258 matches
-
De aici, poate, impresia de meci de tenis cu un schimb de mingi relativ tacticos; de aici, poate, o anumită senzație de previzibil. Masa e plasată la o fereastră, încadrată de o perdea, ca o scenă de teatru, de o “fixitate” asumată. Dar filmului îi lipsește surpriza, grăuntele de nebunie, artistic vorbind.( Fără să vrei, memoria cinefilă îți scoate la suprafață “masa” din Secvențe, filmul lui Alexandru Tatos, de o subtilitate și de un rafinament demne de vremuri mai bune)... Un
Viitorul sună scurt by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13097_a_14422]
-
mai rar, observi șocat ravagiile timpului. Nici nu-ți vine să crezi că un asemenea lucru poate să ți se întâmple și ție... Obrajii se lasă în jos, a pagubă. Când nu compun masca antică a tragediei. Ochiul sticlos capătă fixitatea unei șopârle. Până și Leonardo da Vinci, la senectute, părul lui alb, lung, răsfirat într-un vârtej, parcă i-ar fi luat foc, privirea având răceala unei reptile. Un alt personaj vine de dincolo de tine, din filogenia sbuciumată. Unul rapace
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
cu pâine prăjită. În timp ce îi servea cafeaua, simți niște sâni tari și țepeni apăsându-l insistent pe spate. Nu făcu nici o mișcare până ce nu se desprinse de el. Apoi ea îl privi o clipă, din celălalt capăt al mesei, cu fixitatea blândă a ochilor săi mari și întunecați, ca și cum încerca să descifreze, pe chipul posac și supt de nesomn, motivul exasperării lui. Avea nervii atât de zdruncinați, încât de-abia putu să se atingă de mâncare. Se ridică brusc de la masă
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
în mărime naturală, un adolescent, cu capul perpendicular pe propriu-i umăr drept, care privește, cu o concentrare maximă, nu într-un punct, ci într-un plan. Un plan imaginar, imaginat, la baza soclului. E o privire de o siderantă fixitate, îndreptată spre ceva ce nu se vede. Statuia e atît de ireală, universul e atît de înmănuncheat într-o privire, care, pentru noi - ce, din afară, asistăm - e nevăzută (chiar dacă știută) fiindcă se îndreaptă în jos, încît îmi pare limpede
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
situație de echilibru deplin în care o imagine interioară a unui partener presupus exterior se suprapune devenind o realitate unică. O mare satisfacție a cuprinderii realului, într-un plan comun interiorului și exteriorului, se instalează. Ea tinde spre o anumita fixitate căci imaginea ideală se cere reținută, oprită din mișcare. Încercarea de a o opri o definitivează, îngrosându-i liniile, perimetrele. Ea devine mai puțin mobilă, măi inapta de adaptare dar în același timp mai iubita, măi adorata. Dar fixitatea ei mai
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
o anumita fixitate căci imaginea ideală se cere reținută, oprită din mișcare. Încercarea de a o opri o definitivează, îngrosându-i liniile, perimetrele. Ea devine mai puțin mobilă, măi inapta de adaptare dar în același timp mai iubita, măi adorata. Dar fixitatea ei mai mare ar putea poate s-o îndepărteze, si de aceea ea este înlocuită cu repetiția. Mobilitatea ei se înlocuiește cu o repetare obsedanta a aceleiași imagini, prin toate mijloacele, în toate împrejurările. Frecvență imaginii transmise înlocuiește mișcarea ei
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
evita întrebările neliniștitoare și conceptele "tragice". Vedeta răspunde prin surîsul ei la toate întrebările existențiale. Odată cu ea și noi... pentru că o iubim, așa cum ne iubim pe noi înșine. Formăm un corp, o conștiință. Un surîs. O imensă giocondă. Aspirația spre fixitate îmi apare la fel de puternică că dorința de mișcare. Două ispite care transformă viața într-un infern al confuziei și neliniștii. Unde și când să te oprești? Pentru că acest "unde" este de fapt spațiul, iar acest "când", timpul. Fixitatea unei fizionomii
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Aspirația spre fixitate îmi apare la fel de puternică că dorința de mișcare. Două ispite care transformă viața într-un infern al confuziei și neliniștii. Unde și când să te oprești? Pentru că acest "unde" este de fapt spațiul, iar acest "când", timpul. Fixitatea unei fizionomii, armonia ei, mărturie a unei "fericiri" prezumtive oferă acel liman la care toate aspirațiile se împlinesc necondiționat. Dar ce este fixitatea? O falsă eternitate. O eternitate în afara lumii, insensibila la schimbările ei, încremenita undeva, într-un loc imaginar
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Unde și când să te oprești? Pentru că acest "unde" este de fapt spațiul, iar acest "când", timpul. Fixitatea unei fizionomii, armonia ei, mărturie a unei "fericiri" prezumtive oferă acel liman la care toate aspirațiile se împlinesc necondiționat. Dar ce este fixitatea? O falsă eternitate. O eternitate în afara lumii, insensibila la schimbările ei, încremenita undeva, într-un loc imaginar, într-un timp care n-a început să curgă. O farsă a imaginației? Chiar așa fiind ceva mai poate fi reținut, concretul unei
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
punct de vedere estetic, și care reprezintă, fără îndoială, cea mai bună carte a sa. Ceea ce produce o impresie puternică este intensitatea calmă a trăirilor. Asemenea unui credincios fanatic, poetul ar putea să facă să se topească și fierul cu fixitatea privirii lui. Pe el nimic din ceea ce e lumesc nu-l perturbă și nu-l iluzionează: " Am născocit un cuvânt de forma trupului tău. Apoi altul./ Și încă unul. Frumoase, de nerostit, într-o limbă nouă,/ bogată și moartă. Unul
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
jadul, iarba - sau tot ca marea. În comunicarea curentă actuală, asocierea ochilor cu zama de pește nu pare să mai circule; se găsesc însă destule atestări pentru o formulă agravantă, mai clar peiorativă, care evocă nu doar culoarea, ci și fixitatea sau opacitatea: ochi de pește fiert („ce ochi de pește fiert are fătuca asta”, inpolitics.ro ), cu variante particularizate - ochi de șalău fiert (Mircea Dinescu, cațavencii.ro). Jocurile de copii furnizează și alte comparații, bazate, în primul rând, pe jocul
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
un interogatoriu social fetei cu care tocmai întreține relații sexuale în fața prietenului ei stupefiat - decurg din gratuitatea actului estetic generând o stranie, narcotică, poezie a demenței. Intrarea polițistului în biroul căpitanului îți spune totul, cravata strâmbă, privirea dusă, de o fixitate suspectă, aspectul șleampăt, pistolul la brâu fără niciun portarm în stilul gangsterilor de duzină, mâna în șold. Nimeni nu se sinchisește. Rolul lui Nicolas Cage ne amintește numaidecât pe cel din Wild at Heart (1990) al lui David Lynch, dar
Un vis de New Orleans by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6565_a_7890]
-
undeva la intersecția tragicului cu grotescul, prin orfelinatele invizibile și difuze ale României de astăzi. Față de acestă lume, cutremurătoare fi fascinantă în felul ei, Monica își organizează nenumărate trăiri pe care, chiar dacă nu le dezvăluie explicit, le transmite imponderabil prin fixitatea privirilor, prin freamătul nărilor, prin suspendarea respirației pînă la limita conservării funcțiilor vitale și, mai ales, prin țipetele mute, prin experiența implozivă a momentelor paroxistice. Așa cum Tina Turner avea, după propriile-i mărturisiri, cel puțin vreo trei-patru orgasme la fiecare
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
Gheorghe Grigurcu Să pornim de la impresionismul lovinescian, în fața căruia pedantele capete se clatină acum cu mare mefiență: ,Cum nu reprezintă valori absolute, ci valori relative, scria mentorul Sburătorului, literatura unui popor nu trebuie studiată în fixitatea unor idei platoniciene, ci în mobilitatea ei". Parcă răspunzînd aproape peste veac unei asemenea invitații, Al. Cistelecan își întemeiază demersul nu doar pe relativitatea valorilor asupra cărora se pronunță (dacă ar fi ,absolute", oare critica nu și-ar pierde una
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
m-a făcut s-o cer în căsătorie. Recunosc de abia acum, târziu, ceea ce obscur știusem din prima clipă și nu fusesem dispus să accept: Chiara are un extraordinar ascendent asupra mea, mă domină profund, irațional aproape, tocmai prin această fixitate a atitudinii ei față de mine - tocmai fiindcă mi s-a dăruit cu totul, fiindcă s-a pus necondiționat în slujba mea, tocmai de aceea ea a ajuns, de fapt, stăpâna mea. Da, adevărul este că necontenit am avut un stăpân
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
și în deceniile ceaușiste Adeluța publica inedite în străinătate. Dar poate că are ea oameni pe sus. Numai în românește se simte rarefierea... 13 februarie 1994 Un spasm cerebral! Durează 30 minute. Mi-au amorțit buzele, partea dreaptă a feței, fixitatea obrazului; limba pare că se zbate, trei degete de la mîna dreaptă sunt amorțite. Am văzut cu groază cum se instalează pareza (fiind chiar în fața oglinzii la baie, mă spălam pe dinți). Momente de panică și groază; mă întind în pat
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
-i dau întâietate ca oricărui handicapat. Ciocnire violentă în primele zile cu el, după ce m-a insultat fără să-i observ atent beteșugul... Se va reveni. Rânjetul lui amabil când îți face semn cu mâna să o iei înaintea lui... Fixitatea de reptilă a chinezoaicelor. Cică ar fi greu și... în fine. 21 octombrie 1978, Des Moines. Rugăciunea, ca o ecuație, trimisă spre Univers, de pe pajiștea bogatei familii Meredith... Singurul care răspunde la apel este câinele Fox, exilat după un gard
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]
-
păsăresc, o față dăltuită în unghi clonțos, cu ochii rostogolindu- se vertiginos, ca sub apăsarea unei curiozități care o ia cu mult înaintea cuvintelor, de aceea pupilele lui aduc cu niște mărgele mari și mirate, care fie te prind în fixitatea unei priviri care trece prin tine, fie alunecă sacadat într-un nistagmus de concentrare, în momentele cînd atenția îi e întoarsă înăuntru. Mai mult, barba tunsă cu strictețe geometrică îi împrumută un aer de pasăre de noapte, o bufniță vigilentă
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
una în alta, se rotesc în granit pe osii fulgerătoare. Strig și nu m-aud. Pe câmpul cu flori amirositoare pasc caii de vid. VIII Plonjez în oceane mărite, cu zigzaguri de spor unde imaginile se derulează cu repeziciune, alterând fixitatea. Am abandonat tot ce se putea abandona: forța, accelerația, greutatea. Și totul pentru-a mă rezema pe mine, cel de acum, de un posibil viitor. De a-mi pipăi adevărata ființă, nenumitul destin. Am aruncat peste bord tot ce mă
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
și fermecătoare. Ea are ochii crăpați, abia tăiați cu lama, parcă, și nu destul de bine, încât pleoapele abia lipite îți dau senzația că nu i se vor mai dezlipi niciodată. Vederea, ca un chin, efort dureros ce-i dă o fixitate de reptilă la pândă. Rețin o poezie de Prince Bildhyalongkorn... Like milky ways of delight... Asemeni căilor de lapte ale plăcerii... He is not subject to death or decay... Nu e supus nici morții nici putreziciunii... Numele unui alt autor
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
o cu totul altă factură, nu aceea, minor clasicistă, mai veche a unui Schiller sau mai nouă a unui Lenau sau Heine, dar aceea major vizionară a lui Hölderlin sau Novalis. O viziune care, în plus, pulveriza formalismul, acuratețea prozodică, fixitatea unor specii, și umplea cerul liric de jerbe fastuos-incandescente. Nu Eminescu din Luceafărul, ci acela din Memento mori. Și nu Eminescu al satirelor, eglogelor ori elegiilor, politic, melancolic sau nostaligic, ci acela al uriașelor poeme neterminate, al fragmentelor de rocă
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
trage, cu un efect de stereotipie remarcabil: "Că și în discursul teologal, și în cel comunist citatele conferă stabilitatea textului și un aer familiar, specific dogmei reluate la infinit". Repetiția oglindește tendința de pietrificare a formelor, de obținere a unei fixități hieratice: "Discursul politic totalitar se mișcă prin urmare în aria termenilor obsesivi și a sintagmelor gata făcute. De fapt, el s-a transformat într-un sub-cod lingvistic ce se cere apreciat ca atare, într-un limbaj specializat". O altă trăsătură
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
tânăr și nechibzuit, nu se găsește din nefericire nicăieri altundeva în acest Hotel Urmuz. Cam peste tot se găsește în schimb efortul de a găsi acel cuvânt ce grăiește adevărul, sintagma care să poată rezuma întreaga lume a unui poet: fixitate la Ivănescu, uimirea dezamăgită în fața gestului de a scrie la Stoiciu, controlul textual la Mariana Marin, senzualitatea crispării la Angela Marinescu. Și pentru că oamenii reacționează la stimuli vizuali, cineva, editura sau autorul, a considerat că lectorul nu se poate descurca
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
plină de ouă de broască. Crapii împung cerul. Iei din apă și-ți dai jos algele. Culegem merele căzute - primele, acrișoare, pentru compot - și aruncăm unul în celălalt cu cele stricate. Pădurea se vede crenelată în lumina amurgului”. Imaginile au fixitatea cadrelor tarkovskiene, care permit privirii să exploreze pe îndelete un peisaj în aparență necomplicat, dar ale cărui elemente necesită o decodificare suplimentară. Tehnica imaginilor care curg neîncetat, într-un flux al conștiinței care le înlănțuie prin legături imperceptibile e, de
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
filosofii esoterice. Deosebirea dintre ele este precum aceea dintre secret și taină. Dacă la Italo Calvino întîlnim o lume "generată de ceea ce nu are reguli - de întîmplare", eroii nedetașîndu-se de timpul mecanic, în lumea narativă a lui Paviș există o fixitate întîlnită de altfel în iconografia bizantină, și doar astfel eroii reușesc să se elibereze de timpul mecanic, transcend lumea empirică spre lumea esențială. ucînd zîmbetul acelor femei pe chipul său pe care lăsase să-i crească barba, cutreierase tînărul Opujiș
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]