KorAP: Find »[drukola/base=filozof & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...274 >

6,828 matches

Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809

Kepler (sec. XVI-XVII) cel care a afirmat: „ Sunt creștin", a recunoscut că Dumnezeu „ a adus în ființă natura din nimic” ; l egile sale, ale mișcării planetare au fost rezultatul credinței „într-un Dumnezeu al ordinii”. Rene Descartes (sec. XVII) - matematician, filozof, om de știință francez călăuzit de lumina rațiunii, a admis cu pietate Substanța Supremă - Dumnezeu - ca fiind perfectă, existând prin sine însuși, adică fiind propria lui cauză, posedând astfel o libertate absolută. Lui i se atribuie celebra maximă: „Gândesc, deci

ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
înconjoară: „inteligența naturală este una din dovezile, am putea spune, că omul este creat de Dumnezeu cu scopul de a accede spre adevăr, dar va alerga toată viața după o himeră, lucrând cu concepte și idei abstractizate de neîncetatele căutări”.Filozoful german Gottfried Leibniz (sec. XVII-XVIII) afirma: „Dumnezeu nu e doar un matematician care calculează și compară proprietățile lumilor posibile, ci este și un părinte iubitor”. Isaac Newton (sec. XVII-XVIII) - matematician, descoper-i-torul legii grav-i-tației uni-ver-sale, a văzut numerele ca o modalitate

ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
plante și animale, iar în parte a doua, esențială, include legile spiritual-morale date ființelor dotate cu inteligență, îngeri și oameni. În Biblie există și adevăruri științifice din care s-au inspirat și se inspiră și astăzi oamenii de știință și filozofii: Forma sferică a pământului; pământul suspendat pe nimic; stele fără număr; existența văilor în mări; existența izvoarelor și a rezervoarelor în mare; existența căilor de apă (curenți oceanici) în mări; circuitul apei; faptul că toate ființele vii se reproduc după

ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352

Acasa > Poeme > Meditatie > FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Filozoful lui Constantin Noica ” Istoria a făcut pipi pe mine” mi-a spus filosoful Era toamnă târzie și cabana de

FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455704672.html [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
Acasa > Poeme > Meditatie > FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Filozoful lui Constantin Noica ” Istoria a făcut pipi pe mine” mi-a spus filosoful Era toamnă târzie și cabana de lemn urca muntele L-am întrebat de căderea frunzelor despre teză și ani-teză Filosoful avea privirea de ceață și ochii fumau

FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455704672.html [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
în noapte Obrajii săi ardeau raze de lună Și am cules una câte una stele cum tufele de mure ciobanii obosiți după ziua de lucru Ionuț Țene (Poezie citită la Zilele de Poezie ale Revistei Tribuna din Cluj-Napoca) Referință Bibliografică: FILOZOFUL, poem de IONUȚ ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455704672.html [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035

procese tergiversate, plimbări prin tribunale? Câtă energie pierd toți acești tineri în discoteci și bordeluri, în loc să practice diverse sporturi, să viziteze muzee, să caute săli de concerte, biserici pentru a se cultiva, sau să creeze ceva folositor prin munca lor? Filozofii vremurilor au fost preocupați de integritatea morală a oamenilor, pentru binele societății în care trăiau. Socrate (470 î.Hr.-399 î.Hr.) afirma la vremea sa că oamenii nu sunt virtuoși de la natură, virtutea nu e chibzuință, adică judecata cumpănită, logică, ea

FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
că oamenii nu sunt virtuoși de la natură, virtutea nu e chibzuință, adică judecata cumpănită, logică, ea nu se poate învăța, ci e dată oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce îi călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se capătă prin obișnuință. Astfel

FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
necinstea: profit bazat pe înșelăciune. Rațiunea omului îi servește pentru a distinge și a alege ceea ce este bun. Pentru Aristotel viața trebuie condusă de rațiune, întrucât rațiunea aparține numai omului și cu ajutorul ei viața poate fi fericită pentru el. Teologul, filozoful creștin, Fericitul Augustin (354-430) considera că sufletul care este de esență spirituală și nemuritor, poate contempla în el ideile eterne, această contemplare formând înțelepciunea, dar el poate contempla în el și adevărurile morale, aceasta însemnând că și adevărurile morale au

FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
divină fiind, ele sunt eterne, exprimă iubirea și calitatea lui Dumnezeu. Aceasta se traduce prin iubire în relațiile dintre oameni. Răul nu poate ființa definitiv, el fiind numai „o lipsă”, „o neîmplinire”, așa cum mai târziu avea să spună și Einstein. Filozoful englez Francis Bacon (1561-1626) este intransigent și ne avertizează în scrierile lui: „Nu aripi trebuie să se pună spiritului omenesc, ci plumb, căci cu prea mare ușurință se avântă în cele mai înalte abstracțiuni, pierzând orice contact cu experiența.” Rene

FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
Francis Bacon (1561-1626) este intransigent și ne avertizează în scrierile lui: „Nu aripi trebuie să se pună spiritului omenesc, ci plumb, căci cu prea mare ușurință se avântă în cele mai înalte abstracțiuni, pierzând orice contact cu experiența.” Rene Descartes, filozof și matematician francez (1596-1650), susținea că nu este necesar ca rațiunea noastră să nu se înșele; este de ajuns conștiința noastră să ne arate că nu ne-au lipsit niciodată hotărârea, voința și virtutea de a executa toate lucrurile pe

FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
mai ușoară a virtuții, pentru reglementarea dorințelor și pasiunilor noastre. Fac o paranteză amintind o îndrumare prețioasă a lui Seneca: „Să exprimăm ceea ce simțim, să simțim ceea ce exprimăm; vorba să semene cu fapta”. Pe de altă parte, matematicianul, fizicianul și filozoful Blaise Pascal (1623-1662) ne spune să nu căutam siguranță și certitudine în rațiunea noastră; ea va fi totdeauna înșelată de inconstanța aparențelor. Suntem plini de lucruri care ne aruncă în afară: pasiunile ne împing în afară, obiectele din afară ne

FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
nu căutam siguranță și certitudine în rațiunea noastră; ea va fi totdeauna înșelată de inconstanța aparențelor. Suntem plini de lucruri care ne aruncă în afară: pasiunile ne împing în afară, obiectele din afară ne tentează și ne cheamă și astfel filozofii ar propovădui în zadar „Intrați în voi înșivă!” Singurul lucru care ne mângâie în mizeria noastră este divertismentul și el este tocmai cea mai mare dintre mizeriile noastre, căci el ne împiedică să ne gândim la noi și ne duce

FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
este să evităm excesele - atât excluderea rațiunii cât și neadmiterea ei. Despre inimă, Pascal spunea că „Inima are rațiunile ei, pe care rațiunea nu le cunoaște”. Tot el amintea că în lumea noastră „Iisus a venit cu strălucirea ordinei sale.” Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) afirma clar că virtutea - înțelegându-se acel ansamblu de calități umane printre care și cinstea - poate fi dobândită, ea nu e născută, acest fapt ar reieși chiar din noțiunea ei fără a fi nevoie să ne

FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
Corola-blog/BlogPost/350534_a_351863

Vremuri > CÂND LUMEA NU MAI ESTE LUME Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1234 din 18 mai 2014 Toate Articolele Autorului CÂND LUMEA NU MAI ESTE LUME Când lumea nu mai este lume, Când iubirea-i un păcat, Când filozofii stau la sfadă ca nebunii, Când miezul nucii e stricat, Când pomul este alterat în coajă Și zâmbetul e prins în mreajă, Când sufletul e putred de nevoi, Când lupii sunt mâncați de oi Și viermii devin flori în Babilon

CÂND LUMEA NU MAI ESTE LUME de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1400403010.html [Corola-blog/BlogPost/350534_a_351863]
Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858

Timișoara, „Legea Românească” și „Crișana” de la Oradea sau „Buna Vestire” de la Beiuș... Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Aurel Jivi a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruire, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le

ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_saptezeci_de_an_stelian_gombos_1375096903.html [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351

atunci de Karen Fogg, a organizat un concurs de jurnalism, având ca premiu o bursă în structurile Uniunii Europene de la Bruxelles. Am trimis materialele, câteva reportaje, pe temele solicitate și am obținut bursa. Alături de mine, a mai fost selecționat și filozoful Gabriel Andreescu împreună cu care am fost în capitala Belgiei. În urma acestei burse și al concursului am obținut „Diploma de Jurnalist European”. Inițiativa de a înființa o nouă organizației scriitoricească în România am avut-o eu, după ce m-am reîntors din

TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429

vremii lor, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul V (XLIV), (1994), nr. 7-9 (iulie-septembrie), pp. 21-28. 99. Sfântul Policarp, în „Telegraful Român”, anul 142 (1994), nr. 31-34 (15 august și 1 septembrie), p. 3. 100. Sfântul Iustin Martirul și Filozoful, viața și opera, în „Telegraful Român”, anul 142 (1994), nr. 37-38 (1 octombrie), p. 3. 101. Hristos în viața și opera Sfântului Ignatie Teoforul, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul V (XLIV), (1994), nr. 10-12 (octombrie-decembrie), pp. 15-38; reluat

MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747

tot ce este nou. Operele sale, care mi-au plăcut nespus de mult le public pe revista www.voceaunirii.org și le trimit prietenilor spre a lua cunoștință și a le publică. Lectură atentă a creației lirice a poetului și filozofului Nickolas Andronesco ( volumul Eternitatea, cartea I, Editura Lumină, Stamford, Connecticut, UȘA, 2013& EdituraEx Ponto, Constantă, România, 2013) m-a încântat, simțind pasiunea autorului de a exprima într-o limpede și frumoasă articulare românească o largă gamă de trăiri și ipostaze

UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1453128391.html [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841

o judecată de valoare asupra vieții, iar religia ne spune că doar Dumnezeu va avea acest drept, această evaluare dreaptă și corectă. În rest, noi, pământenii, vom lucra cu ambiguități asupra evaluării. Problema vieții umane a constituit o preocupare a filozofilor, dar și a religiilor, înțeleasă oarecum diferit, după diferitele ideologii și credințe religioase. Filozoful britanic al epocii victoriene, John Stuart Mill (1806-1873) vorbea despre sentimentul de demnitate pe care-l are omul în viață și care nu trebuie pierdut. Filozofii

DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1462981563.html [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
avea acest drept, această evaluare dreaptă și corectă. În rest, noi, pământenii, vom lucra cu ambiguități asupra evaluării. Problema vieții umane a constituit o preocupare a filozofilor, dar și a religiilor, înțeleasă oarecum diferit, după diferitele ideologii și credințe religioase. Filozoful britanic al epocii victoriene, John Stuart Mill (1806-1873) vorbea despre sentimentul de demnitate pe care-l are omul în viață și care nu trebuie pierdut. Filozofii germani: Emmanuel Kant considera demnitatea omului ca fiind atașată naturii sale de ființă morală

DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1462981563.html [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
filozofilor, dar și a religiilor, înțeleasă oarecum diferit, după diferitele ideologii și credințe religioase. Filozoful britanic al epocii victoriene, John Stuart Mill (1806-1873) vorbea despre sentimentul de demnitate pe care-l are omul în viață și care nu trebuie pierdut. Filozofii germani: Emmanuel Kant considera demnitatea omului ca fiind atașată naturii sale de ființă morală; Arthur Schopenhauer vorbea despre voința de a trăi; Friedrich Nietzsche, în schimb, considera voința de a trăi o preferință personală, tot el afirmând că „valoarea vieții

DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1462981563.html [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
adică, primul crede că umanitatea nu înaintează, cel de al doilea că deja a ajuns: „Este greșit și ar trebui, mai curând să-și spună că umanitatea este în mers și să aibă grijă să meargă și el”. Pentru acest filozof munca valora cât rugăciunea, iar despre Dumnezeu, spunea: „Este greu să credem că furnicarul universului este înconjurat de o imensă singurătate. Dumnezeu este prietenul pururi prezent al primei și al ultimei ore, acel ce ne întovărășește pretutindeni, pe care îl

DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1462981563.html [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
spusele regizorului, actorului american Woody Allen, cu un optimism bine meritat al celor 81 de ani pe care i-a împlinit: „Viitorul mă interesează foarte mult. Este locul unde am de gând să-mi petrec următorii ani de viață”. Platon - filozoful antic - spunea de pe atunci că „omul este un prizonier care nu are dreptul de a deschide ușa închisorii sale și să evadeze (...) Un om ar trebui să aștepte și să nu-și curme viața până când îl cheamă Dumnezeu.”. În același

DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1462981563.html [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
Corola-blog/BlogPost/379085_a_380414

2017 Toate Articolele Autorului Patron spiritual al Bibliotecii Județene Arad, cu un somptuos bust care ne întâmpină pe un hol imens , cu alt bust la Iași, îi celebram azi deși dată de nastere 23, 24 martie la 1847 , este incertă.Filozof istoric pedagog sociolog teoretician al artei mondiale genealog autor al primei sinteze a istoriei românilor academician scriitor este prezent și în nume de străzi din Arad Timișoara Iași Sibiu Pitești Sibiu etc. Că edtor al revistei Arhiva a semnat cu

XENOPOL SAU ISTORII REGĂSITE SI LA ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1490241759.html [Corola-blog/BlogPost/379085_a_380414]