2,084 matches
-
celei mai înalte măestrii profesionale. În al doilea rînd, de-a lungul întregii sale cariere, Corneliu Baba a avut o permanentă fascinație a portretului, o adevărată mistică a acestuia, și este în logica firii ca un asemenea interes obsesiv pentru fizionomie și pentru chipul interior să se fi așezat în conștiința pictorului de foarte devreme, chiar o dată cu formarea personalității sale. Și, în sfîrșit, în al treilea rînd, cele mai timpurii lucrări cunoscute sînt chiar două portrete; un Autoportret și un Portret
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
o altă etapă, o altă percepție a modelului și o preocupare mult mai evidentă pentru viața lui interioară. Realizat în cărbune, acest portret minuscul concentrează întreaga energie a observației și toată puterea de înțelegere a relației dintre trăsăturile aparente ale fizionomiei și cele inaparente ale fizionomiei morale. Iar în acest context ar trebui amintit un lucru important, și anume acela că în viața pictorului prezența mamei a fost una exemplară. Ea a constituit un adevărat obiect de adorație și a fost
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
percepție a modelului și o preocupare mult mai evidentă pentru viața lui interioară. Realizat în cărbune, acest portret minuscul concentrează întreaga energie a observației și toată puterea de înțelegere a relației dintre trăsăturile aparente ale fizionomiei și cele inaparente ale fizionomiei morale. Iar în acest context ar trebui amintit un lucru important, și anume acela că în viața pictorului prezența mamei a fost una exemplară. Ea a constituit un adevărat obiect de adorație și a fost sursa unui cult pe care
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
M. Vulcănescu) au refuzat să-l urmeze în noua sa însărcinare. Dar alții (Stahl, Neamțu, Golopenția, Gh. Focșa) l-au urmat, fiind, la început, un corp străin în acel conclav de vechi directori de Cămine Culturale. Gusti a schimbat și fizionomia echipelor de monografiști confundată cu educația maselor cu ajutorul tinerilor intelectuali. S-a inițiat și, la București, o Universitate populară. Desigur, noua strategie a Fundației nu a însemnat abandonarea totală a monografiei. Dar au apărut, din fondurile regale, mai întîi Curierul
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
luate de Ion Cucu, se făcură mai buni, mai adevărați, mai în mișcare, evitând poza rigidă, poza studiată, încremenită, la declicul artificial al blitzului, semn al înghețului spiritual. O panoramă, o expoziție - foto I. Cucu, o trecere amplă asupra unor fizionomii ilustre, studiul minuțios al figurilor de poeți, de prozatori, în viață ori duși, vor stârni, sigur, interesul cititorilor. Expoziția ar cuprinde în jur de cinci sute de imagini esențializate, concentrate dintr-un număr de peste 40.000 de fotografii făcute unui
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
întâmplări pline de haz, desprinse, parcă, din filmele celebrei școli cehe a anilor'60 - așa încât, curând, toată lumea, aici la Festival, nu mai mergea să vadă neapărat cutare film, cât să afle ce i s-a mai întâmplat mucalitului proiecționist, cu fizionomie jovială tipic cehă (interpretat de actorul britanic Eddie Marson!). însă, marea și cea mai importantă surpriză a fost oferită de nivelul ridicat al competiției oficiale. Contrazicând obișnuita catalogare-reproș ce i se aducea : "festival de categoria A, cu o competiție de
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
cu greu s-ar spune că filosofia românească nu există sau că nu ar fi interesantă". Și cînd te gîndești cîtă cerneală a curs la noi exclusiv pe terenul specificului național al metafizicii românești (scriind o carte, în 1980, despre fizionomia deceniului al treilea din al douăzecelea secol, pentru a reconstitui imaginea acestei teme devenită absorbantă și exclusivistă mi-au trebuit nu mai puțin de o sută de pagini) realizezi de îndată realitatea acestei observații. Nu pretinse teme strict locale sînt
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
un joc complet opus firii mele. Noroc că în locul meu avea să fie primit, ca interpret al filmului, un activist oarecare. Cu regizorul Liviu Ciulei, prieten n-am putut să devin niciodată. Eram complet deosebiți unul de altul. Din toată fizionomia sa nu mi-au rămas în minte decât ochii negri, mici, apropiați, sprâncenele stufoase, un bărbat păros, sugerând ideea unui antropoid superior. O cunoștință comună, pe timpuri, îmi mărturisise că Liviu nu avea o părere prea plăcută despre mine, deoarece
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
ivesc diverși contestatari, nu doar direcți, ci și (mai cu seamă) oblici, care, în lipsa contraargumentelor (nu s-ar încumeta a susține că negrul e alb!), afectează impaciența, plictiseala, iritarea că răsfrîngerea în oglindă a realităților pentru ei stînjenitoare captează întocmai fizionomia realităților cu pricina. Și care nu se dau în lături a ne învinui de fel de fel de treburi fanteziste. Drept care sîntem în măsură a contrasemna numeroase din aserțiunile d-sale: "În primii douăzeci de ani de comunism, ea (critica
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
spune postavangardist, Nicolae Țone cultivă un joc al jocului, dominat de-o blajină luciditate și pătruns de-o umanitate afectivă și senzuală, euforizantă, pe care n-o mai eclipsează așa cum procedau unii întemeietori ai avangardei, dispuși a-și compune o fizionomie ,,fioroasă", de neînduplecați torționari ai clișeelor. Sub pavăza discursului inconformist, rebel, d-sa reconstituie textura vitală a lumii, cu aerul unei ,,reîncîntări" a acesteia (,,le réenchantement du monde"), încercînd a certifica încărcătura de real a poemului, faptul că, așa cum observa
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
politica internă, obiectivul de a deveni un stat colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele Kremlinului". Un capitol important și foarte serios în analiză e cel consacrat economiei românești. După o descriere analitică, probă, a fizionomiei economiei românești din trecut, relevîndu-se relativele ei bogății și starea ei latent înapoiată, se arată că, în prezent, URSS a introdus, aici, sistemul planificării, adăugîndu-se precizarea că "URSS a secătuit România, luînd o pradă de război estimată la un miliard
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Și are ca subtitlu precizarea "întîiul revoluționar - constructorul Rusiei". E chiar, acest subtitlu, scopul urmărit de autor. Să releve, în tonuri potrivite, portretul moral al celui care, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, a revoluționat Rusia, modificîndu-i fizionomia asiată, pentru a deveni o mare putere europeană. Norocul mare al lui Petru a fost că nu s-a oprit asupra-i asasinatul în copilărie de către adversarii văduvei țarului Alexei, frumoasa Natalia Chirilovna. Dar norocul a vrut ca adversarii să
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
au, în vremea noastră, de mare amestec între tipurile omenești, nici o legătură cu diferențele de limbă vorbită. Te întîlnești cu un slovac care seamănă perfect a român. Dai peste un român ardelean care ar putea foarte bine să fie, după fizionomie, austriac din Tirol sau francez. Antropologii germani au stabilit, în epoca anterioară hitlerismului, că faimosul tip de "rasă nordică, de care s-a făcut atîta caz în Germania (omul foarte înalt, foarte blond și cu craniul dolicocefal) nu reprezintă - dacă
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Ștefănescu Austeritate și dorință de spectacol Este greu să citești o carte de George Pruteanu fără să-ți vină în minte înfățișarea autorului. Fruntea înaltă, prelungită de un început de calviție, fața îngustă și uscățivă, ochelarii asimilați parcă definitiv de fizionomie evocă o viață petrecută printre cărți. În același timp, însă, mobilitatea figurii te face să te gândești la o vocație actoricească (demonstrată deja, de altfel, de emisiunea TV " Doar o vorbă să-ți mai spun", originală combinație de pedagogie și
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
memorii de după Aqua forte. Ele nu au mai apucat să fie scrise. Aceste caiete au fost considerate de mult drept jurnalul marelui critic. Nu sînt. Dar așa lapidare și eliptice cum se prezintă, constituie un extraordinar instrument de informare pentru fizionomia celui mai important cenaclu literar interbelic, cel al "Sburătorului". Și a fost, prin 1947, un gest salvator extraordinar al fostei sale soții, Ecaterina Bălăcioiu, văzîndu-se mereu urmărită și amenințată, într-o zi s-a înveșmîntat la propriu cu aceste caiete
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
spirit. Un tablou impresionist, spunea același Brummer, un Fragonard!... Dacă Justiția, ajunsă la senectute, ar fi voit să capete neapărat o nouă înfățișare umană, plină în același timp de experiență și de cochetărie, ea nu ar fi întîrziat să aleagă fizionomia, chipul Praxiteei... Revăzîndu-l pe vechiul ei prieten, amîndoi adoratori ai lui Shakespeare, ea îi aruncă în treacăt una din replicile din Iulius Cesar: Now let it work mischief, thou art, afoot!... Și-acum, la treabă: viclenie stai la pîndă!" Era
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
raportăm la un nonconformism hazardat și iresponsabil ni se înfățișează ca o pledoarie în favoarea valorilor europene tradiționale. Portrete morale Monica Lovinescu îi portretizează în memoriile sale pe mulți scriitori, cineaști, muzicieni și pictori români și străini. Îi portretizează moral, întrucât fizionomiile - după cum mărturisește cu umor de la început - au indus-o adeseori în eroare: șLa o întâlnire cu un grup de intelectuali ruși.ț "Nu le rețin tuturor numele. De fapt, numai pe doi dintre ei țineam neapărat să-i identificăm - pe
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
diario minimo, apărut în 1992 (primul jurnal minim a fost publicat în 1963 și a cunoscut un mare succes). Însă "publicistica" despre care vorbesc este una cu totul specială. E făcută după o rețetă: multă ironie, narativizare, pastișare, crearea de fizionomii, descoperirea unor "caractere". Un discurs egal cu sine care se potrivește cu orice fel de subiect. Interesant este că autorul și-a schimbat, după ce au trecut treizeci de ani de la primul "jurnal minim", doar atitudinea față de aceste scrieri, discursul rămînînd
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
numeroase povestiri se află un personaj feminin care cunoaște mai bine realitatea livrescă decât realitatea. Când iese din lumea cărților, acest personaj este stângaci și ineficient în confruntarea cu viața, iar lumina brutală a soarelui îi dezvăluie fără milă grotescul fizionomiei unor semeni. Volumul recent apărut, Întâlnire la Paris, excelează prin aducerea în prim-plan a vulnerabilei iubitoare de cărți, posibil alter-ego literar al scriitoarei. În povestirea intitulată O lungă dâră de fericire, protagonista, "Munteanu Ana, corector principal și mătușă" (remarcăm
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
săracul mare bard să publice volumul Florile sacre și, în 1916, a contribuit total pentru publicarea plachetei lui Bacovia Plumb. Atmosfera poeziei franceze parnasiene și simboliste ca și cea simbolistă din Cenaclul lui Macedonski l-au înrîurit profund, determinînd hotărîtor fizionomia liricii sale din primele trei volume de început. Și-a descoperit, după demobilizare, vocația de poet al pămîntului (chtonic), publicînd, în 1923, volumul extraordinar Pe Argeș în sus, pe care Călinescu l-a considerat (firește în Istoria literaturii...) "unul din
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
noastră, și ediția din 1989. Observațiile de atunci rămîn și azi valabile. M-am întrebat atunci, mă întreb și acum, dacă ceea ce ne propune d-na Cornelia Pillat este o ediție critică. E adevărat, ne-am prea obișnuit cu o fizionomie anume a unei astfel de ediții: textul transcris cu impecabilă acuratețe filologică, un cuprinzător aparat critic, cu secțiuni de comentarii la fiecare volum și poezie care să noteze și geneza bucății, apoi variantele descoperite în arhivă, după care să se
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
menționat printre cei mai admirabili creștini pe care i-a cunoscut istoria, ci sunt demni de a figura în fruntea unei liste a marilor scriitori din care omenirea își face o onoare 104. Fiecare dintre marile provincii creștine păstrează totuși fizionomia sa proprie: scriitorii din Roma se disting între toți prin spiritul lor practic, prin simțul responsabilităților, prin fermitatea preocupărilor morale. Egiptenii, mai idealiști, încearcă sinteze vaste; vor să explice lumea, sau cel puțin să dea imagini de ansamblu asupra învățământului
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
aceea, cu riscul de a sacrifica realismul (descripției, analizei), voi crea numai personagii... care să deschidă orizonturi". În Adio, Europa! personajele nu au o identitate estetică realistă, fiind simpli purtători de cuvânt auctoriali. Autorul doar sugerează anumite trăsături caracterologice descriind fizionomii, cel mai adesea grotești, într-un stil cerebral, abstract: "Ochiul drept îi fugise spre ureche, nările i se despărțiseră, diferitele componente ale fizionomiei sale păreau a executa, ca într-o dementă pictură de Picasso, un dans războinic cuțovlah". Romanul lui
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
o identitate estetică realistă, fiind simpli purtători de cuvânt auctoriali. Autorul doar sugerează anumite trăsături caracterologice descriind fizionomii, cel mai adesea grotești, într-un stil cerebral, abstract: "Ochiul drept îi fugise spre ureche, nările i se despărțiseră, diferitele componente ale fizionomiei sale păreau a executa, ca într-o dementă pictură de Picasso, un dans războinic cuțovlah". Romanul lui Ion D. Sîrbu, antimimetic și deconstructiv, exaltă o viziune carnavalescă asupra lumii, o "lume pe dos", deformată, bolnavă (referirile intertextuale la Candide sau
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
popor? De aceea marii antropologi de astăzi refuză recunoașterea unor colectivități mari, precum popoarele, și admit exclusiv posibilitatea studierii individualităților. Poate că, în acest punct de vedere, e, deocamdată, oarecum exagerare, existînd, la nivelul unor popoare unele trăsături distincte de la fizionomie la alte manifestări. Dar e probabil că mai tîrziu, peste cîteva sute de ani, fenomenul globalizării, spre care se tinde indiferent de voința unor țări sau popoare, prin uniformizare fatală, va pune capăt acestor teoreme despre specificul național sau identitatea
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]