6,294 matches
-
în toate secțiunile ei, convinge în demonstrația și în demersul ei comparatist (autorul își arătase virtuțile de comparatist și în Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, I-II, 1973-1997), că aceste creații, prin ideile lor poetice, filozofice și etice, prin originalitatea față de legendele extraeuropene și față de cântecele sud-slave înrudite tematic, prin bogatul fond de cunoștințe culturale datând din primele secole ale Evului Mediu, prin marea lor circulație pe un areal mai mare decât acela al Mioriței, constituie
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Subliniez deci că întîlnim acolo o primă soluționare a tensiunilor istorico-politice care au dominat societatea română în prima jumătate a secolului XX. Paleologu trece cu dezinvoltă ușurință de la Sadoveanu la Valery și îndărăt. Șora înscrie în chiar esența sistemului său filozofic raportul între singular și general. Doinaș prelucrează lingvistic și imagistic într-o operă de o jumătate de secol încleștarea între concretul rural și amplitudinea filozofică. Negoițescu și Balotă scriu despre istoria literaturii române în orizontul celei europene. Caraion își începe
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
dezinvoltă ușurință de la Sadoveanu la Valery și îndărăt. Șora înscrie în chiar esența sistemului său filozofic raportul între singular și general. Doinaș prelucrează lingvistic și imagistic într-o operă de o jumătate de secol încleștarea între concretul rural și amplitudinea filozofică. Negoițescu și Balotă scriu despre istoria literaturii române în orizontul celei europene. Caraion își începe și își încheie cariera cu reviste dedicate lumii europene. Steinhardt, pînă și în predicile sale maramureșene, se referă la teatrul francez din secolul XIX. Răspunsurile
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
înseamnă că erau neapărat acaparați de religie. Sigur, unii din ei au mers chiar pînă la capăt sau pînă aproape de capăt. Așa ar fi Steinhardt, probabil Balotă sau Dinu Pillat. Alții au cunoscut înfruntări sau îmbrățișări caracteristice personalității lor. Cartea filozofică de debut (în franceză) a lui Șora combină în mod spectaculos neotomismul cu marxismul. Doinaș ne dă o versiune specială a psalmilor. Negoițescu, homosexual deschis, scrie pasionat despre Sf. Teresa de Avila și alți sfinți catolici sau ortodocși. Paleologu trece
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
provoace atât de vii mișcări în suflet. Am lăcrămat". Luna lui Maiorescu este poate cea mai tipică pentru omul secolului 19, așa cum criticul-avocat-ministru-profesor, născut și el în 1840, anul deșteptării, membru al Academiei Române, al Societății Geografice din Paris, al Societății Filozofice din Berlin, este unul dintre cei mai tipici cetățeni ai lumii moderne. Maiorescu are termometru și barometru, măsoară și notează temperatura zilnică și starea vremii asemenea unui personaj julesvernian, e preocupat de toate aparatele moderne, călătorește, face fotografii, divorțează, dar
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
există! Nu însă acea Arabie unde crește tămâia, ci aceea unde crește pelinul și lăptucele pentru îngrășatul găinilor”. Că nu poate fi vorba de Arabia din zilele noastre este evident și din mărturia lui Evhemer de Messina, discipol al școlii filozofice din Cirenaica, un bărbat de o vastă erudiție, care a trăit pe la anul 316 î.H, și care ne spune în istoria sa sacră Hera anagrafi despre „Arabia de la Oceanos”, numită și „Arabia Felix” și locuită de doi (daci), scyți
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
între '86-'89, când am fost trecut în rezervă..." Aghiuță: -Hi-hi-hi...! Gabriela Vrânceanu Firea, către ministrul M. R.Ungureanu, care tremura ca varga (,Știrea zilei", 26 sept.Antena 3): "- Nu vă fie teamă, n-o să vă provoc la o discuție filozofică"... Harlampy: - Noa-noa! Emil Boc (Jurnal TVR1, 30.09, ora 14), cu înțelepciune: - "Dacă nu e război, de ce să fie pace?" Aghiuță... etc. Om plin de duh, caracter prost; cf.Blaise Pascal. **)Orice ligamentare cacofonică a cuvintelor: "energică" și"care"se
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
concretului, intrată brutal în canalele secrete ale creierului cuiva, duce, fie la revolte în genunchi, fie la bucurii halucinante, gen proiecții infantile. Practic, în U.S.A, ele sunt stimulate de analgezice, droguri, pedepse sexuale în afara cadrului oficializat(deloc dumnezeiești sau filozofice), nu la declarații...de jurnal intim (Acum, când scriu, conștientizez că sunt contrazis, în exprimarea mea atipică, de zecile de filme porno sau horror, din panoplia cinematografiei americane, în special, a celei contemporane) și de impresionanta corespondență a Doamnei George
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
interes tot mai pronunțat pentru acest tip de cercetare. Mai mult decât o lucrare de istoria arhitecturii, autoarea își propune să realizeze "un exercițiu de istorie culturală" (pag. 13), în care arhitectura este analizată în relație cu diferite ideologii (profesionale, filozofice, politice), fiind înțeleasă "ca un instrument al identității" (pag. 13); de asemenea, prin acest studiu de caz asupra stilului național românesc, ea își aduce contribuția la înțelegerea unui fenomen mult mai amplu, cel al naționalismelor și al regionalismelor în arhitectură
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
toate ramurile ulterioare. Această seva inițială nu e nimic altceva decît spiritul divin, adică spiritul universal fără de care planta nu ar fi putut crește în veci. Iar cine are imaginea plantei în minte va putea să treacă peste diversitatea ramurilor filozofice și peste diferența ireconciliabilă dintre un gînditor sau altul. Totul e să vezi unitatea sevei din spatele diversității ramurilor, ceea ce înseamnă că toți filozofii vorbesc despre același lucru și spun cam același lucru, dar în alt fel. Și astfel, fiecare filozof
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
trecutul filozofiei e rezultatul unor întîmplări combinate cu o selecție impusă de factori politici sau religioși. Nu e ioc de necesitate în istoria filozofiei, cu atît mai puțin urme ale unui spirit universal care să se oglindească în toate sistemele filozofice. Fiecare filozof a cîntat pe limba lui, și tot pe ea a și pierit. Din acea limbă, astăzi nu mai putem înțelege decît o parte infimă, și asta pentru că nu-i simțim codul, adică climatul politico-religios în care filozoful și-
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
mai păstrat nimic! Sau invers, patimi teoretice care altădată au degenerat în certuri, crime sau chiar schisme le privim astăzi cu o indiferență senină, și nu putem înțelege de ce odată s-a putut muri pentru ele. Această selecție a ideilor filozofice după criterii nefilozofice face ca istoria filozofiei să nu fie creștere treptată, ca o scară luminoasă care ar răspunde, chipurile, unei necesități a spiritului. Nu a existat decît o selecție în care întîmplarea politică sau climatul religios au schimbat evoluția
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
lor s-au născut degeaba: un material de prăsilă umană agitîndu-se într-o fojgăială socială fără sens, precum șerpii răsucindu-se unii în jurul altora în perioada de rut. Șerpilor ăstora le lipsește reperul ideilor, le lipsește punctul cardinal al viziunii filozofice, le lipsește azimutul rațiunii pure, și de aceea fac umbră pămîntului degeaba. Și, în timp ce gîndesc asta, filozofii uită că acea necesitate în numele căreia vorbesc, necesitatea creșterii spiritului, nu există.
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
Sorin Lavric Dintre disciplinele filozofice de astăzi, logica seamănă în mod izbitor cu un ordin al inițiaților. E îndeajuns să ne gîndim că, dacă ni s-ar cere să spunem ce știm despre ea, majoritatea dintre noi nu ar putea trece dincolo de figurile silogistice ale
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european s-a convertit deja la rigoarea pe care un asemenea mod de filozofare îl cere. În plus, voga acestei paradigme este atît de mare încît astăzi, întrecînd filozofia politică sau fenomenologia, școala analitică reprezintă forma dominantă de gîndire contemporană
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
despre filozofia limbajului, Mircea Dumitru este unul din ambasadorii privilegiați prin care modelul de gîndire analitică a pătruns în învățămîntul universitar românesc. Iar ceea ce este aparte în cazul acestui filozof este că, excelînd în filozofia limbajului, filozofia minții și logica filozofică, Mircea Dumitru nu rămîne ferecat între zidurile lor. Cu toate că specialitatea sa are un grad de dificultate care îi conferă statutul unui sacerdoțiu ocult al cărui formalism conceptual numai inițiații pot spune că îl înțeleg, cu toate așadar că logicianul român
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
sfrșitul de secol XIX și primele decenii ale secolului trecut - de a ridica filozofia, sau cel puțin miezul ei tare, la nivelul exactității și rigorii științifice; de a opera, în acest scop, o triere a problemelor preluate pe baza tradiției filozofice, separînd problemele ei cu miez și noimă de pseudo-problemele lipsite de sens și principial irezolvabile. Idealul ei era deci științific, iar acestui ideal îi era necesar, spre a se împlini, să dispună de alt gen de limbaj, și anume un
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
și va alege din instrumentarul filozofiei prezente instrumentul adecvat. Va prefera, de exemplu, să folosească cu prozaică precizie busola logică în locul orientării după stele, acolo unde este posibil, și știind bine că folosirea busolei nu scutește de orice risc explorarea filozofică. Adaptarea instrumentului logic la problemele ad-hoc ale cercetării oferă un anumit provizoriu confort intelectual beneficiarului, dar acest confort final este plătit prin truda imensă a celui ce preia și adaptează intrumentul. Este și cazul cărții de față, al autorului și
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
făcînd, fiecare în parte, o muncă de pionierat în limba lor natală. Iar aici ne izbim de un alt amănunt în privința căruia Heidegger stîrnește din nou invidia, căci în cazul lui avem de-a face nu numai cu o operă filozofică numărînd peste 80 de volume, dar și cu o capodoperă: Sein und Zeit (Ființă și timp). Ca acestui gînditor cu operă și capodoperă să i se poate da chipul unei alte limbi, efortul la care trebuie să se înhame traducătorii
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
în aceeași limbă, traducerea celorlaltor cărți din opera lui Heidegger. Fără respectarea acestei prime cărări trasate într-o limbă - a se înțelege varianta de traducere a lui Sein und Zeit -, exigența redării lui Heidegger într-o variantă uniformă de terminologie filozofică va fi sortită eșecului. Din acest motiv, de felul în care este tradusă Ființă și timp într-o limbă va depinde înfățișarea terminologică pe care viitoarele traduceri din Heidegger o vor lua în acea limbă. Cu alte cuvinte, opera se
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
limbă. Cu alte cuvinte, opera se configurează în jurul capodoperei, aceasta e regula traducerii lui Heidegger. Chiar și numai pentru acest fapt, Ființă și timp este un indiciu a cît poate să ducă o limbă în materie de concizie și abstracție filozofică. Cristian Ciocan, doctor în filozofie, președinte al Societății Române de Fenomenologie și editor al revistei Acta Phaenomenologica, a avut o idee stranie și neașteptată: să ceară tuturor traducătorilor lui Sein und Zeit din lume să-și povestească experiența pe care
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
orice lucru devine convenție și că orice convenție (ca orice altă lege pe pământ) e făcută pentru a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest joc secund contemporan este că undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică - tema esențială a trans-romanului Desperado - că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) - viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel.
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
și germana)" (p. 73). în noul DOOM, s-a schimbat ortografia pentru conclusiv și oclusiv - care se scriu acum concluziv și ocluziv, ca și concluzie și ocluziune (ortografii care erau deja impuse) - și pentru filozof (cu întreaga familie lexicală: filozofie, filozofic etc.) - la care se recomandă grafia cu s: filosof (filosofie, filosofic), acceptându-se ca variantă literară și cea cu z. Au rămas neschimbate - adică scrise (și pronunțate, conform normei) cu s - cuvintele disertație, disident, desinență (fr. dissertation, dissident - dar désinence
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
este reprimată lent de înaintarea pe orizontală a angrenajului tehnologic. Dacă nu i te supui, ești exclus cu identitatea ta cu tot, dar, dacă i te supui, ești inclus numai cu prețul pierderii identității. E întocmai ca în butada aceea filozofică privitoare la determinismul implacabil al universului: mersul lumii este ca un curent în fața căruia nu există decît două opțiuni: ori ești slab, și atunci te lași dus de curent; ori ești puternic și te împotrivești, și atunci vei fi tîrît
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
consacrată Alicei și lui Peter Pan, ca și de altfel cea anterioară, dedicată Scufiței Roșii, este că imaginea sub multiplele ei forme poate oferi o lectură a textului literar pentru copii și adulți diversă, bogată, complexă, savantă și naivă totodată, filozofică, ingenioasă, surprinzător de înnoitoare. Și fiindcă veni vorba de lectura textului literar prin imagine, nu pot să nu pomenesc de o altă expoziție legată de cultura pentru copii, din aceeași perioadă cu Salonul de la Montreuil, și anume expoziția dedicată lui
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]