6,757 matches
-
seamă de lucrări în care încearcă să îmbine dogmele religioase evreiești cu direcțiile filozofice aristoteliene. Opera sa filozofică devine obiect de studiu, stârnind numeroase controverse, marcând astfel gândirea filozofică evreiască, dar și europeană. footnote>), ultimul fiind considerat cel mai important filozof de limbă ebraică din Evul Mediu. Artele se dezvoltă conform normelor unui nou curent estetic, ce se va numi hispano-maur. Acest curent artistic va cunoaște perioada de maximă înflorire tot în vremea Califatului de Cordoba. Sunt construite adevărate capodopere arhitectonice
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
preceptele noii societăți și civilizații, precum și inovațiile fundamentale pe care le va aduce în ceea ce privește structura fenomenului muzical arabo-andaluz îi vor conferi statutul de personaj cheie în istoriografia muzicală orientală și europeană. Om de o vastă cultură, estet și filozof, Ibn Bajja de Saragoza realizează beneficiile extrem de importante pe care le poate avea arta muzicală arabă prin grefarea unor elemente provenite din alte culturi muzicale, în special din muzica de tip gregorian. Această metisare conștientă a mai multor culturi muzicale
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
De ce vorbești, scrii și înjuri prin glasul unui șaman? -Fiindcă acest individ șaman nu este nici sfânt, nici zeu nici vreun măscărici diavolesc. Pietonul acesta, eroul cărții, este doar un simplu privitor din profundius. -În egală măsură un gânditor...un filozof? -Desigur, dar el se manifestă practic doar ca o cutie de rezonanță, el este un efect, un „santa simplicitas.” -Ți-a fost greu să scrii acest volum plin cu trinitrotoluen? -Material, ca timp...nu! Sufletește însă, mi-a fost foarte greu
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
eram copil, bunicul meu Gheorghe Jurcovan, îmi istorisea mereu despre Drăgușul lui natal... oamenii și locurile ocupau un loc special în sufletul lui. Drăgușul este un sat etnografic care își mai păstrează tradițiile în ciuda trecerii timpului. În anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza în satul Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
Dar România este astăzi, pentru mine, mai ales limba română". Trebuie să acordăm trecutului mai multă atenție pentru că, la urma-urmei, nu sântem decât niște ființe producătoare de trecut. Iar mie, iată că îmi iese în cale, mai deunăzi, un anume "filozof", autor a câtorva maculaturi de laudă a legionarismului (nazismul românesc), ins pe care îl cunosc și din alte câteva întâmplări neplăcute și care "mă ia tare" că, adică, de ce îndrăznesc eu să vorbesc despre "Holocaust" (termen provenit din greacă și
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
suferă cel puțin de o gravă anemie intelectuală, dacă ar prefera să stea de vorbă cu un săpun ("Reine Jüdische Seife"), decât cu un evreu. Și sânt destui de teapa sa care nu numai că neagă Holocaustul cu argumentele unei "filozofii" de mahala, dar își și declară fățiș imensa părere de rău că nu toți evreii lumii au fost arși de vii în cuptoarele de la Auschwitz-Birkenau. Deși sânt convins că, de atunci de când ne-am cunoscut, nu mi-a mai pomenit
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
forma, el nu se întoarce în țară și susține că ar fi sub demnitatea lui să candideze contra lui Ion Zamfirescu (vezi însemnarea din 25 noiembrie 1943). De parcă ar avea vreo importanță pe cine învingi într-un concurs! |n realitate, filozofului nu-i mai surădea o carieră românească, nu mai credea în "românism " și în celebritatea de tip provincial. La Lisabona, caută compania celor mai străluciți europeni pe care-i poate întălni: ăl cunoaște, prin António Ferro, ministrul portughez al propagandei
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
s-au scris în românește " (6 martie 1944). De la un punct înainte al textului, sintagma "geniul meu " începe să fie utilizată curent, fără nici o clipire, aproape ca termen tehnic. Dincolo de exagerările privind literatura sa, Eliade avea într-un fel dreptate: filozoful și istoricul religiilor se afla cu adevărat în posesia geniului. Schimbarea dramatică de perspectivă propusă de el în ceea ce privește folclorul, societățile zise "primitive ", definiția și funcțiile mitului, nu puteau fi decăt opera unui geniu. Tulburător e și faptul că, perfect conștient
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
de-o parte și FND pe de altă parte a marcat etapa a doua, Rădescu. Vom avea probabil un guvern FND. Maniu e lichidat. Vor urma plebiscite etc. " (28 februarie 1945), comentează Eliade resemnat. Deși nenorocit în intimitatea ființei sale, filozoful istoriei nu se poate abține să nu comenteze realitatea și dintr-o perspectivă detașată. Victoria Rusiei sovietice înseamnă că un ciclu istoric s-a încheiat, crede Eliade, că stănga va ajunge la putere într-un mare număr de țări, că
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
putea dobăndi coincidența cu Absolutul, reintegrarea și regenerarea lui " (13 ianuarie 1945). La bombardamentul atomic al Hiroșimei, Eliade are o cutremurare de oroare " mai ales că fusese întreprins de americanii pe care-i detesta, din cauză că abandonaseră România trupelor lui Stalin; filozoful are însă prilejul să scrie o extraordinară pagină de anticipație, care anunță realitățile de la sfărșitul secolului XX, realități pe care Eliade nu le va mai apuca, dar pe care le intuiește cu surprinzătoare precizie: "|n ceea ce privește viitorul: este sigur
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
de «decupaje» autobiografice ale unor personaje ieșite direct din cultura realismului care ar fi vrut să fie socialist, dar a rămas doar social. Despre Monciu-Sudinski ar mai fi de spus că intră în greva foamei pentru eliberarea unui coleg, un filozof arestat de autoritățile de la București și este obligat să părăsească țara la sfîrșitul anilor ’70. Avea în jur de 30 de ani. Alege Suedia, unde, aveam să aflu o dată ajunsă la rîndul meu în străinătate și...în sociologie, că se
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
și moartea. Este singurul mod în care moartea poate fi îmblînzită, pare să spună diarista. Viața ca o corectură (variațiune la Viața ca o pradă) pare un episod din biografia lui Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pămînteni, cînd filozoful e trimis, din motive politice, la "munca de jos". La fel i se întîmplă și Tiei Șerbănescu, în viața reală însă, și tot dintr-un fel de malentendu. Ca orice intelectual care e mutat dintre ai lui, descoperă aproape o
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
o citesc pe Melinescu, este tonul ei, tonul ei plăcut. Reflecțiile în jurul lui Karl al XII-lea dau o imagine bună a stilului proaspăt și puterea de a asocia liber cuvintele. Melinescu are capacitatea de a filozofa despre Swedenborg și filozofii antici, dar în același timp și despre istoria urinării. În fața acestei puteri de a amesteca ce e înalt cu ce e jos, ce e ușor cu ce e foarte serios, cititorul ei capitulează imediat." Sydsvenskan * "Melinescu dansează cu picioarele goale
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
răsplătind-o, cu asupră de măsură, pentru marea ei suferință, pantera trebuie să fi trecut anotimpul friguros ca umbra unei umbre. Dar primăvara, o, primăvara ca izbucnire, ca explozie, ca forță! Ce nu te ucide te întărește, spunea cândva un filozof german pe care sărmana panteră nu-l citise și n-avea să-l citească niciodată, dar ale cărui adevăruri devin și mai pure tocmai pentru că se potrivesc și ființelor cu blană, hăituite, declasate, umilite asemeni oamenilor, distilând suferința ca muritorii
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
șPierre Vidal-Naquet, Emmanuel Le Roy Ladurie, François Hartog, Jean-Yves Grenier, François Dosse, Claire Lesegretain, Michel D^Urance, Marc Celsț nu au scris în viața lor o recenzie, un comentariu sau măcar o notă sau un rând despre Eliade. Istorici, antropologi, filozofi ai culturii, publiciști de prestigiu din Franța zilelor noastre, sunt la... primul lor contact cu viața și opera scriitorului și istoricului religilor. Doar unul dintre "monștrii sacri" ai istoriografiei contemporane amintește de câteva ori numele lui Eliade într-una din
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Otokar Béezina este considerat cel mai important poet spiritualist ceh, aparținând școlii simboliste. Născut la 13 septembrie 1868, dintr-o familie modestă de muncitori, a murit în 1929. Poetul se numea de fapt Vaclav Jebavú. Și-a petrecut viața de filozof singuratic prin micile orașe ale Moraviei, îndeosebi la JoromĆéice (unde e și înmormântat), ca institutor de școală primară. Cu toate că era membru al Academiei cehe, nu venea aproape niciodată la Praga, iar atunci cînd Universitatea Masaryk din Brno i-a oferit
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
și, dacă da, să vedem pe ce considerente. Trebuie spus de la început că ambii poeți au întrupat stilul spiritualității popoarelor lor, cu ei poezia devenind expresia unor luări de conștiință existențială și metafizică. Cele două tipuri de cunoaștere propuse de filozoful Blaga, cea "paradisiacă", bazată pe rațiunea aristoteliană, și cea "luciferică", al cărei obiect era explorarea unei "topografii a misterelor", sunt preluate și potențate artistic în poezie. într-adevăr, caracterul tensionat și de mare vibrație intelectuală al acesteia e dat de
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
asupra unor termeni, precum "generația de aur", placa turnantă sau moment-cheie, pentru această generație născută în jur de 1920 și afirmată, ba în 1945, ba în 1965, ba după 1990. Această categorie sintetizatoare de oameni de cultură îi cuprinde pe filozoful Mihai Șora, pe eseistul Alexandru Paleologu, pe criticul Adrian Marino, pe învățații N. Steinhardt și Dinu Pillat, cuprinde grupul Cercului Literar de la Sibiu în ansamblul său (Negoițescu și Doinaș, Radu Stanca și Nicolae Balotă, I. D. Sîrbu, C. Regman, O. Cotruș
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
nici Blaga, nici G. Călinescu, nici Perpessicius, nici Galaction, nici Sadoveanu nu apar schimbați semnificativ de ultimele lor decenii (în unele cazuri chiar dimpotrivă!). Putem găsi excepții, dar nu prea multe: Voiculescu, Philippide. Mircea Florian (după mine cel mai bun filozof român) își scrie operele capitale postbelic, dar nu le vede complet publicate. Deci "hibriditatea" inovatorilor tineri din deceniul 7 nu e chiar atît de greu de înțeles. închid paranteza. Pasul următor ar fi să recunoaștem în Dimov și Mircea Ivănescu
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
tras” de la Colectiv. În fapt, se petrece nenorocirea pe capul poporului român, cu venirea ciumei roșii exact de la Moscova și exact de la Tovarășul Stalin, după ce aproape că nimeni n-a prea avut de ales; excepțiile se știu: partizanii, marii scriitori, filozofi, monahi, care au sfârșit în temnițe sau la puțin timp după ce au văzut iarăși providențial de aici spre nicăieri, soarele; care era în inima lor, dar nu aveau voie să-l vadă pe cer... Cartea aceasta e construită cu măiestrie
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
pietreAți dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați zguduit infernul din țâțâniAți tulburat și apele din steleși-ați otrăvit izvoare de fântâniVă închinați, o ce nesăbuințăLa venetici și trădători de țarăV-ați depărtat de glie și științăși-ați pângărit speranța milenarăOmagiați filozofii nebuneAmanetând schelete din morminteNesocotiți perceptele străbuneNepăsători la port și jurăminte -Zadarnic invocați divinitateaNu mai doiniți de dor printre străiniAți obosit să protejați dreptateași nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați tulburat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
considerați judecători de pe tărâmul celălalt. Tradiția românească a păstrat legenda drepților Rahmani, locuitori ai celuilalt tărâm, dar despre aceasta vom vorbi mai târziu. În Odiseea lui Homer (IV. 84) arimii de la Dunăre sunt amintiți și sub numele de erembi, iar filozoful stoic Posidonius (sec. II î.H.) corectează numele în Arambi. Aceiași Erembi apar cu epitetul „munteni” la Dionysius Periegetul, care îi localizează lângă munți Rhipei și le atribuie o origine din titani. Războinicii arimaspii locuiau pe lângă gurile Dunării, la vest
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
România; au fost recuperați și publicați pentru prima oară scriitorii care nu puteau fi nici măcar citați, cum ar fi cazul lui Vintilă Horia sau al lui Petru Dumitriu. Cea mai importantă editură particulară din România, Editura Humanitas, condusă de un filozof, Gabriel Liiceanu, a publicat toată opera de gândire a lui Mircea Eliade, toată opera (afară de teatru) a lui Eugen Ionescu, și publică toate scrierile lui Emil Cioran. Noi românii, spre deosebire de cehi și de celelalte națiuni din țările foste comuniste, ca
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
marile surprize. N-am descoperit nici un mare romancier, deasemenea nici un poet nou. În schimb, în planul gândirii pot să dau un nume, fiindcă este una dintre surprizele extraordinare care au apărut în peisajul intelectual românesc: e vorba de eseistul și filozoful Horia-Roman Patapievici. Are în jur de 35 de ani, a scris enorm sub Ceaușescu, dar n-a vrut să publice un rând: tăcerea ca rezistență interioară. Era un "științific". Va părăsi probabil fizica pentru a se preocupa numai de filozofie
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]