276 matches
-
-semifizionomic - mixte, metalo-ceramice, metalo-compozite sau metalo-acrilice. Corpul de punte nefizionomic Este confecționat în întregime din aliaje, acest fapt conferindu-i o rezistență deosebită. Este indicat în edentațiile laterale, unde se dezvoltată forțe masticatorii mai mari, înlocuind molarii. Corpul de punte fizionomic Este confecționat din rășini acrilice, compozite sau porțelan. Este indicat în special în edentațiile reduse din zona frontală, premolarii superiori, frontalii și primii premolari ai maxilarului inferior. Punțile construite în întregime din materiale fizionomice redau în cele mai bune condiții
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mari, înlocuind molarii. Corpul de punte fizionomic Este confecționat din rășini acrilice, compozite sau porțelan. Este indicat în special în edentațiile reduse din zona frontală, premolarii superiori, frontalii și primii premolari ai maxilarului inferior. Punțile construite în întregime din materiale fizionomice redau în cele mai bune condiții funcția fizionomică, însă indicația lor este redusă datorită slabei rezistențe. Corpul de punte semifizionomic Are o componentă metalică, ceea ce-i conferă rezistență, iar componenta de placare are rol de refacere a aspectului fizionomic și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
confecționat din rășini acrilice, compozite sau porțelan. Este indicat în special în edentațiile reduse din zona frontală, premolarii superiori, frontalii și primii premolari ai maxilarului inferior. Punțile construite în întregime din materiale fizionomice redau în cele mai bune condiții funcția fizionomică, însă indicația lor este redusă datorită slabei rezistențe. Corpul de punte semifizionomic Are o componentă metalică, ceea ce-i conferă rezistență, iar componenta de placare are rol de refacere a aspectului fizionomic și a morfologiei dentare individulale. Considerații biologice privind corpul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
materiale fizionomice redau în cele mai bune condiții funcția fizionomică, însă indicația lor este redusă datorită slabei rezistențe. Corpul de punte semifizionomic Are o componentă metalică, ceea ce-i conferă rezistență, iar componenta de placare are rol de refacere a aspectului fizionomic și a morfologiei dentare individulale. Considerații biologice privind corpul de punte Restaurarea protetică - act terapeutic al unei stări patologice a aparatului dento-maxilar - nu trebuie concepută numai prin studierea diferitelor elemente de mecanică, ci trebuie avut în vedere și faptul că
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cea naturală. Pentru a se obține o individualizare perfectă este de preferat ca masele ceramice să fie fluorescente. Utilizarea dintelui natural ca model și indentificarea caracteristicilor optice ale dentinei și smalțului au jucat un rol esențial în crearea unor materiale fizionomice mai bune. Este important de reținut că dinții naturali, chiar și cei bătrâni, prezintă o textură a suprafeței. Un contur și o textură corespunzătoare, sunt câteva din condițiile impuse în realizarea unor restaurări cu aspect natural. Incapacitatea de a reproduce
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
similare. În cazul în care sunt expuși la o sursă de lumină fără radiație în banda de albastru, cele două culori vor apărea diferite în sensul că amestecul nu va mai fi verde, ci galben. Metamerismul complică alegerea culorilor restaurărilor fizionomice deoarece trebuie luat în considerare un număr de factori care pot influența acest lucru. De aici decurge concluzia că alegerea culorii este un lucru deosebit de important și trebuie făcută, utilizând trei surse de lumină. În cabinetul de stomatologie avem la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
un modelaj ocluzal funcționalizat, care nu va necesita intervenții majore în etapa de adaptare. Ambalarea machetei, turnarea, dezambalarea, condiționarea infrastructurii metalice a punții, respectă parametrii specifici biomaterialelor și tehnologiei proprii de prelucrare. Se realizează, apoi, prin algoritmul tehnologic specific, componenta fizionomică de placare. Suprafețele, ce nu iau parte la îmbinarea adezivă, se acoperă cu ceară, apoi puntea este supusă gravării acide printr-un procedeu electrolitic: dacă electrolitul este acidul sulfuric 10%, timpul necesar gravării este de 3,5 minute la 250
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
grosimea și aspectul profilului zonei de emergență și mărimea unghiului de emergență . -să prezinte o adaptabilitate perfectă la suprafața modelului, fapt care va asigura ulterior adaptarea corectă a elementelor de agregare la dinții stâlpi; -să asigure spațiul suficient pentru componenta fizionomică; - contactul corpului de punte cu creasta nu trebuie să producă compresiune, durere sau ischemie, iar prin modelajul morfologic individualizat, acesta trebuie să permită refacerea funcției fonetice, prin închiderea rezonatorului bucal și refacerea zonelor de articulare fonetică, a funcției masticatorii prin
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în cadrul analizei criteriale ”o megasferă rezultată prin interacțiunile litosferei, armosferei, hidrosferei, biosferei, antroposferei ș.a. ale căror variate combinații și transformări înregistrate în spațiu și timp, se concretizează în unități teritoriale relativ stabile și diverse ca structură, mărime, proprietăți morfo-funcționale și fizionomice” (Petrea, 2005, citat de Dulamă, 2010). APLICAȚIE: Subcompetența ” ANALIZA PEISAJUL GEOGRAFIC DE CĂTRE ELEVI ” (clasa a XI-a) ANALIZA PEISAJULUI GEOGRAFIC. Noțiuni teoretice. Indicatori în aprecierea peisajelor În ciuda polisemantismului termenului peisaj, acesta este interpretat de cele mai multe ori drept „fața care se
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
aer de țopârlan”). În contrast cu aceste trăsături erau mâinile Elenei - surprinzător de frumoase și expresive, apreciază pictorul Palade. În fața acestor dificultăți, pictorul a dobândit treptat convingerea că aceia care criticau anumite linii ale pânzelor sale - mai ales colegi-pictori - criticau tocmai detaliile fizionomice reproduse cu fidelitate. În cazul lui Nicolae, În special triunghiul facial nas-urechi-gură, alcătuit din unghiuri Închise, era dificil de reprodus cu fidelitate și În același timp Într-o formă care să dea o impresie de ansamblu favorabilă. Potrivit interpretării sale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
călătoria, muzica, misterul (enigma este însăși feminitatea ei) și vine într-o noapte să i se ofere lui Felix, contaminat de un platonism mistic. În Enigma Otiliei este caracteristică galeria tipurilor. Portretele sunt realizate prin observarea amănuntelor de ordin exterior, fizionomic și vestimentar, care definesc trăsături morale. Se rețin și descrierile de interioare și de exterioare ale caselor (descrierea fațadei casei lui Costache Giurgiuveanu) după model balzacian. Valoarea romanului stă "în soliditatea construcției, în ritmul compoziției, în portretele-caractere și în puterea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Costache, al cărei aspect exterior și interior sugerează decrepitudinea, imaginea proprietarului). Există o corespondență între protagonist și "aerul de ruină și răceală". Amănuntele descriptive au funcția de a sugera o atmosferă, dar și funcția de a prefigura un caracter. Amănuntele fizionomice sunt prezentate printr-o tehnică a acumulării, încât portretul trimite la o dominantă de caracter (avariția). Prezența Otiliei înseninează existența lui Costache Giurgiuveanu. Ea îi "cenzurează" actele de zgârcenie care au devenit automatisme comportamentale, determinându-l să-i dea bani
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fizice sunt evidențiate cu concursul lui Felix, care în primele pagini este salvat de o "voce cristalină" și vede "un corp prelung și tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri". În realizarea portretului Otiliei, autorul insistă asupra detaliului fizionomic și vestimentar (amestecul de delicatețe aproape copilărească și "stăpânirea desăvârșită de femeie"). E un portret balzacian. G. Călinescu recurge în caracterizarea personajului și la modalități narative proprii romanului modern: comportamentismul și pluriperspectivismul, adică oglindirea poliedrică a individualității Otiliei în conștiința
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
observații? • Cum pot fi combătute unele obstacole ce apar în calea observației? • Care sunt limitele și avantajele observației? 1. Conținuturile observației sunt reprezentate de simptomatica stabilă, adică trăsăturile bioconstituționale ale individului (înălțimea, greutatea, lungimea membrelor, circumferința craniană) ca și trăsăturile fizionomice precum și de simptomatica labilă, adică multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi: conduita verbală, cea motorie, mnezică, inteligența precum și varietatea expresiilor afectiv-atitudinale. 2. Formele observației pot fi clasificate după următoarele criterii: a) orientarea actului observațional: observația
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
observații? • Cum pot fi combătute unele obstacole ce apar în calea observației? • Care sunt limitele și avantajele observației? 1. Conținuturile observației sunt reprezentate de simptomatica stabilă, adică trăsăturile bioconstituționale ale individului (înălțimea, greutatea, lungimea membrelor, circumferința craniană) ca și trăsăturile fizionomice precum și de simptomatica labilă, adică multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi: conduita verbală, cea motorie, mnezică, inteligența precum și varietatea expresiilor afectiv-atitudinale. 2. Formele observației pot fi clasificate după următoarele criterii: a) orientarea actului observațional: observația
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
se opune relatării tradițional-omnisciente, păstrîndu-se mai curînd în aria translucidului narativ, un fir epic minimal poate fi reconstituit din diverse supoziții și sugestii. Personajul, în postură de posibil servitor al unui bătrîn bogat, dezvoltă o fixație neurotică, legată de constituția fizionomică a blîndului său stăpîn. Acesta are un ochi exoftalmic, asemănător cu al unui vultur, de un albastru deschis înfricoșător, care, ori de cîte ori se oprește asupra naratorului, îl îngheață instantaneu, tulburîndu-l emoțional pentru tot restul zilei. Paradoxal rămîne faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
amplifică după experiența de mai sus, culminînd cu sugestia potențială a unei întîlniri paranormale. Aflat într-o cîrciumă și căzut fiind în prostrație, personajul vede un motan negru, afectuos și docil, care apoi îl urmează acasă. Gradual, eroul descoperă asemănarea fizionomică izbitoare dintre această pisică și Pluto, similitudine ce merge pînă la identitate. Absența aceluiași ochi nu face decît să stîrnească vechile antipatii și accese de furie. Într-una dintre acestea, încercînd să lovească animalul, fatal, cu o secure, naratorul își
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de față, se conturează însă clar o a patra figură indispensabilă actului estetic: Criticul. Detectivul (cu studii juridice) Ushikawa angajat de secta Pionierilor pentru a o localiza pe Aomame (ucigașa Liderului lor) are toate datele posturii "hermeneu tice", așa-zicînd. Dizgrațios fizionomic (oamenii îl evită, spe riați de înfățișarea sa), extrem de inteligent, el a fost înzestrat cu un talent singular acela de a intui situații complexe, prin simpla sesizare a codurilor lor exterioare. Pornind de la informații sumare, Ushikawa (Exegetul prin excelență, în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
În "Concluzia" la Cele cinci fețe ale modernității, criticul își rezumă propria orientare: "Teoria mea sau, mai precis, viziunea asupra postmodernismului rămâne, în ultimă instanță, metaforică și poate fi cel mai bine înțeleasă în termenii "asemănărilor de familie", al analogiilor fizionomice [...]. Postmodernismul este o față a modernității. Așa cum îl văd, el se aseamănă izbitor cu modernismul (al cărui nume continuă de altfel să-l poarte înlăuntrul numelui său), mai ales în ceea ce privește opoziția față de principiul autorității, opoziție care se extinde acum deopotrivă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tocmai acumularea șocului produs de contactul cu mulțimile, cu tehnica sau cu scriitura jurnalistică. Baudelaire însuși pierde lupta, dar o câștigă un personaj al său, flaneurul, care găsește metoda de a „tezauriza“ impresiile pe care le lasă trecătorii anonimi: metoda fizionomică. În capitolul al treilea al lucrării de față voi detalia, cum am anunțat deja, reperele experienței prin care flaneurul își mediază raporturile cu labirintul metropolei. Pentru moment, ajunge notarea acestui rezultat important în discuția despre conceptul de experiență: atunci când „obiectul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a fi descris prin filtrul teoretic al lui Benjamin, iar în acest caz „autobiografia“ ajunge să dea numele unei veritabile metode de cunoaștere. Deocamdată însă sunt de identificat o serie de repere ale acestei metode. O primă chestiune vizează interpretarea „fizionomică“ a orașului. Principiul acesteia urmează principiul fizionomiei care descrie modalitatea privirii flaneurului și despre care a fost vorba mai sus. Benjamin descrie orașul prin ochii unui flaneur potențial, doar că obiectul său predilect nu mai este mul țimea trecătorilor care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Gegenstand innigst identisch macht und dadurch zur eigentlichen Theorie wird.“ August Sander, fotograful despre care vorbește Benjamin, îi con feră fotografiei o valoare documentară, ajungând să descrie ti puri umane, în maniera pe care Benjamin o con sideră a fi „fizionomică“. Orașul devine imagine, cuvânt, text și, astfel, chip ce poate fi recunoscut, descris, recuperat prin exercițiul me moriei. Tipologia care ia naștere prin fotografie, caracterul individual, dar în același timp general al subiectului creează o „ontologie istorică“ a orașului, o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aflate în primejdie de a fi uitată. Benjamin îl citează pe Döblin, pentru care opera lui August Sander este echivalentul cultural artistic al anatomiei comparate, capabilă să sesizeze „natura“ și „istoria“ organelor - caracterul lor - mai degrabă decât anatomia umană. Metoda fizionomică devine, astfel, echivalentă unui montaj al reprezentărilor textuale sau imagistice care face să survină un chip al metropolei. Fizionomistul se recunoaște pe sine în acest chip, îl poartă cu sine, îl „joacă“ și, în ultimă instanță, îl recuperează ca memorie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
face să survină un chip al metropolei. Fizionomistul se recunoaște pe sine în acest chip, îl poartă cu sine, îl „joacă“ și, în ultimă instanță, îl recuperează ca memorie colectivă. Desigur, colportajul reprezentărilor nu este singura formă pe care metoda fizionomică o ia la Benjamin. Accesul spre „caracterul“ unui spațiu urban nu este neapărat mediat de text: dispunerea bulevardelor moscovite, scaunul care stă mereu în fața ușilor din San Gimignano sau mai celebrele arcade ale Parisului sunt, la fel, simptome revelatorii ale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
intermediar dintre realitatea materială a lucrului și privirea subiectivă care se oprește asupra sa. Mundus imaginalis, chipul recognoscibil al lui mundus realis, reprezintă și miza conceptului de „experiență“ despre care a fost vorba până în acest moment. Având ca instrument „descrierea“ fizionomică, experiența urbană suprapune orașului anonim un chip care îl transformă într-un univers familiar și recognoscibil. Chipul orașului însă nu se identifică unei reprezentări (Vorstellung) a acestuia. Reprezentarea ține de aproprierea tehnică a metropolei, de funcționarea sa și de găsirea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]