6,379 matches
-
1964, Viața deocamdată, 1965, Infernul discutabil, 1966, Vămile pustiei, 1969), neinfestate încă de virusul imnografiei mistico-patriotarde). La câteva decenii după scrierea lor, textele regretatului poet nu și-au pierdut puterea de-a emoționa: "Beau lapte din șiștar și mă cuprind fiori,/ Că prea-i bun laptele proaspăt - cum să spun/ Parcă beau soare amestecat cu nori,/ Sunt zeul tinereții ce-n lapte mă răzbun." (Beau lapte); Cimitirul la noi e un pogon comun/ înconjurat cu gard de piatră,/ să nu se
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
kilograme la hectar." "La Marin Preda (...) visul e, în mod curios, un corolar al stării de semitrezie, în care conștința continuă, pe anumite parcele, să fie activă, iar tangența lui cu realitatea de toate zilele naște o ambiguitate încărcată de fior poetic. După ce traversează lunga perioadă a înfruntării pericolelor elementare, cu nădejdea aclimatizării, cu tenaticitatea dată de iubire, Călin trebuie să rezolve din nou, și pe tărâmul imaginat, dilemele conviețuirii între oameni, să reintroducă apologia divinității, ideea binelui și a răului
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
retranșării în spațiul propriului sine, într-un teritoriu imaginar cu o arhitectură singulară și rafinată. Pasărea tăiată este, poate poemul reprezentativ pentru viziunea, stilul și mijloacele de construcție lirică ale Ilenei Mălăncioiu. Dincolo de poetica implicită prezentă, ce impresionează aici e fiorul tragic, desenat în versuri limpezi, de o edificatoare pregnanță a delimitării unor trăiri liminare. Poezia poate fi considerată una a inițierii în tainele existenței. Cunoașterea înseamnă aici jertfă și expiere. Este metafora pătrunderii într-un teritoriu interzis, în care adastă
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
urechea ta fleață și confuză:/ Afară plouă laic și-s trist și mi-i urât...". Poet al trăirilor minore și al spațiului domestic, fantezist și ironic în doze bine cântărite, Emil Brumaru a reușit să transfere în Cântecele sale naive fiorul elegiac și frenezia simțurilor, într-o scriitură sugestivă și muzicală, în versuri limpezi, clare, încadrate într-o arhitectură în mare măsură armonios articulată. Pe drept cuvânt s-a scris despre poezia lui Emil Brumaru că se încadrează în tipologia liricii
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
literar, anume a lui Alexandru Dima, care, în Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană (1936), citind legendele pe care le-a studiat S. Fl. Marian, (“tărâm de vis și sfințenie”) din cartea pe care o evocăm, nu este stăpânit de fiorul mistic pe care l-a pus sufletul nordic în legendele pe tema vieții de dincolo, ci asistă “nu numai la un act de adorațiune, ci la o caldă și firească reducere a dumnezeiescului la omenesc și pe deasupra - ceea ce este într-
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
vulgata-n cheia sol - a Ions-y grand organist comme libation tomist necum pun anaforale pe leș fautes gramaticale. Dogoare la tavernare clime - le metapolare ponți pilații și aklime scăpa tâmpa păgânime la icoane să se-nchine line picura lumine și fiori ----- aligatori suie crugul crucilor. Cu sincopa interlopă levitez siberian ca otaj/zălog milog 3/4 danț râmlean tămâiet la fumigena gaița opaița limba de limbarița, sămânțând prin crater genă. Ploua roua drobi de sare (s)neghina la anghinare utagak ------ împerechere
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
repetate forări în căutarea filonului liric avantajos. Narațiuni de factură impresionistă aduc în prim-plan profiluri și destine umane specifice cartierului (Sara, Emma) sau scene pătrunse de compasiune pentru existențele mărunte, întâlnite la „ateneul popular“. Vine și rândul descoperirii întâilor fiori ai dragostei, când ființa invadată de voluptate rămâne cumva fără apărare, amețită, învăluită în extazul dăruirii devastatoare: „Aș vrea să mă doară, să nu pot țipa./ Iubirea cu mersul de fulger/ Aș vrea să mă muște cînd clipa o vrea
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
catedră de doi bani în schimbul unei libertăți, unei comodități ispititoare dar incerte - cadristul între timp se iritase, mă obișnuisem cu temperamentul lor coleric, „te-ai hotărât?” a mârâit descoperindu-și caninii îmbrăcați în viplă, i-am spus că da, simțeam fiori de gheață pe spinare, bărbatul a scos o hârtiuță din sertar, a iscălit-o, „să mergi la secretariat pentru ștampilă, a lătrat scârbit schițând un gest cu mâna, adică pot să plec - făcusem bine, nu făcusem bine? Fragment din romanul
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
genunchi în pat. “Nu te grăbi, avem tot timpul din lume”, șopti Petricia, aranjându-și părul lung pe perna trandafirie. „Stai lângă mine”. Andrew se întinse lângă ea, așa îmbrăcat cum era. Bineînțeles că proximitatea corpului ei de pictorial îi dădu fiori. Numai părul greu îi emana mii de feromoni, ce să mai vorbim de restul... Degetele ei catifelate i se cuibăriră în palmă, între trupurile lor care nu se atingeau, și rămaseră așa o bună bucată de timp. Încet-încet, strigătele chefliilor
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
maladia redundanței: îl citești și perspectiva de a mai auzi cuvântul "taxatoare" te înspăimântă; al doilea, Calea crinului are o oarecare rezonanță blagiană: Crin, ești vrăjit,/ spre roșu cîrmit/ îți fulguie încă/ în trup, flăcări/ nearse, ghețuri/ neprinse, prea tineri/ fiori, nevorbitori,/ haină, la porți/ pândește soarta. (pag. 30). Poemele din aceste două cicluri sunt mai slabe decât acelea din al treilea (mai eclectic) deoarece sunt mult prea strânse în menghina unei simetrii tematice și formale. Și e păcat, pentru că autoarea
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
să tremure venele depărtării, puterea mea să se clatine, ca atunci, cînd studenta aceea frumoasă îmi oferea o bibliotecă de plăceri pe doar o pungă de prune uscate: Doamne, primăvara lentilelor ei de contact pare fără sfîrșit/ iarba înaltă a fiorului mai adie încă în liniștea lîncezelii de-acum. * * * aceasta e viața! - înfiorătoare ca urletul celulelor de reeducare/ frumoasă ca dimineața de vară în care bărbații bat coasele îngenuncheați într-un lan de lucernă ca pe o toacă la capătul lumii
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
prin crâmpeiul de transcendent pe care îl pune în joc, pe care inevitabil îl conține, dar angajează, în egală măsură, ființa într-un joc aproape tragic al limitelor și revoltei, al deschiderii și claustrării. Preluând o sintagmă eminesciană de amplu fior nostalgic (Trecut-au anii...), Virgil Ierunca își așază paginile de jurnal, "întâmpinările" și "accentele" ori "scrisorile nepierdute" sub semnul timpului, al distanței implacabile dintre trecut și prezent, explicitând hiatusul ce se cască între clipa "de atunci", cu toate avatarurile trăitului
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
lui Alexandru Ciorănescu. Memorialistul nu evocă numai universul cărții, al studiilor neîntrerupte, al bibliotecilor și arhivelor, al anticarilor de la care cumpără maldăre de publicații, ci, chiar dacă oarecum en passant și jocurile și preocupările copilăriei, "de-a piticușul", pescuitul cu furculița, fiorii adolescenței, când începe a înmuguri erosul, întâlnirea cu "acest obsedant corps féminin qui tant est tendre" și primul sărut al unei fete printre zăbrelele gardului. O reacție ciudată a miopului care a fost Al. Ciorănescu s-a produs în momentul
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
vîrstă. "Ce e bă, cu tine?" se răstise Ilie amintindu-și că era caporal, voind să-l îmbărbăteze astfel pe celălalt sau să-l facă, de rușine, să-și uite frica. Văzîndu-i însă capul palid și chel îl trecu un fior pe șira spinării. Se întoarse lăsîndu-l în plata domnului și se îndreptă spre dormitor să se culce. "O să se învețe el, om bătrîn... O să se dea pe brazdă." Visă în noaptea aia că părul lui era demult alb, dar că
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
se mai vede decât desimea întunecimii pătrunsă de urma însângeratului nour Celălalt mal cum de trece unicornul apele sâmbetei? pe lună neagră copitele lui daurite sparg nevolnica taină pe celălalt mal sub luceafăr de ziuă cărări de aer subțire aștern fiori și ispite către așteptarea visătoarelor fecioare Umbra prin tăceri a trecut prin tăceri o umbră pârdalnică de s'au înlăcrimat florile și văzduhul e prins în rana păcatului dintâi? nimeni nu deslușește mișcările răului întrebători fără dezlegare suntem stane de
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
și luminoasă ca Ziua Învierii. Hristos a înviat!”. Sau: “Paște mielul fericit,/ Oul șade înroșit,/ De rușine s-a scumpit,/ Iar iubitul iepuroi/ Să-ți aducă euroi,/ Fericire, sănătate, mult noroc și spor la toate!”. Talentul românului de a manipula fiorul liric până-l apucă damblalele (pe fior, nu pe român!) se manifestă, desigur, și în domeniul declarațiilor de dragoste. Iată, de exemplu, o declarație pe care am găsit-o pe un site specializat și pe care n-ar fi putut
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
înviat!”. Sau: “Paște mielul fericit,/ Oul șade înroșit,/ De rușine s-a scumpit,/ Iar iubitul iepuroi/ Să-ți aducă euroi,/ Fericire, sănătate, mult noroc și spor la toate!”. Talentul românului de a manipula fiorul liric până-l apucă damblalele (pe fior, nu pe român!) se manifestă, desigur, și în domeniul declarațiilor de dragoste. Iată, de exemplu, o declarație pe care am găsit-o pe un site specializat și pe care n-ar fi putut s-o compună niciodată un englez, un
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
departe, coborârea ni s-a părut floare la ureche și, totuși, am ajuns la mașină pe întuneric, cu frontalele aprinse. Gândul că noaptea ne-ar fi putut prinde în pădure, fără traseu și fără marcaj, în proximitatea urșilor, îmi dădea fiori pe șira spinării. Pe drumul de întoarcere, m-am gândit că a trebuit sa împlinesc 30 de ani ca să învăț să mă bucur de dificultatea unui drum, indiferent dacă acesta ajunge sau nu pe cel mai înalt vârf. Îi datorez
Cum mi-am petrecut ziua de naștere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82437_a_83762]
-
Toți le ignoră voința și mai ales alegerea, aceea de a face ceva ce au făcut toată viața: minerit! Roșia Montană e o localitate minieră...nu altceva! Salina Turda cioplita toată din dalta condamnaților (mulți politici) mi-a dat aceiași fiori de care pomenești. Evident, vorbesc de ce-am văzut prin anul 2003, mult înainte să devină turistică. Un hau imens și negru, cioplit din suferință, iadul făcut sensibil. @Sorin Ești puțin dezinformat. Planul firmei canadiene înseamnă dinamitarea munților din jur
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
danvoiculescu 1946@yahoo.com sau, pentru variație, voiculescudan 1946@yahoo.com) dacă comentariile de la nenea asta te deranjează, înseamnă că nu ai văzut comentariile de la articolele cu dumneata din libertatea sau cancan.. mă uitai azi la câteva și mă trecură fiori..
Umanismul postacului român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82566_a_83891]
-
Numai bine! ia uitee mă, și domnul bucurenci iubește.. E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini și mor și-n mine - S-au fost atât de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior. O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor - Mor în grădini , și mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor...- E vremea rozelor ce mor
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
Și pe singurul traseu Am ieșit pe scena-n care... De s-ar mai face De s-ar mai face foc cu lemne Să mai privești la jarul lor Și să mai crezi acele semne Ce-ți trimiteau câte-un fior... Iar dorul de-ar mai fi să-ndemne Spre visul neamăgitor, Când s-ar mai face foc cu lemne Iar tu privind la jarul lor Să vezi că astăzi tot solemne Se mai întorc alinător Povești cu vrăji și cu
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
se pot căsători decât între ei, pentru că singurul mod de a rezista prezentului incert este acela de a-și păstra rangul, spița, sângele? Și panterele oglindindu-se în apa aceluiași lac, descoperindu-se în bezna catifelată a aceleiași nopți, cu fiorul subtil al afinităților elective, pereche, pentru totdeauna pereche. Ce-ar mai putea face sărmanul mascul de panteră decât să uite și de frig, și de Scoția, cucerit, fascinat, topit în raza verde a ochilor-pereche? Ar mai exista alegere, ar mai
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
considerat o vedetă TV, se hotărăște să se întoarcă la ea și să-și asume paternitatea asupra lui Mihnea. Dragostea celor doi este nu numai imposibilă, ci și greu inteligibilă de cei din jur, pentru că are un romantism și un fior metafizic străine de sensibilitatea lumii de azi. Matei Visarion și Roxana Calinderu vorbesc, parcă, într-o limbă moartă, care sună straniu pentru contemporanii lor și, cel mult, le trezește o vagă nostalgie. Această dramă a necomunicării (între îndrăgostiți și mediul
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
dragi pahare Băute-n Morile de Vînt? Bătrîne Al, toși, în finale, Ne dăm cu fundul de pamînt Și nu mai vrem să știm nimica. O, scandalosul Pîrș din Zori Cînd vinului îi sîntem sticla Spartă-ntr-o mie de fiori Și din ungher libarca vană A vechiului plictis învie. Bătrîne Al, e-n mine-o rană Pe care n-o mai pot descrie. Căci unde ni-i copilăria Cu iz răscopt de dovlecei? Oh, du-mă cu mașinăria La Farmacica
Cîntec naiv pentru Săndel by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10942_a_12267]