377 matches
-
mâinilor materne. Dar mai cu seamă femeia așezată în întuneric, cu chipul neliniștit, încordat înspre o amenințare. Își aduse aminte că toată plimbarea lor, care începuse cu mult înainte de apusul soarelui, nu era decât o lentă alunecare spre lumea aceea fisurată de ciudățenie și de frică. Merseseră mai întâi prin pădure, urcând, coborând, într-un pas mult prea rapid pentru o plimbare obișnuită. Soarele scăpătase, fără a mai aștepta zâmbetul tatălui. Apoi, pădurea îi împinsese către un spațiu gol și plan
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lucruri nespuse, în minciuni, în contradicțiile sale. Lipiciul exprimă și privarea de libertate ori sancțiunea. Coloană, stâlp Coloana simbolizează susținerea fizică, afectivă sau morală. Ea reprezintă sprijinul pe care subiectul poate conta; numai dacă nu se prăbușește și nu se fisurează în vis, ceea ce trebuie interpretat ca o pierdere a punctelor de reper. Dar, ca orice structură verticală orientată spre cer, coloana semnifică tensiunea spirituală și spiritul înălțător sau, într-o abordare freudiană, erecția virilă. Comerț, magazin A face cumpărături echivalează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de a fi, și de a nu mai fi”, sau în sonore rostiri filosofarde: „O, fructul gol al cărui miez/ prin moarte eu am să devin”. O etapă nouă începe odată cu volumul Mierle în poligon (1989), unde calofilia autoimpusă e fisurată de încrâncenări neașteptate ale viziunii. Mai multe poeme se ocupă de locul poetului în lume, cu trimitere la condiția creatorului în societatea românească a timpului: „Când istoria-n noi se sufocă/ e nevoie de aer curat”. Poeții sunt acum „singurii
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
ce era de reparat la complexul de apartamente Bucur Obor, efectiv nu mai dispunea de nici un lucrător liber. Se lucra În condiții extrem de grele. Multe clădiri nu suferise rupturi de rezistență Însă, În marea lor majoritate unii pereți despărțitori erau fisurați, deviați de la verticală riscând prăbușirea. Însăși mobilierul locuinței era Împrăștiat peste tot locul fiind amestecat cu dărâmăturile În timp ce locatarii Încercănd să ajute mai mult stânjeneau lucrătorii, generând discuții inutile, uneori chiar reclamații urmate de investigații pentru a calma spiritele prea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vorbeam despre arta războiului despre cum îți desenam pe piele tot felul de răni de parcă în tine ar fi milioane de kilometri de la gleznă la gât de la umărul drept la umărul stâng luni îți tot vorbeam despre cum s-au fisurat toate vasele și tu ești o mare pitică în care apa își învață undele ca și cum căluți de apă fosforescenți și-ar trage trăsura spre capăt îți spun dilara, te depărtezi rănile noastre sunt în coridă se adâncesc prin pielea taurului
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
a scăzut turismul, cererea de servicii, inclusiv medicale, accesul la pașapoarte, nu mai vin nababii arabi cu toată suita să se trateze în State), că Bush a cerut Congresului 87 de miliarde pentru continuarea ocupării Irakului, argument care a mai fisurat din plăcinta liniștită în care plutea americanul patriot și degrabă asultătoriu de aparatul de propagandă. Doar media scrisă mai rupe semnificativ consensul (deocamdată), plus ceva posturi de radio. Cred că îmi voi lua TV, nu pot să mă desprind așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
scurt timp de la anunțarea acestor decizii, sultanul își părăsi citadela și străbătu orașul pentru a merge să inspecteze costisitoarea reconstrucție a colegiului ce avea să-i poarte numele, pe care-l desenase el însuși și a cărui cupolă tocmai se fisurase pentru a treia oară, populația capitalei îl huidui. Strigătele acesteia îi ajungeau la urechi: „Dumnezeu să-i dea pieirii pe cei care îi înfometează pe musulmani!“. La înapoiere, sultanul se feri să mai treacă prin cartierul popular Bab Zuwaila, preferând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îndepèrtarea zèpezii din jurul cabanei pentru că invitații sè-și poatè parcă mașinile, iar fetele, soția lui și Ioana vor trece la bucètèrie, Prima surprizè neplècutè nu întârzie sè aparè, țevile de apè din baia de sus sunt înghețate, una dintre ele se fisurase și prin locul pe unde picurase apă s-a format o stalactitè de toatè frumusețea, În prezența lui Virgil, insensibil la frumusețea lumii și cu gândul la tot soiul de lucruri prozaice, cum ar fi, de pildè, modul in care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
satisfăcute, cont ținând că sindicatul părinților își vedea pramatiile - care tot anul trăseseră la măsea și bătuseră cluburile de hip-hop - cu absențele motivate și cu nu mai mult de trei puncte scăzute la purtare. O singură dată a fost serios fisurat paradisul de la „Traian Vuia”. Într-o zi geroasă de februarie i-am văzut pe Gogoașă și pe Muianu alergând ca disperații peste câmpul care ducea spre liceu. Ce-i cu voi, mă? Profu’, e jale Ce-i, mă, ce naiba ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vreo femeie? Mă întreba cu o voce calmă, afectuoasă chiar. Asta m-a încurajat să fiu sincer, deși adevărul spus așa, direct, mi se părea puțin vulgar. Da, e vorba de o altă femeie. Un urlet de ființă înjunghiată a fisurat receptorul de sus până jos. Ca să atenuez șocul, am început să vorbesc la repezeală: uite, deși în viața mea au intervenit schimbări, eu tot pe tine te iubesc. Dacă poți trece peste lovitura asta, acum îmi fac bagajele și plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
timpurile alea bune, care nu mai sunt. Și-am auzit o bubuitură... Și-am văzut un bulgăre de fum și de flăcări, dincolo de câmp... Și ne-am zis: fir-ar neamu' lor al dracu', de poponauți inconștienți! Iar s-a fisurat, în mă-sa, vreun batal, adăugă el, scuturând din cap, către incendiul muribund. Da' ce mă-ncurc eu, aicea? Să vă f...tă turcii! Haideți, veniți, veniți, poftiți aici, la popotă, ambuscaților! Lili...! Lili...! Gagico...! Băga-mi-aș ce n-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în timp ce ea se străduia să se opună. Nu avea la dispoziție decât cel de-al doilea cilindru pe care-l ridică, hotărâtă să se folosească de el pentru a-l lovi pe celălalt. Dacă unul din cele două recipiente se fisura sau se producea vreo scânteie, conținutul celor două butelii exploda. Era totuși singura soluție și trebuia să încerce fiindcă, oricum, depresurizarea completă îi va omorî în mod sigur. Deja lipsa de aer îi îngreuna mișcările. Scăderea presiunii făcea, ca rănile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de nuc, cu tot cu bețișorul central (nervura), în apă (cam jumătate de litru) și le-am fiert 30 de minute, la foc mic, supraveghind fierberea, să nu deverseze. Las fiertura să se răcorească și din când în când, introduc degetul cu fisura, în fiertură. Introducerea degetului cu fisura în fiertură, o repet de mai multe ori pe zi. De fiecare dată, șterg excesul de lichid de pe deget. În trei, patru zile, rana se închide și dispare. Eu îmi fac rezerve de frunze
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
limfatici regionali [54]. Carcinoamele spinocelulare se dezvoltă lent și sunt nedureroase, ceea ce explică prezența lor timp de mai multe luni până când să fie remarcate. Debutează, de regulă, ca un nev de mici dimensiuni, cu keratoză superficială, ce se erodează și fisurează periodic și progresiv, până la formarea unei ulcerații [57]. Baza tumorii este indurată, hiperemică și marginile tari. Dacă tumora nu este excizată precoce, ea se dezvoltă prin tegument, interesând țesuturile de legătură (conjunctiv), cartilagiul și osul, până se ajunge la o
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
întrebare se află implicită referința la cele trei întrebări kantiene, pe care le-am menționat deja. Prin urmare, interogația filosofică este condiția oricărei alte forme de interogație; este, totodată, propria sa interogație. Putem spune, întorcându-ne la imaginea inițială, că «fisura» este «in interiore homine»; atunci când, de la funcționalismul operațional solicitat de cunoștințele științifice și de la soluțiile tehnice, ne ridicăm la valoarea lor, se ivește întrebarea legată de sensul lor ultim; astfel ne pierdem privilegiul celui care cercetează detașat și totodată mulțumit
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
prea puțin. Nu mă pot sătura de mare într-o singură săptămână. Trebuie să-mi asigur acum o rezervă de recunoștință pentru tot restul anului. E foarte important pentru cineva care a descoperit că aproape toate certitudinile sale s-au fisurat. La iarnă (din pricina iernilor când am suferit de frig, am ajuns să detest chiar zăpada proaspătă, curată), mă voi gândi la diminețile acestea în care trebuie să fac un efort ca să rămân în cameră. E ceva sfâșietor de frumos în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să-și vâre capul într-un fel de goarnă de alamă, care-i altera complet vocea. La rândul lor, plăcile „Pathé“, chiar și cele de calitate, înregistrate sub sigla „His Master’s Voice“, erau de ebonită și, cu vremea, se fisurau, îmbătrâneau, iar acul de fier grosolan le zgâria iremediabil. Cu toate acestea, tan gourile lui Cristian Vasile sunt atât de neobișnuite, au o linie sonoră atât de originală și de mișcătoare și cuvinte de un kitsch atât de înduioșător, încât
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
acum de generații întregi. Asaltul mortal asupra simbolurilor economice și militare ale Americii ar putea să ne atingă vulnerabilitatea și să ne zdruncine realitatea. Optimismul aproape fără margini legat de viitor, atât de adânc înrădăcinat în psihicul american a fost fisurat în acea zi odată cu turnurile World Trade Center și cu clădirea Pentagonului. Și totuși, încă suntem aici. Pe măsură ce înaintam pe lângă gărzile de securitate și intram prin spate în clădirea Biroului Oval, am simțit o neliniște pătrunzătoare degajată de clădire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
puțin așa ar putea spune Cipriano Algor, care cu atâta vehemență și libertate de gesturi concepuse cele două figuri de bărbat și de femeie care acum sunt învelite în cârpe ude ca să nu li se usuce și să li se fisureze spiritul care le ține în picioare, statice și totuși vii. Truda Martei și a lui Cipriano Algor nu se terminase încă, parte din lutul cu care modelează acum o figură provine de la altele pe care au fost nevoiți să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de gheață. sapă, sapă, sapă. Degetele îi sîngerează, gheața se colorează cu mici nervuri roșii. în sfîrșit prin spărtură se vede ceva. X descoperă prin gaura făcută o mulțime de oameni privind în sus, spre el, ca și cum el ar fi fisurat bolta cerului. X se trezește furios. Pornește în căutarea lor. X începe să cerceteze rînd pe rînd apartamentele din imobilul său. Coboară apoi la subsol, deschide ușile de la boxe. Verifică apoi parcarea subterană. Forțează ușa de la centrala blocului. Urcă la
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de calomniați, erau măcar viguroși ca bărbați. Când tropăiau, despicau munții. Când băteau pas de defilare, săltau fustele la cucoane în cap. Răcneau un hei-rup de te podidea sângele pe nas... - Șaizeciștii, admit, unii erau coioși. Dădeau un strănut și fisurau barajul hidrocentralei de la Bicaz... Pe care însă - vah! vah! vah! - tot ei, în nenumărate rânduri, îl slăviseră... De parcă ar fi fost cel puțin Războiul Troiei acest baraj. - Șaptezeciștii, în schimb, lasă-te păgubaș. Au fost și puțini și bețivi! - Deh
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de zeppelin, încăperea descrise un nou salt, rămânând ancorată de structura parterului printr-un singur snop de drugi de fier-beton. Drugii, ai naibii, decălindu-se, pocneau precum grisinele. Crăpa un drug, se înălța c-o palmă și colosul de zidărie. Se fisuraseră jumătate, mormanul de cărămizi și betoane era pregătit s-o zbughească spre stratosferă. - Că rău - vah - ți-o fi stat ție, frumos cum ești, să te plimbi prin stratosferă! C-o mână să vâslești, încălțat în Casa de Cultură a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îi aparține și de care nu se desparte niciodată. Din punct de vedere retoric, studium-ul este o sinecdocă. Dar tot din real țâșnește detaliul imprevizibil - das Ding, Lucrul - și acesta îmi zdrobește armura privirii. Confortul oferit de familiaritate este astfel fisurat de o leziune. Acest element (...) care mă străpunge ca o săgeată este numit de Barthes punctum 134. De altfel, Barthes însuși, atunci când remarca forța de expansiune a punctum-ului, preciza că această forță „e adesea metonimică”135 și adăuga, nu multe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
aura sacralității, momentul vânătorii ni se prezintă sustrăgându-se metodic oricărei înfiorături mitizante, prezența miracolului ca sursă a fantasticului nu mai poate beneficia aici de un regim ,,normal’’. În ,,basmul nuvelistic’’ caragialian, momentul miraculos-fantastic are semnificația unei apariții incidentale, care fisurează materia realistă a narațiunii, perturbându-i cursul și proiectând-o, astfel, în paradoxul comic, implicit moralizant. Ideea ar fi că fără intervenția datului miraculos magic totul ar fi evoluat în sens catastrofic, și răul ar fi avut câștig de cauză
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ar fi, cred, singurul mod de a mântui și logica, și pe tine. Orice logician, când apucă pe drumul fără întoarcere al logicii, devine un Pierrot: o ființă pe jumătate albă, pe jumătate neagră. Făcută fără deschidere culturală, logica te fisurează. Menne se răscumpără ca om ducîndu-se cu regularitate la biserică; Bochenski se salvează încercînd să anexeze logica la catolicism. Tu faci poezie, fără să te recunoști nici în ea până la capăt. De ce să te porți ca și cum ai fi făcut din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]