492 matches
-
despre comportamentul sexual-reproductiv În continuarea analizei celor cinci itemi am efectuat o evaluare a unui model factorial cu factori discreți, folosind tehnica de analiză în clase latente. Modelul factorial care asigură cea mai bună reprezentare a datelor observate (the best fit) este un model cu doi factori discreți. În model, variabile covariate (explicative) sunt sexul, grupa de vârstă și nivelul de instruire. În model sunt doi factori care separă distinct, și anume: * Factorul 1: atitudinea față de vârsta de începere a vieții
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bucată sau mai multe bucăți. Toate metodele moderne au fost dezvoltate din dorința obținerii unei adaptări pasive a scheletului metalic, ceea ce la procedeul de turnare dintr-o bucată este mai dificil de realizat. Adaptarea scheletului trebuie să fie pasivă (passive fit). Nu este permisă nici o imperfecțiune determinată de modificări volumetrice sau vreo basculare a scheletului. Pentru controlul adaptării se pot utiliza chiar șuruburi din aliaje nobile. Procedeul de verificare a adaptării pasive, cunoscut și sub denumirea de testul Sheffield, se execută
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
un venit de forțe * fără ca noi să fi cheltuit pentru el, e ca un pre[sti ]digitator care vrea să ne facă să credem că lucrurile ce le scoate la iveală s-au ivit din nimic. Ei! Ex nihilo nil fit. Din nimic, nimic iese. ["DE CE ROMÎNII SUNT VIGUROȘI? 2275B De ce sunt bogați armenii din Gherla, încît nu mai plătește nimeni dări și comuna se întreține din fondul comunității armenești? 82 {EminescuOpXV 83} Pentru că armenii se sting. Masa de averi capitalizate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se explică impactul UE , au constituit o altă temă centrală a studiilor din acest domeniu. Mecanismul cel mai cunoscut, evidențiat de Cowles, Caporaso și Risse (2001, 6), a fost acela care se bazează pe compatibilitatea/incompatibilitatea dintre politici și politică ("fit/misfit") sau, mai bine spus, între normele și directivele europene și reglementările normative și instituționale ale statului în chestiune (Fargion, Morlino și Profeti 2006). Presiunea pentru adaptare exercitată de UE depinde de măsura compatibilității (goodness of fit) între cele două
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
politici și politică ("fit/misfit") sau, mai bine spus, între normele și directivele europene și reglementările normative și instituționale ale statului în chestiune (Fargion, Morlino și Profeti 2006). Presiunea pentru adaptare exercitată de UE depinde de măsura compatibilității (goodness of fit) între cele două niveluri. Cu cât gradul de compatibilitate este mai jos, cu atât mai mare este presiunea, dar faptul că presiunea este mare nu înseamnă în mod necesar că impactul este consistent, dat fiind că o mai mare incompatibilitate
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
atât mai mare este presiunea, dar faptul că presiunea este mare nu înseamnă în mod necesar că impactul este consistent, dat fiind că o mai mare incompatibilitate poate comporta dificultăți mai mari sau imposibilități de adaptare. Prezmția de goodness of fit se referă în special la nivelul structural și la politici, și nu ia în considerare nivelul actorilor care influențează oricum impactul europenizării sau armonizarea la nivel național. În cele mai multe studii, comportamentul actorilor este analizat, cu referire în special la două
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
acțiunea UE se bazează, așadar, în mod esențial, pe condiționalitate și se asumă dincolo de status quo-ul inițial în organizarea instituțională și de policy, care este diferit de acela stabilit de UE. Această diferență nu este altceva decât compatibilitatea (goodness of fit) teoretizată în cadrul studiilor asupra europenizării și prezentată în paginile precedente. Propunerea generală în baza modelului stimulentelor externe este ca guvernul național să respecte condițiile stabilite de un actor internațional dacă beneficiile așteptate sunt mai mari decât costurile de armonizare. În funcție de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
et possumus et debemus: contra interpretatio, nisi quod testes ferant intellectum fuerit, locum habere, nisi de scriptore constiterit, absolui non potest: rursus emen datio et libri originis inuestigatio, quia ad ingenium scriptoris cognoscendum pertinet, tamquam fundamento nititur interpreta tione. Quo fit ut nulla huius negotii pars tuto a ceteris separari possit, nisi illa una quae debet esse omnium prima: illam dico quae testium fidem perscrutatur et locupletissimis auctoribus tradita repraesentat. Pentru critica de text a vremurilor noastre, sînt esențiale legile formulate
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
recipitur. Unde și eo dem modo disponatur patiens sicut agens, eodem modo recipitur formă în pațiențe sicut erat în agente; et tunc non recipitur formă sine materia. Licet enim illa et eadem materia numero quae est agentis, non fiat patientis, fit tamen quodammodo eadem, inquantum similem dispositionem materialem ad formăm acquirit ei quae erat în agente. Et hoc modo aer patitur ab igne, et quicquid patitur passione naturali. Quandoque vero formă recipitur în pațiențe secun dum alium modum essendi, quam sit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
una naturalis, et alia spiritualis. Naturalis quidem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse naturale, sicut calor în calefacto. Spiritualis autem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse spirituale; ut formă coloris în pupilla, quae non fit per hoc colorată. Ad operationem autem sensus requiritur immutatio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam sensibus invenitur immutatio spiritualis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
indivizi particulari, ci puterea cognitivă care îi percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensus aut în medio per modum intentionis, et non per modum naturalis formae. Non enim sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus. Et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus. Et propter hoc hi duo sensus sunt maxime spirituales
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aut în medio per modum în tentionis, et non per modum naturalis formae. Non enim sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus (Sent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus (Sent. De anim., lib. 3, l. 14, n. 20
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
non appareat sensibiliter immutatum. Et ideo dicendum est, quod ab odorabili resolvi quidem potest fumalis evaporatio, quae tamen non pertingit usque ad terminum ubi odor percipitur, șed immutatur medium spiritualiter, ultra quam dictă evaporatio pertingere possit. Quod autem spiritualis immutatio fit a visibili magis quam ab aliis sensi bilibus, rațio est, quia visibiles qualitates insunt corruptibilibus corporibus, secundum quod communicant cum corporibus incorruptibilibus; unde habent esse formalius et nobilius quam reliqua sensibilia, quae sunt propria corruptibilium corporum (Sent. De anim., lib
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în acest caz puterea senzorială, și cel văzut prin specia sensibilă sau asemănarea să. A deveni, într-un anumit mod, o unitate cu specia sensibilă înseamnă, în fapt, a asimilă specia în actul vederii: (ÎI.2.7.) Cognitio autem omnis fit per assimilationem cognoscentis et cogniti: în hoc tamen differt, quod assimilatio în cognitione humana fit per actionem rerum sensibilium în vires cognoscitivas humanas (S. c. G., I, 65, n. 9). Întreaga cunoaștere are loc prin asimilarea cunoscato rului de către cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deveni, într-un anumit mod, o unitate cu specia sensibilă înseamnă, în fapt, a asimilă specia în actul vederii: (ÎI.2.7.) Cognitio autem omnis fit per assimilationem cognoscentis et cogniti: în hoc tamen differt, quod assimilatio în cognitione humana fit per actionem rerum sensibilium în vires cognoscitivas humanas (S. c. G., I, 65, n. 9). Întreaga cunoaștere are loc prin asimilarea cunoscato rului de către cel cunoscut, dar există totuși o dife renta, pentru ca, in cunoașterea umană, asimilarea are loc prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
n. 9). Întreaga cunoaștere are loc prin asimilarea cunoscato rului de către cel cunoscut, dar există totuși o dife renta, pentru ca, in cunoașterea umană, asimilarea are loc prin acțiunea obiectelor sensibile asupra puterilor cognitive umane. (ÎI.2.8.) Et quia cognitio fit per assimilationem, simili tu do autem respicit formăm [...] (S. th., I, q. 5, a. 4, ad 1). Și deoarece cunoașterea are loc prin asimilare, asemănarea are în vedere formă [...]. (ÎI.2.9.) Dicendum quod omnis cognitio est per assimilationem; similitudo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-un anumit mod“. Locul avut în vedere este din Quaestio disputată de spiritualibus creaturis (a. 9, ad 6), unde termenul pus în joc este cel de praeintelligo, praeintelligere: (ÎI.2.21.) Utrique autem harum operationum praeintelligitur species intelligibilis, quae fit intellectus possibilis în actu; quia intellectus possibilis non operatur nisi secundum quod est în actu, sicut nec visus videt nisi per hoc quod est factus în actu per speciem visibilem. Unde species visibilis non se habet ut quod videtur, șed
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asupra acesteia din urmă pentru a vedea ce rol joacă și cum anume se diferențiază ea de puterea cogitativa umană. Să vedem câteva locuri în care Toma din Aquino discuta cele două puteri: (ÎI.3.6.) În animali vero irrationali fit apprehensio intențio nis individualis per aestimativam naturalem, secundum quod ovis per auditum vel visum cognoscit filium, vel aliquid huiusmodi. Differenter tamen circa hoc se habet cogitativa, et aestimativa. Nam cogitativa apprehendit indi viduum, ut existens sub natură communi; quod contingit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că te în simțul intern numit memorie. (ÎI.3.14.) Ad apprehendendum autem intentiones quae per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. Ad conservandum autem eas, vis memorativa, quae est thesaurus quidam huiusmodi intentionum. Cuius signum est, quod principium memorandi fit în animalibus ex aliqua huiusmodi intentione, pută quod est nocivum vel conveniens. Et ipsa rațio praeteriti, quam attendit memoria, inter huiusmodi intentiones computatur (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Pentru perceperea intențiilor care nu sunt receptate prin simțuri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naturalium subsistere sine materia; formae autem în materia existentes non sunt intelligibiles actu, sequebatur quod naturae seu formae rerum sensibilium, quas intelligimus, non essent intelligibiles actu. Nihil autem reducitur de potentia în actum, nisi per aliquod ens actu, sicut sensus fit în actu per sensibile în actu. Oportebat igitur ponere aliquam virtutem ex parte intellectus, quae faceret intelligibilia în actu, per abstractionem specierum a conditionibus mate ria libus. Et haec est necessitas ponendi intellectum agentem (S. th., I, q. 79, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]