionescu, Ernest Bernea, Vasile Băncilă, Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu; istoricii: Herodot, Strabon, Socrates, Sozomen, Udriște Năsturel, Stolnicul Cantacuzino, Ana Comnena, Dimitrie Cantemir, Nicolae Densușianu, Hașdeu, Xenopol, Ion Nistor, P.P.Panaitescu, Ștefan
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
a poporului român, etc. Astăzi, acum la acea listă de personalități religioase, spirituale și oameni de cultură dacoromâni pot să mai adaug câteva sute bune și în mod expres: Elita Mărturisitorilor Creștini-Ortodocși, alături de Corifeii Ortodoxiei Universale. Marii Preoți, Dascăli, Poeți, Filosofi, Cuvioși, Oameni de Cultură, Istorici, Artiști, într-un cuvânt toți Marii Români Creștini, Ctitori de Adevăr, Frumos și Bine ai tezaurului Tradiției sfinte a Neamului, rămân nemuritori prin misiunea, vocația și mărturisirea lucrărilor lor. Preoții rămân deodată cu Bisericile lor
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]