338 matches
-
vor regăsi aforisme, citate și gânduri-sentiment, toate acestea continuând într-un fel sau altul fascinația lui Teodor Dume pentru aceste aspecte ale vieții. Vitralii pe un interior scorojit, cristalizează gândurile poetului ajuns la etapa în care deține capacitatea de a filozofa, de a da naștere unor idei, fapt care demonstrează maturitatea creatoare atinsă de acesta. Aceste idei sau mai bine spus aceste aforisme colorează o lume pe care, în ciuda intimității sale, Teodor Dume ne invită să o vedem. Gândurile și sentimentele
SEBASTIAN FERCHI (ZIDEZI- ORADEA) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380886_a_382215]
-
câte rele-am pățit. Dacă viața-i o luptă, eu ales-am să lupt; În apele ei tulburi nu reziști dedesubt. Am cerut foarte rar altora să m-ajute - Și regret și acum, dar regretele-s mute... În continuare, poetul filozofează pe marginea trecerii timpului: Se mai petrece încă un an din veac, Parcă aud cum i se stinge clipa - Abia mai mișcă obosit aripa, Învins de boala vremii fără leac. (Numărătorii de secunde) Context în care, Nicolaie Dincă se cercetează
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
are, la începutul selecției sale de versuri, unul sau două motto-uri, fie din Biblie, fie din Înțelepciunea vieții, spuse de filozofii și gânditorii lumii, de-a lungul secolelor. Dar și ziceri din categoria „Filozofie glumeață de cafenea”. Căci unde filozofează omul, decât acolo unde bea un pahar cu vin sau o ceașcă de cafea, care te îmbie la cugetări adânci precum negrul din ceașcă. Nicu Doftoreanu amintește și adevăruri care nu mai trebuiesc demonostrate: „Fiindcă unde e credință...totul este
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
studiul animalelor sălbatice de la London-Zoo. Viața on-line reprezintă încă un pas ... Omenirea, încotro? Vom avea înțelepciunea de a vedea și reversul medaliei și să facem totdeauna lucrurile cu măsură? Când va trăi lumea în siguranță? Probabil că atunci când regii vor filozofa, iar filozofii vor domni. Cu multă prețuire pentru cei care au puterea de a se mai detașa de vacarmul lumii și de a o privi din alt unghi decât cel comun, Autor, Prof. Georgia Landur Vintilă. VIAȚA ON-LINE Am învățat
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
Publicat în: Ediția nr. 1318 din 10 august 2014 Toate Articolele Autorului Erato cu o liră-n mână Cântând al dragostei tumult, Ea trandafiri și mirt adună, Iar din iubire face-un cult. Muza Caliope ne desfată, Epic,dar și filozofând. Iar Euterpe ne îmbată, În ritmul muzicii cântând. Sapho este ca și o muză, Pe Eminescu a inspirat. Și nimeni astăzi nu acuză, Metrul antic ce-a creat. Pe Clio și pe Melpomene, Nicicând nu poți ca să le uiți! Istoriii
CELE NOUĂ MUZE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371294_a_372623]
-
curând la lumină. De vreme ce Marele Spirit, care lucrează prin Adevărul Creației, s-a născut sub semnul lumini, El trebuie să iasă la lumină cu orice preț. Vorba aceea, dacă tot sunt sculptor și tai în spiritul materiei măsura propriei ființe, filozofând cu dalta și ciocanul și sfârmând idolii materiei, de ce să nu tai acum și prin fantasmele “codurile de cuvinte”, sfărmând de data asta un idol al banului, rămas până azi drept cel mai faimos jucător în topul imperiului financiar mondial
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
drept, trădarea, dar urăsc pe trădător", Iar Băsescu ne citează din morală dumisale: "Un guvern se face numai cu soluții imorale". Simplicius of Cilicia - “Pantă rhei” S-a consolat băbuța noastră, O lasă frumusețea rece; Privind la fete pe fereastră Filozofează: - Toate trece ! Titus Maccius Plautus - “Homo homini lupus” O să-mi pun afiș pe dos Ca să mă feresc de lupi: Nu musca, sunt veninos ! Da'ți dau voie să mă pupi." Pregătiri pentru focul din iad (Lucius Annaeus Seneca - „Errare humanum
CITATE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347418_a_348747]
-
Stau și mă întreb: care-i motivul ? Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (2) Când n-ai pe frunte niciun laur, Păstrează-n ține demnitatea: Nu doar tăcerea e de aur, Ci chiar și mediocritatea. René Descartes - “Cogito ergo sum” Profesorul, filozofând, Ne spune, cu un zâmbet trist, Ca are-n viața doar un gând: “Eu meditez și, deci, exist !” Descartes la ruletă rusească N-am nevoie de-amuletă, N-am motive să fiu trist Căci tot timpul la ruletă Joc, câștig
CITATE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347418_a_348747]
-
astfel de om?” „Pentru că a știut să-și ascundă adevărata față, până după nuntă.” „De ce n-am divorțat mai repede?”” Pentru că, trăind într-o societate conservatoare, nimic nu e mai blamabil decât...divorțul.” „Niciodată nu-i numai unul vinovat!”... mai filozofează și azi câte unul/una. Dar Dumnezeu mi-a văzut suferința...și răbdarea...și umilința...și m-a salvat. A câta oară, Doamne? Din câte mici și mari primejdii? Adevărul e ca niciodată nu m-am temut, când L-am
CAND GRIJA TA MA-NVALUIE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348982_a_350311]
-
să știe de ce. Un cap limpede care ar privi totul de la oarecare înălțime ar spune hâtru: Ca la casa de nebuni nu altceva! Și n-ar fi departe de adevăr. Dar galeria înfrângerilor are și alte aspecte inedite. Începem să filozofăm: de ce mi se întâmplă mie, sau în special mie, aceste lucruri? Cum de alții sunt mai norocoși dom’le? Ca să punem în final și degetul pe rană: ce este răul și de unde vine, ce este de fapt binele și în
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
în slujba de registrator la Regia Monopolurilor Statului. De altfel, fire nestatornică, Caragiale nu putea să se izoleze de oameni de unde-și culegea miticismele lui, fugea în excursii, când la Piatra-Neamț, pe la mânăstiri însoțit de prieteni, când la Sinaia, unde „filozofa” la nesfârșit cu „lelea Tinca”, zarzavacioaica, sau cu „Matheescu- Coloniale și delicatese” Pretutindeni scriitorul vânează tipuri, ticuri, reacții, limbaj, ca un fin psiholog. În ziua când a fost pus pe liber de la Regia Monopolurilor, Caragiale a pus în vânzare primul
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
Gică Vasile Larco - Moment prielnic / Abil e-oportunistul care / Găsește, uneori pe-alese,/ Și în portița de scăpare / O cheie-a marilor succese! Soarta intelectualului Șerban Codrin / Academia scoate / un post la concurs -/ paznic de noapte Dan Norea - Carteziană / Profesorul, filozofând,/ Ne spune, cu un zâmbet trist,/ Că are-n viață doar un gând:/ “Eu meditez și, deci, exist !” Spitalul de azi Cezar-Florin Ciobîcă / haijin în spital -/ numărându-și zilele / și silabele Sorin Olariu - Neurologul / Pacienți cu fel de fel / De
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
Dâră când năduful era prea mare, nimic nu-i alunga gândurile negre și nici exasperările neputinței, nu se mai rostogoleau bolovănos din abruptul inimii, continua să-și reproșeze insuficienta aplecare de a citi gânduri ascunse și viclene, o bănuială acolo, filozofa adesea, n-ar fi stricat în dotare, dar să aibă ochi cu bătaie mai lungă decât vârful nasului, că doar așa ar fi putut evita ciuda de-acum, „lua-l-ar și duce-l-ar” deveniseră stereotipii care nu-i
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului trecătoare mai sunt toate... toate-s trecătoare, dragă, sentiment torențial, a trecut o vară-ntreagă, am suit încă un deal, a trecut și toamna bearcă frunzele filozofau, ne-nvăța Socrate, parcă, oamenii încă oftau, iar decembrie ne țese lungi covoare de zăpadă, plouă, Doamne, cu mirese, tot norocul să ne vadă, Penelopa pânza-și țese, așteptând a câta oară, ninge, Doamne, îngerii în covoare de alb pur
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
un pahar cu suc sau o cafea și să mai discutăm despre viață, cum o făceam adesea la facultate! Uite cum s-au scurs cei doi ani și iată-ne acum într-o pizzerie italiană de parcă am fi Petre Țuțea, filozofând despre timp, destin, dragoste, suferință, durere și chiar despre ce înseamnă pentru noi să fim fericite. - Așa este! Uneori ne mulțumim cu atât de puțin ca să fim fericite, încât se pune întrebarea: de ce ne complicăm adesea viața singure? - Desigur, de
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
are, la începutul selecției sale de versuri, unul sau două motto-uri, fie din Biblie, fie din Înțelepciunea vieții, spuse de filozofii și gânditorii lumii, de-a lungul secolelor. Dar și ziceri din categoria „Filozofie glumeață de cafenea”. Căci unde filozofează omul, decât acolo unde bea un pahar cu vin sau o ceașcă de cafea, care te îmbie la cugetări adânci precum negrul din ceașcă. Nicu Doftoreanu amintește și adevăruri care nu mai trebuiesc demonostrate: „Fiindcă unde e credință...totul este
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
greșeli) fără greș, aplicație care exclude orice iluzie și orice eroare. Rezultă dintr-asta că din toate științele raționale (apriori) nu se poate învăța decât matematica, niciodată însă filozofia (decît în mod istoric), ci cel mult poți să-nveți a filozofa. Sistemul cunoștinței filozofice toate este dar filozofia. Trebui s-o iei obiectiv dacă pricepi sub ea prototipul dejudecărei tuturor încercărilor de a filozofa, care trebuie să serve la dejudecarea a orice filozofie subiectivă, a căror construcție e atât de varie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învăța decât matematica, niciodată însă filozofia (decît în mod istoric), ci cel mult poți să-nveți a filozofa. Sistemul cunoștinței filozofice toate este dar filozofia. Trebui s-o iei obiectiv dacă pricepi sub ea prototipul dejudecărei tuturor încercărilor de a filozofa, care trebuie să serve la dejudecarea a orice filozofie subiectivă, a căror construcție e atât de varie și schimbăcioasă. În acest mod filozofia este ideea numai despre o știință posibilă, care nicăieri nu-i dată in concreto, căriea însă ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să reasămănăm copia până acum greșită cu prototipul ei, întru cât aceasta îi este omului cu putință. Până atuncea nu poți învăța filozofie. Căci unde-i ea, cine-o posedă și pe ce o cunoști? Nu putem învăța decât a filozofa, adică a exercita și experimenta talentul rațiunei întru urmarea principielor ei generale asupra unor încercări existente deja, însă totdeuna cu rezerva dreptului rațiunei de a (cerceta) scruta, aproba sau reproba acele principie înșile în izvoarele lor. Până atuncea însă noțiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
singur element s-ar schimba, nu totuși neînsemnat, nici ușor de îndeplinit, dar posibil...“. Anume, lucrurile nu vor merge spre bine „dacă ori filozofii nu vor domni în cetăți, ori cei ce sunt numiți acum regi sau stăpâni nu vor filozofa autentic și adecvat, și dacă acestea două - puterea politică și filozofia - nu ar ajunge să coincidă...”. E de remarcat astfel că filozofii-regi ocupă două poziții strategic distincte în reflecția asupra modelului Cetății optime: pe de-o parte, ei formează clasa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care își avea depusă averea lichidă, era în pragul falimentului, s-a repezit de la Veneția și în câteva zile, retrăgându-și la timp banii cu minimum de pierdere, i-a reinvestit în rente sigure, salvându-și astfel libertatea de a filozofa. Dar, repet, simțul practic nu e neapărat asta și în tot cazul nu numai asta. În nici un caz nu e totuna cu darul de a „reuși”, de a obține succese și bunuri și mai ales nu are nimic comun cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
et d’approuver toujours. Il me semble que cela est terrible contre la médiocrité”.* În adevăr, ce antidot mai sigur poate fi contra mediocrității decât acordul cu opera de geniu? A nu lungi vorba, a merge drept la țintă, a filozofa din mers, acestea erau, împreună cu a citi mereu și a reciti, premisele pe care s-a constituit opera de multe mii de pagini a lui Alain. La începutul studiului său despre Hegel, după vreo 20 de rânduri preliminarii, anunță brusc
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
la fel cu ceilalți oameni prin substanța trupului său, împăratul e asemănător cu Dumnezeu prin puterea ce derivă din funcția sa (21); în epoca lui Iustinian s-a realizat statul ideal preconizat de Platon, unde vor domni filozofii sau vor filozofa regii (17); și așa mai departe. Faima însemnată a operei e dovedită și de versiunile în armeană (sec. VII) și în slava veche (sec. X). Bibliografie. Ediții: PG 86/1, 1164-1185. Trad. it. în S. Rocca, „Un trattatista din età
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
spre considerațiuni mai înalte: tot ceea ce s‑a întâmplat vechiului popor în plan material, noi interpretăm în plan moral și întoarcem spre folosul sufletului nostru. În contemplarea alegorică, mergem mai departe, către regiuni încă și mai înalte, părăsind orizonturile terestre, filozofăm despre fericirea viitoare și despre lucrurile cerești; meditația din viața de acum devine astfel chipul fericirii viitoare”. Asemenea „confesiuni” metodologice sunt destul de rare în opera lui Ieronim; numai câteva dintre acestea au fost reluate și analizate de cercetătorii moderni, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să clasifici o asemenea scriere din moment ce autorul nu-și propusese să șocheze: el făcea, într-un limbaj mai degrabă ironic, radiografia unei lumi putrede. Între o atrocitate și alta, Chandler găsea timp și pentru a se amuza, și pentru a filozofa cu detașare, și, mai ales, pentru a-și plasa - cu o neașteptată seriozitate - viziunile de natură etică. Latura cavalerească a personajului, „neprihănirea” și rezistența lui ieșită din comun la tentații (banii și femeile i se oferă parcă de la sine, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]