45,198 matches
-
fluxului de pasageri se preconizează ascendentă și pentru anul 2015 - chiar dacă numărul de destinații ar rămâne același. Dacă însă noi companii aeriene sau companiile aeriene deja partenere vor lua decizia de a deschide noi rute de la Iași ori de a fixa mai multe frecvente de zbor, creșterea ar putea fi mai spectaculoasă. „Suntem foarte preocupați de deschiderea cu prioritate a unor rute cerute de mediul de afaceri cum ar fi destinații din Germania (Munchen, Koln, Frankfurt), Franța (Paris), Olanda (Amsterdam). Aeroportul
Aeroportul Iasi a depasit pragul de 273.000 de pasageri inregistrati in 2014 [Corola-blog/BlogPost/94656_a_95948]
-
fluxului de pasageri se preconizează ascendentă și pentru anul 2015 - chiar dacă numărul de destinații ar rămâne același. Dacă însă noi companii aeriene sau companiile aeriene deja partenere vor lua decizia de a deschide noi rute de la Iași ori de a fixa mai multe frecvente de zbor, creșterea ar putea fi mai spectaculoasă. Citește tot... Wizz Air intentioneza să deschidă ruta Iași - Paris Există informații din interiorul companiei Wizz Air precum că se dorește o nouă cursa de la Iași, de data aceasta
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94635_a_95927]
-
caute noduri în papură mă-nconjuraseră în murmur de voci învățate să blesteme doar cu paharul în mână la festivaluri colocvii simpozioane vedeau în mine doar o bătrânică mioapă hipersensibilă bine crescută purtându-și cu grație urmele cuielor care mă fixaseră-n pagină sub prapurii unei prefețe aveam să fiu de-a lor pentru totdeauna cuminte senină n-aveau să știe vreodată că înfruntasem decenii la rând spaima să n-ajung cumva la nebuni fără creion și hârtie
Nous, la multitude by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/5735_a_7060]
-
în heleșteele de la marginea drumului - liniștea se cuibărea apoi în alt sat, sub popii de fîn ce sprijineau cerul dintre Petrova și cele două Rone, după ce prin Vișeu stăteam lipiți cu ochii de ferestre ca ambalajele aduse de vînt și fixate pe garduri sau ca afișele electorale din care curgeau minciunile făcute terci în gura bețivilor deschisă ca în țipătul lui Munch, o sete imensă de-a ne opri și noi la familia Tivadar, care, din comîndul lui Miciurin, ne-a
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
mai curgă. E ca într-un vis: Nimic nu se mișcă. Mă uit în oglindă: Nimic nu se schimbă. Visul opririi Din drumul spre moarte Seamănă morții. pe role Ei trec pe role Cu căștile bubuind la urechi, Cu ochii fixați pe monitoare, Fără să observe frunzele care cad, Păsările care pleacă, Ei trec pe role Si peste ei trec rulând anotimpurile Vieților lor Si anii, și veacurile, Fără ca ei să înțeleagă despre ce este vorba. Ei trec pe role Printre
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
par oameni, Mecanisme Create de alte mecanisme După chipul și asemănarea acestora, În timp ce Dumnezeu Coboară printre ei Si învață să meargă pe role Ca să îi poată salva. bunavestire Încă nu eram, Numai tu știai că voi fi. Si totuși ai fixat Bunăvestirea Fără să mă întrebi. Sau, poate, n-ai fost nici tu întrebată? Ai fost și tu pusă În fața faptului împlinit? La urma urmei, Ce-aș fi putut hotărî Înotând în lichidul amiotic, Iubind Haina de carne fierbinte Care se
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
văz. Apoi decade se-absoarbe în moliciunile pielii cum o alifie. Brutalul zgomot Brutalul zgomot neputînd nici să-nceteze nici să se mai prelungească în stare doar el să descrie accidentul izbindu-se aidoma acestuia de borduri de calcanul ce fixează depărtarea ne-o face suportabilă acel zgomot zic ce nu plînge nu se prăbușește nu reclamă nimic ci doar răsuflă-o clipă aidoma unui plămîn și nu cere decît puțin aer din aerul respirației tale. Peisaj Jos pajiștea buruienoasă iritată
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
ca la spovedanie: "Moartea noastră vine din colon!" Branula În lumea aceasta supraumană mai aproape de cer Cu câtă spaimă de moarte încape într-o inimă largă de om Toți au branulele la vedere înfipte în vene Verzi albastre și roșii fixate pe brațe cu leucoplast Peste smocuri mici de vată îmbibate cu sânge străvechi Când vin surorile să le facă perfuziile în saloane Potrivesc capătul tubului atârnând de punga de pe stativ În branulele de pe brațe deschise ca niște ventuze flămânde Domnul
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
poți lua înfățișarea oricărui cuvânt păstrându-i secretul în sânge clipele una pe alta se îmbrățișează oftând Acasă Să poți discerne ce e obiect și închipuire ce este fotolii gemene cu un trecut friguros neputința și-o leagănă scrumul țigării fixează lungi traiectorii pentru ce va veni cu fiece clipă ce trece poți plăti un preț de nimic dincolo de zâmbetul visat îți recunoști o mie de chipuri palidă vara te privește de la mari despărțiri ca un lac înghețat nerostite poeme oglinda
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
știu totul, un metru șaptezeci și opt și cinzeci și nouă de kilograme. Cățărată pe tocuri, era mai înaltă cu o șchioapă decît ministrul. El începu la rîndul lui să se scuture ca un cîine care iese din apă, dar cu tălpile fixate pe podea, atent să nu pășească, mai ales cu piciorul beteag. Cît puteau s-o mai țină așa? Pe lîngă ei erau tot numai VIP-uri, în cupluri disproporționate ca vîrstă. Babe care înotau în perle și care dănțuiau ca
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
de-am fost întâmpinați? Cred că vecinătatea Bermudelor își spune cuvântul... Poate că prea mi-am luat vânt cu scrisul. Trebuie să țin cont și de sora talentului. Coborâm în hol la opt. Enrique pretinde că ne așteaptă de la șapte. Fixăm pentru viitor această oră. Facem cunoștință cu șoferul mașinii ce ne va sta în permanență la dispoziție. Se numește Juan, un tip mereu zâmbăreț și destul de degajat. Coborâm toți la subsol, unde ne așteaptă masa suedeză. Mâncăm pe cinste, cu excepția
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
plec, dar ceva parcă mă pironise pe mozaicul terasei. Nu puteam să-mi dezlipesc privirea de la copac. Și, dintr-odată am înțeles ce se întâmplă. Printre crengile sale bogate am zărit câteva puncte strălucitoare, de o imobilitate stranie, care mă fixau insistent. Am deslușit, cu greu, siluetele mai multor corbi înghesuiți unul lângă celălalt pe o ramură. Am avut senzația bizară că mă aflu în fața plutonului de execuție pregătit să-și facă datoria. M-am scuturat ca să îndepărtez asemenea gânduri culese
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
arab, plecat cu afaceri, dar care își lăsase în casă mirosurile, angajații și rudele, care n-o întrebau niciodată nimic. Hafa îi aducea sucul de portocale și se retrăgea tropăind cu spatele către ușă, în timp ce ochii lui de cărbune îi fixau sfârcurile, sub bluză. Raouf curăța grădina, iar la prânz devenea ospătar pentru mâncarea pe care o găteau femeile toată dimineața, în bucătăria din bungalou. O servea încet, stând în spatele scaunului pe care era așezată, ca în marile restaurante, până când ea
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
închipui ca pe un spațiu în formă de furtun absorbant, întunecat și datorită storurilor cu dungi roșii din fața vitrinei și tata-mare s-a aplecat peste cărțile poștale, a scos una sau alta din teanc cu degetele lui înmănușate, și-a fixat pince-nez-ul mai bine pe nas și a mormăit: Bun, o iau. Vederea strălucitoare a pieței și a străzii comerciale, ajungând cu cupolele ei până la orizont, urma să-i dea soției lui o imagine a locului care îi tulburase simțurile în
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
deci superficială: până în 1972 poezia lui Mircea Ivănescu se hrănește din boema bucureșteană, apoi personajele și atmosfera se schimbă într-un mod perceptibil. Poate că, la rigoare, o discretă graniță internă între două modalități poetice ivănesciene ar trebui să o fixăm în 1973, cea ce ar însemna să cooptăm pentru prima etapă încă două volume (alte poeme și poem, ambele din 1973) și participarea semnificativă la volumul amintiri, alături de Leonid Dimov și Florin Pucă. Principala diferență, ținând de calitatea discursului poetic
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
în care naratoarea recunoaște o femeie fiindcă i-a privit întîi, în altă zi, portretul. Iar pînă la un punct, de fapt, pînă în etapa finisajului, este posibil ca modelele să fie interșanjabile. Odată mizanscena stabilită și poziția modelului definitiv fixată în tabloul ce urmează a fi pictat, modelul poate să lipsească o vreme (ne amintim că și cele din Harry Potter mai dispar, din cînd în cînd, din cadru, ca să-și mai rezolve și alte treburi). Este perioada în care
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
Faptul că s-a născut mai tîrziu și că nu a fost printre fondatorii mișcărilor insurgente îl scutește de toate neliniștile și excesele revoltei, iar acela că nu s-a născut prea devreme și că nu a apucat să se fixeze în orizontul gîndirii cumpătate și în confortul academismului sănătos îi oferă privilegiul de a privi lumea, în general, și lumea artei, în particular, cu multă relaxare și cu tot atîta suplețe. În mod firesc, el este, asemenea întregii sale generații
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
de Aglaja, filmul reține cîteva care par a fi emblematice și pentru destinul postum al autoarei. Cu o furie documentaristică izvorîtă din chiar îndoielile ei asupra realității, Aglaja a încercat, urmînd în parte și exemplul dat de tatăl ei, să fixeze pe peliculă sau pe banda de magnetofon, fragmente palpabile ale realului; alteori le-a suprimat, înlocuindu-le prin obiecte și gesturi simbolice. Prezentare și interviu de Rodica Binder R.B: Domnule Ludwig Metzger ce v-a determinat să realizați un
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
Vintilă Horia, deși la insistențele autorităților comuniste de la București, care l-au calomniat în modul cel mai nedemn, i-a fost retras. Într-un stil sprinten se rezumă aspectele esențiale ale romanului L’homme de sable de Jean Joubert, bine fixat în spațiul literaturii contemporane, prin raportări la Proust, Jean Giono, François Mauriac, Alphonse Daudet. Înzestrată cu o sensibilitate marcată, Cornelia Ștefănescu descoperă la André Gide poezia apei, a nisipului, a pereților de argilă, a vazelor, a timpului oprit, precum în
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
unei băi purificatoare, fie cu acela al descinderii în puțuri adânci, unde însăși componența aerului se modifică, până la primejdie. Lectura, în ultimele împurpurate amurguri ale lui 2003 a Jurnalului - pe anii 1990-1935 - ținut de d-na Monica Lovinescu ne-a fixat acul de cântar între cele două extreme, cauzându-ne, în zona purei rațiuni, senzația retrăirii unei existențe pe similare coordonate, iar în aceea a subconștientului incontrolabil a recuperării unor întâmplări, întâlniri, afecte și meditații care nu ne-au aparținut. În
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
s-a distribuit inclusiv o nouă marcă de șampanie. E vorba de șampania PSD. Ce-i o șampanie PSD ? Este o băutură contrafăcută, oferită cetățeanului naiv cu scopul ca, o dată ce este dată pe gîtlej, pe lîngă plăcerea înghițirii, să mai fixeze în capul băutorului și un nume de partid. Care ? Cel de pe sticlă.” * Zăpezile care au blocat România de sărbători, lăsînd Bucureștiul blocat de Crăciun au stîrnit zîzanie între prefectul Ovidiu Grecea și doi dintre primarii de sector aflăm din ADEV
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
cel mai îndestulitor” și a votat lui Andrei Mureșanu un premiu pe care-l va hotărî prima Adunare generală a Astrei 5, iar în ședința a treia a Adunării generale a Asociațiunii, ținută la Brașov în 30 iulie 1862, se fixează poetului un premiu de 50 de galbeni. Acesta a fost cel dintâi premiu național acordat unui poet român! Cu prilejul acordării premiului, ia cuvântul președintele Asociațiunii, Andrei Șaguna, care într-un vibrant toast spune: „În adevăr mie mi se pare
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
are un suflet bucolic, nutrit însă de impresiile unui sat „civilizat”, ale unui mediu în care natura se întrepătrunde cu alcătuirile toposului de origine, cel al Banatului, intersecție a unor factori de civilizație și timpuri specifice. Inteligența fină a poetului fixează tocmai această particularitate etnopsihologică pe pelicula sa evocatoare, convertind-o într-o particularitate lirică. Peisajul, ocupațiile omenești, mica tehnică și jovialitatea provincială, calendarul și meteorologia se contopesc într-un tablou subtil unitar, tangent la luminozitatea picturii naive. Sau cum spune
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
cu o utilizare (contrar multor aparențe și a câtorva încercări) foarte delicată, autorul așază totodată o bună distanță între psihanaliza clinică, terapeutică și cea culturală, în speță psihobiografică. Și-a luat de altfel toate precauțiile printr-un capitol introductiv, care fixează cadrul teoretic al aplicației sale. Și a intuit, prin ideea de înțelegere ipotetică, dificultățile mari (la drept vorbind, insurmontabile) pe care le ridică în calea interpretării forma operei de artă. Cu alte cuvinte: indicibilul care conferă originalitate unui autor. Este
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
ca automobilele, iar mirosul de bălegar, la fel de puternic ca izul de benzină.” Dar aceasta până în 1929, când „se scot din circulație ultimele șapte vagoane de tramvai cu cai.” Se schimbă mijloacele de locomoție și, totodată, mentalitățile. Pentru moment, Ioana Pârvulescu fixează culoarea locală, uneori cu pitorescul ei, observă cum arăta viața Bucureștiului de fiecare zi, moda femeilor, care pe atunci (în 1930) nu purtau pantaloni, iar bărbații își țineau sacoul încheiat la toți nasturii, încravatați și cu pălăria pe cap, chiar
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]