10,713 matches
-
acestei teorii. Această dispariție este semnificativă în ordine filosofică, deoarece în spațiul ei gîndim noi astăzi binele și răul." Va descoperi cititorul cărții lui Cătălin Avramescu că antropofagul este departe de a fi un simplu figurant al gîndirii și discursului filosofic european despre om. Din contră, convinge afirmația că acesta este "un mare personaj uitat al filosofiei". În ce fel, mai exact? Teza centrală a cărții e mai mult decît surprinzătoare. Trei sînt, potrivit studiului, stadiile istorice traversate de conceptul de
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
mult decît surprinzătoare. Trei sînt, potrivit studiului, stadiile istorice traversate de conceptul de canibalism. Antropofagul înțeles ca subiect al dreptului natural, al dezbaterilor juridice asupra libertăților ce-i revin omului în situații extreme, antropofagul ca subiect al disputelor teologale și filosofice privind soarta materiei care a alcătuit corpul uman, în momentul de grație al resurecției și, în fine, antropofagul înțeles astăzi drept o creație a circumstanțelor și a educației. Cătălin Avramescu procedează tactic, își împarte subiectul în unsprezece capitole și face
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
în privința naturii ei. E inevitabil să conchidem că adevărata critică este aceea care dă idei, nicidecum aceea care pleacă de la idei: critica nu aplică literaturii o grilă, teoretică, ideologică ori altfel, ea poate cel mult releva anumite aspecte teoretice, ideologice, filosofice, morale, religioase ale operelor literare. Spiritul critic este opus celui ideologic. Critica este ea însăși literară în sensul că acordă prioritate esteticului. Am scris altădată despre rațiunea estetică exclusivă a criticii, atacată ieri dinspre sociologismul marxist sau dinspre formalismul structuralist
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
la o sută de ani". Asemănarea cu lumea lui Balzac i se impune ca de la sine eroului brebanian care, la fel ca mai toți ai prozatorului, este oricând dispus, și apt, să dezvolte o teorie, să facă asocieri literare, istorice, filosofice și de orice fel: "...ne-au răsturnat în lumea lui Balzac, anii '30, sub domnia lui Louis-Phillipe, burghezia, în sfârșit liberată, pune laba pe instituții și mai ales pe prestigiu, pe prestigii Ce energii, ce invenții sociale și financiare, ce
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
a nevrozei care l-ar putea umple de invidie pînă și pe un Woody Allen , se leagă de "fluxul mental" al scenaristului-artist, aflat într-un perpetuu delir depresiv, pe cît de hazos, în ordinea vieții, pe atît de profund adevărat, filosofic vorbind. Căci ce poate fi mai adevărat decît faptul că "sîntem prizonieri ai trupurilor noastre într-un moment de istorie", plonjați într-o dezorientare cosmică ( " Cum am ajuns pe planeta asta?"), dizolvați de senzația dezamăgitoare că "nu ni se întîmplă
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
reunită în ciclul Incantațiile Nopții Luminate. Aproape deloc cunoscută în țara natală, această creație tipărită de Editura Salabert și interpretată de ansambluri prestigioase din Franța, Germania, Italia, Spania, Australia, România , reprezintă unul dintre reperele importante în evoluția gândirii muzicale și filosofice europene a secolului XX. La 4 Aprilie 2003, Mihai Mitrea-Celarianu se stingea, subit, din viață, la Spitalul Avicenne din Bobigny, cu tristețea imensă de a nu-și fi putut revedea patria. Dialogul care urmează e alcătuit din fragmente selectate din-tr-o
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
spirit al secolului: "Căci postmodernismul concept din zona artisticului, folosit în arhitectură și în literatură, mai puțin în pictură și în muzică n-ar putea exista fără postmodernitate. Termeni precum post-istorie, post-umanism, epocă post-industrială, alții de aceeași factură, constituie fundamentul filosofic, istoric și socio-cultural care impune o ontologie, o epistemologie, o anumită viziune asupra istoriei". Pentru a urma o altă întrebare ce exprimă scepticismul inteligent al eseistului nostru, gata în orice clipă a se amenda: "Și, totuși, sînt acești termeni adecvați
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
mers să privească lumea complicată și cu stupizenia unei forme rudimentare de inteligență artificială, capabilă de a face calcule extraordinare, dar incapabilă de a înțelege în mod sentimental și emoțional lumea. Și totuși, parabola Florinei Ilis este verosimilă, anticipând dilemele filosofice, etice și sociale cu care este posibil să se confrunte omenirea în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Unui roman care ne unge pe suflet nu putem parcă decât să-i dăm o interpretare subiectivă, într-un gen critic
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
răvășitor cu Strigătul cameleonului, revelația incontestabilă a acelei ediții. Am văzut, mai tîrziu, Comentariile lui Habacuc și, în 2002, Filosofii, după Bruno Schulz, un specatcol în care interdisciplinaritatea este vocea esențială care adună artele. Un efect compus în trei timpi,filosofic, gestual și cu un teribil impact al imaginii. Toate valențele și dimensiunile acestui creator au fost puse în lumină, în circulație la această ediție. Expoziții de desene, studii la Filosofii, expoziție de fotografie, imagini bare îi alcătuiesc universul spiritual, care
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
B. îl citea cînd era la primară), dar "cînd toată lumea s-a molipsit de cioranită (adică după 1989, presupunem - Cronicar), eu m-am vindecat ș...ț Cioran e una dintre cele mai strălucite împliniri ale ratării în formulă literară și filosofică. N-a avut niciodată o meserie, o profesie, o disciplină în care să exceleze, decît poate aceea de cititor". Se putea și mai rău, să rateze chiar și șansa de a citi. Romancierii români de azi îi displac d-lui
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
se vede astfel văduvită de un ecou pe măsură, iar în al doilea rînd față de publicul lor, adică față de acei cititori cărora asemenea cărți le-ar fi prins bine dacă ar fi știut că ele există. În fața Dicționarului de termeni filosofici ai lui Constantin Noica încerci simultan un amestec de uimire, ușurare și umilință: uimire, întrucît e uimitor că numai doi oameni au putut să facă așa ceva; ușurare, fiindcă e o ușurare să știi că avem în cultura română un instrument
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște epoca în care aceste vieți și-au desfășurat cursul. În prelungirea unei astfel de cunoașteri s-a născut Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica. Căci atunci cînd alcătuiești și îngrijești atîtea ediții ale cărților lui Noica nu se poate să nu ajungi pînă la urmă la o familiaritate aparte cu filozofia lui. Ajungi să-i intuiești stilul, să-i miroși
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
psihologic de sedimentare a unei teorii filozofice: trebuie să treacă un interval de timp pînă cînd cunoștințele asimilate să poată fi adunate sub lupa lămuritoare a unei înțelegeri globale. Ca instrument de lucru menit uzului viitorilor exegeți, Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica are trei trăsături principale: este introductiv, cvasi-obiectiv și exhaustiv. Profilul introductiv al dicționarului ține de intenția pe care au avut-o Florica și Marin Diaconu atunci cînd au pornit la elaborarea lui: să ofere exegeților setul
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
Noica, de lista lucrărilor folosite, de glosarul de termeni, de indicii de nume și de lista schemelor din filozofia lui - toate acestea introduc cititorul, încetul cu încetul, și din amănunt în amănunt, în substanța operei nicasiene. Cu Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica, publicul român are la îndemînă cel mai bun intrument de lucru care a apărut pînă acum la noi în materie de cercetare nicasiană.
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
uneori, ca formă clară, netrucată, o teatralitate extraordinară. Și o muzicalitate a frazei care mi s-a părut foarte modernă. Sub învelișul scriiturii naive, asemănătoare poveștilor sau basmelor pentru copii, picturilor caraghioase cu linii care deformează, palpită o literatură mare, filosofică, metafizică, o literatură care se sustrage șabloanelor de gîndire și de rostire. O literatură protestatară, să-i spunem, fie și pentru simplul motiv că se sustrage canoanelor. De fapt, Harms a cam făcut asta și în viață, și în scrierile
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
și Gherea, dintre Lovinescu și Iorga, id est dintre maiorescieni și antimaiorescieni. Din păcate însă, în opinia d-sale (și aci intervine superbia reducționistă), în perioada actuală, "în pofida tuturor așteptărilor, nu am fost martorii unor polemici reale, deoarece lipsește pregătirea filosofică și metodologică pentru a se întreține niște dezbateri consistente pe problemele esențiale ale literaturii". Chiar așa? Și, contrazicîndu-și propria remarcă asupra "polemicilor emblematice", care pun față-n față numele unor protagoniști ai diverselor orientări, consideră că încă "nu s-a
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
de autografe și lecturi publice: India Darshan. 18.000 km de călătorii interioare de Iuliana Nălățan, De la India la Indiile Africii de Daniela Țane, Namaste - roman de aventuri spirituale în Nepal de Sega La acestea se adaugă lansările unor scrieri filosofice, Esențial în Advaita Vedanta de Daniela Badea și Prakarana Grantha, traducere din Sanskrită de Vlad Șovărel, precum și o întâlnire cu poeții naționali ai Indiei și României prin intermediul a trei cărți: Eminescu și Tagore de Amita Bhose, Bimala de Rabindranath Tagore
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
Ionescu, Horia Precup, Grigore Ghica, Al. Ciorănescu, Mira Simian Baciu, Radu Enescu. O preocupare - de alfel constantă - și intens susținută a publicației se va manifesta vis a vis de dezbaterile asupra destinelor culturii occidentale și - nu mai puțin - asupra gândirii filosofice a momentului; revista va consacra două dintre numerele sale cele mai consistente (nr.19 și nr. 20 /1969) filosofiei lui Martin Heidegger. Pe o linie similară, la Paris, sub conducerea lui Virgil Ierunca, în perioada anilor ’51-’72 s-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
lui Virgil Ierunca, în perioada anilor ’51-’72 s-a situat revista „Caete de dor. Metafizică și poezie”, manifestând o evidentă (și bine remarcată) tentație pentru o mai accentuată modernizare a mesajului publicistic; dar și un anume gust pentru turnura filosofică a tratării și tematicilor abordate. Mircea Eliade va scrie despre Kirkegaard, George Uscătescu va publica eseul intitulat Ernst Jünger și esența nihilismului ( veritabilă radiografie a ideilor filosofice pornind de la Nietzsche, Heidegger și ajungând la Camus și Jünger), Titus Bărbulescu se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
mai accentuată modernizare a mesajului publicistic; dar și un anume gust pentru turnura filosofică a tratării și tematicilor abordate. Mircea Eliade va scrie despre Kirkegaard, George Uscătescu va publica eseul intitulat Ernst Jünger și esența nihilismului ( veritabilă radiografie a ideilor filosofice pornind de la Nietzsche, Heidegger și ajungând la Camus și Jünger), Titus Bărbulescu se preocupa de dimensiunea balcanică a lui Ion Barbu, iar I.Cristu va scrie elogios despre Rinocerii lui Eugen Ionescu. Dezbateri cu pronunțată alură filosofică sunt de remarcat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
radiografie a ideilor filosofice pornind de la Nietzsche, Heidegger și ajungând la Camus și Jünger), Titus Bărbulescu se preocupa de dimensiunea balcanică a lui Ion Barbu, iar I.Cristu va scrie elogios despre Rinocerii lui Eugen Ionescu. Dezbateri cu pronunțată alură filosofică sunt de remarcat și în „Fapta” („Foaie de luptă românească pentru ziua de azi și de mâine”), creștin-națională cu caracter evident anticomunist. Aparea în 1964 la Madrid avându-l redactor-șef pe Horia Stamatu. Mai trebuiesc amintite, ca publicații importante
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
tânăr scriitor aflat încă în zodia căutărilor și care scrie poezie numai cu piatra de moară în spinare, un om aproape lipsit de certitudini (și, mai cu seamă, de cea a talentului său) - probabil, și ca o consecință a studiilor filosofice pe care le-a parcurs și, în cadrul cărora, alegerea temei lucrării de doctorat spune, iată, destul de mult. Nu-mi rămâne decât să-i urez un călduros bun venit în literatura română. bla bla ședeam în pat uitându-mă la un
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
vechi, se deșartă de sunet, devine lăuntru pur, sfidând auzul. El, omul-muzică, este-acum muzica fără sunet. În viitor, instrumentiști aruncă partitura, la repetiția pentru Oedip, strigând: Asta nu-i muzică! Dirijorul explică: E una din fețele geniului. Pământul țării-i filosofic, te poate-ndruma spre șoc și revelație, săgeta, scrumi sau fulgera, da, se întâmplă asta, pe patul morții, sub pânza incoloră, desăvârșești muțenia-nflăcărată a bulgărilor atonali, iar pentru noi, atenți spre tine din eternitate, dezvelești osul incandescent al nimicului
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
plin de pruncii pe care femeile noastre le vor naște iarba încă nu a spart zodia, în palmele negre sus încă nu-i adus focul, dintr-o panică în alta sălbatice picioare sar surprinse de tremurătoare lunete. aceleași pe câmp filosofice sperietoare, cârtițele în rut în rotunde morminte înmulțite noapte de noapte pe care țăranii le sfărâmă, le-ndreaptă în zori mocniți vorbind despre iminente dezastre și ce presimt ei întotdeauna se-ntâmplă- între nenumăratele lor mâini căzute-s cerurile unul peste
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
înălțau erau dovezile vizibile că ei făceau asta așa cum se cuvine. În cele din urmă, așa cum expresiv spune Hahn, “arhitecții, cu proiectele lor monumentale... reprezentau, în chip viguros, instanțierile unei mentalități raționalizante”. Ca să-și susțină teza principală (anume că “imaginația filosofică a lui Anaximandru s-a inspirat din tehnici arhitecturale”), Hahn realizează în această carte o impresionantă întreprindere cărturărească, angajând ample resurse bibliografice și metodologice din mai mai multe ramuri academice (istoria artei și a arhitecturii, istoria tehnologiei, istoria științei, filologia
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]