3,215 matches
-
arămii și niște ochi verzi iscoditori aveau mult mai mult farmec decât părul de aur și ochii de diamant. Înainte de a încăleca pe-o șa, v-aș mai spune ceva. Când se întâlni din nou Săndruțu Oiții cu cei doi flăcăi din satul învecinat și prinseră a goli pahare unul după altul, el fu primul care aduse vorba despre fete: - Mie, mi-a căzut peste măsură de dragă o fată curajoasă, frumoasă, isteață, cuminte, gospodină și nu am mai stat pe
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
când este vorba de amor. Gândurile i-au fost întrerupte de Mircea, care o întreba dacă nu dorește să iasă afară în fața căminului cultural, să se mai răcorească, aerul fiind irespirabil în sala banchetului. Oare ce și-a propus acest flăcău? se întreba Săndica, privindu-l cu insistență. Văzându-l liniștit, temerea că el nu a priceput nimic din mesajele corpului său se accentua. Nu-i nimic. Mai este până la plecare, își spuse Săndica. De fapt nu îi era teamă. Era
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
deal de pe la vii și licăre în poartă a nopții stea, nu ai venit nici la înmormântare, și maica a murit de dorul tău acum, doar o pisică te-așteaptă în înserare căci n-ai mai dat pe acasă, de când erai flăcău. Referință Bibliografică: e toamnă / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
E TOAMNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1475387716.html [Corola-blog/BlogPost/375201_a_376530]
-
să-i și înveselească pe oameni cu cântecele lui. În sfârșit, nașa-Iarnă i-a țesut un strai alb cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare, i-a dăruit un brâu roșu... cusut cu perle. Straiul era astfel conceput încât creștea odată cu flăcăul, rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat. Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea și ochii verzi precum iarba mătăsoasă de pe munte, vorba îi era dulce ca mierea, iar sărutul îi frigea ca jarul. Era un
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Legenda_lui_dragobete_floarea_carbune_1361611226.html [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat. Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea și ochii verzi precum iarba mătăsoasă de pe munte, vorba îi era dulce ca mierea, iar sărutul îi frigea ca jarul. Era un flăcău vesel ce cânta din fluier și iubea fetele care îl priveau ca pe un zeu. Fecioarele, care îl întâlneau și îi simțeau privirea vrăjită, uneori chiar sărutul de foc, se jurau că el venise de pe alt tărâm. Tot bătrânii spuneau
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Legenda_lui_dragobete_floarea_carbune_1361611226.html [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
îl îndrăgeau și ei. Nimeni nu știa care este secretul care-i făcea pe bărbați să-l placă, și să nu fie geloși pe el. Asta, până într-o zi, când un bătrân a dezvălui secretul. Pe vremea când era flăcău, în seara de 23 februarie, Dragobete li se arăta în vis feciorilor de însurat... și-i învăța secretele iubirii. Totul se făcea sub jurământ...Bătrânul a rupt tăcerea, întrucât, având peste 100 de ani și considera a nu se mai
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Legenda_lui_dragobete_floarea_carbune_1361611226.html [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
începând cu ora 13.00, de colinde, cântece vechi și noi ce vestesc Nașterea lui Iisus și venirea Noul An. Vă veți molipsi de veselie și voie bună, purtând în suflet, la plecare, urările de bine și de belșug ale flăcăilor și fetelor care țes an de an tradiția Crăciunului și a Anului Nou prin dichisul șezătorilor de iarnă. Din programul de Crăciun ce se va desfășura la Castelul Bran menționăm participarea ansamblurilor "Bucium" și "Feldioara", "Ceata de Feciori" din Șinca
Povestea Colindului din Transilvania by http://www.zilesinopti.ro/articole/4350/povestea-colindului-din-transilvania [Corola-blog/BlogPost/98397_a_99689]
-
Blana. În Țara Făgărașului se spune că sfârșitu lumii va veni abia atunci când pe pământ nu se vor mai auzi colinde! Castelul Bran va răsuna în această perioadă de cântece vechi și noi care vestesc Nașterea lui Iisus, de zăuritul flăcăilor și fetelor, de veselia și dichisul șezătorilor de iarnă! Accesul la eveniment se face in baza biletului de intrare. Mai multe detalii la: 0268.237.700 sau office@bran-castle.com
Povestea Colindului din Transilvania by http://www.zilesinopti.ro/articole/4350/povestea-colindului-din-transilvania [Corola-blog/BlogPost/98397_a_99689]
-
fără abatere pentru până unde-a binevoi Dumnezeu să-i pună capăt. Iar în sat îi numărai pe degetele de la o singură mână pe cei însurați înainte de isprăvirea cătăniei. Dar inima tânară, știu asta mulți, e mai tare decât mintea. Flăcău zdravăn la trup, cu piele brunețică, ochi verzi și gură frumos conturată, Ion avea în sat câteva fetișcane care-l pândeau pe sub gene. Știau ele însă că băiatul nu li-i hărăzit lor. Doar două fete pe măsura lui aveau
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
împreună cu Ion. Uneia însă, Casandra lu' Blaniță, Dumnezeu îi rânduise alt plan, anume, s-o facă înger în Împărăția Lui. Unealta de jos, de pe pământ, a planului Său fiind acel neastâmpărat de Budacea. Poate că de aceea fapta necugetată a flăcăului a fost îngropată între celelalte taine ale oamenilor, căci tot ce se știa despre cum a murit Casandra a rămas în sat ca o poveste tristă, fără chip de pătruns de pe tărâmul omului. Decât dacă, cumva, bănuielile asupra lui Budacea
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Pâslă. Era lucru hotărât de tatăl Ruxandrei că Ion trebuia să-i întoarcă fata acasă în cumințenie deplină. Altfel copila lui n-ar mai avea rost în lume decât la vreun schit de prin părțile Neamțului. De câte ori se întâlnea cu flăcăul, îi repeta cu hotărâre înțelegerea asta: - Ioane, o vorbă avem noi doi!...Să nu cumva să ieși din cuvântul ista, că am palmă grea ... Și când spun asta, mă uit la obrazul tău, Ioane ... - Bade Ghiță, cuvântul meu îi mai
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
cuvântul ista, că am palmă grea ... Și când spun asta, mă uit la obrazul tău, Ioane ... - Bade Ghiță, cuvântul meu îi mai greu dicât palma dumitali. Știi doar că Ruxandra mi-i ca și ochii din cap ... - Știu eu multi, flăcăule ... Chiar și pe aceea care zice că ochii verzi niciodată să nu-i crezi. Și-a' tăi, dacă mă iau după Ruxandra me', îs di culoarea șopârlei, Ioane ... Și dispri șopârlă mai știu eu că vietatea asta își lasă coada
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
cam după ce vitele cele mari, îndată ce-și primeau tainul din miezul zilei, s-apucau de rumegat. Încet-încet, tinerimea gătită în haine de sărbătoare se aduna la semnalul cântecelor împrăștiate de vânt din scripcile ori din frigoanele muzicanților. Aceștia și flăcăii care-i tocmeau erau primii care se înfățișau la locul dinainte hotărât. Ghiță Pâslă era nezdruncinat în credința că Ion a' lu' Nică Ionașcu, fiindu-i nepot de văr, era cel mai nimerit ca să-i încredințeze grija fetei în zilele
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
-ntreci cu șaga! rostește Ruxandra cu năduf. Ba, chiar plânge de-abinelea. - D-apoi, ce-ar fi, Ruxandră, să m-apuc și eu di plâns, ca tine? Ne-am obișnui cu asta și ne-am trezi amândoi bătrâni ... Și ... nevinovați: eu flăcău și tu fecioară ... Dacă tu vrei asta, eu n-am dicât să mă duc la armată, că mâini-poimâini îmi sună goarna. - Și dacă mă iei la tini, nu tot o să-ți sune goarna, Ioane? ... Oari ci ne-o apucat pi
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
mă iei la tini, nu tot o să-ți sune goarna, Ioane? ... Oari ci ne-o apucat pi noi să ne grăbim atâta? - Apoi dacă nu știi nici asta, Ruxandră dragă, eu plec chiar amu în armată ... Voluntar mă duc! ... Și flăcăul dă să plece, lăsând fata în neputința de-a înțelege dacă Ion glumește și-acum, sau îi chiar serios. Cu mâna la gură, a îngrijorare, Ruxandra îl oprește cu vocea ei dulce dar hotărâtă: - Gata, Ioane! Tu sfârșești cu șaga
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
de opt focuri de pe peretele de deasupra mesei cu trei picioare și se prefăcu că se culcă mai devreme. Trecuse ceva timp până ce auzi la ușa tindei pe tată-său hodorogind, ca să pună lacătul cel mare. El, sărmanul, credea că flăcăii cei răi numai intrand pe ușă își puteau făpui nelegiuirea. Că la fereastră, foraibărele cele nemțești sunt pe dinăuntru. Și că numai de mâna fetei pot fi stârnite de la locul lor. “Or, asta nu se poate întâmpla cu fata me
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ce-o aveau de împlinit a doua zi. Și se sculă dimineață, cu noaptea-n cap, ca să-i pregătească băiatului de-ale gurii pentru mersul la câmp. Buimăcită încă de somnul adânc al nopții, se miră când zări în odaia flăcăului lampa aprinsă. Și merse să-l laude că se învrednicește și el o dată să-i urmeze porunca. Dar mai bine nu intra ... Când deschise ușa încăperii cu geamlâc cât palma, Catrina înlemni ca o stafie, cu creștetul lipit de pragul
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
de la troiță era a mai bună apă din sat, că, bând din ea, bolnavul se întrema, sănătosul se împuternicea. < > se ruga la ceas tainic și fata neiubită, și năpăstuitul de greutăți. Acolo își găseau alinare și speranțe toți. < > se adunau flăcăii satului să plece cu uratul de sărbători sau pe la porțile fetelor de măritat, ca să le fluiere ori să le doinească. Troița era suflet în sufletul satului acela! Și nimeni nu și-ar fi putut imagina satul fără aceasta. Dar într-
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
FĂRĂ FERESTRE!, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016. Prin sate, pe dealuri , pe văi Aleargă un vînt singuratic; Cuprins de dușmanii călăi Cu chipul lor sumbru, sălbatic. Pădurea se apleacă la iarbă Să treacă flăcăii Moldovei, Dar, unde să plece ei oare Căci nu mai sunt astăzi Codrii... Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Dar, care neam Doamne, Cînd țara ne este risipă. Prin forfota neagră a vremii, ... Citește mai mult Prin sate, pe dealuri , pe văiAleargă un vînt singuratic;Cuprins de dușmanii călăiCu chipul lor sumbru, sălbatic.Pădurea se apleacă la iarbăSă treacă flăcăii Moldovei,Dar, unde să plece ei oareCăci nu mai sunt astăzi Codrii...Și rumeni la față se roagăCa cerul să dea o furtună,Să scape de monstrul sălbatic,De-a corupției cunună.Prostimea de sus îi zăreșteși-i roagă acasă să
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Toader Panciuc (35 de ani), și soția sa Ecaterina (28 de ani), în acel an de dureroasă amintire a fost deportată și fiica lor Elena, care avea numai 3 anișori. Drept motiv a servit, cică, fuga fratelui Dumitru, împreună cu alți flăcăi din sat, în România. Acestui Dumitru, care a căzut prizonier la Cotul Donului, i s-a pierdut urma. Astfel, oamenii fără nici o vină față de țara sovietică și noua orânduire, instalată pe vechiul pământ românesc al Bucovinei, au fost transformați în
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
face în ciuda Brigittéi. Prea se considera infailibila, ea le deține pe toate, controlează totul și că poate hotărî soarta oricărui băiat din grupul lor și nu numai. Acum s-a hotărât că este dispusă să-i acorde "mai multă atenție" flăcăului. Abia atunci spiritul de competiție pusese stăpânire pe ea. Râul, cu toată alura să de băiat simpatic și apreciat de către toate fețele că un tip plăcut și interesant, o amuză deși îi displăcea ideea de a avea compețitoare în tentativa
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385537094.html [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
finePe obrajii-mbujorați...... LA CUCI*-în grai-Ce s-auge-n Postu” MareAșa mare harmalaie?!Duminică-i az” în satOare, ce s-o fi-ntâmplat?Trec io podul, ies în cruci,Tanării erau la cuci*! Și mai mnici și mai înalt” Să jiucau flăcăi, bărbat”.Doi staceau între doi pariAlțâ-n față să-ntorceau.Toager lopta o zvârliMnihai cu bată lovi.Lopta pan” la nori ajiunsăDa” Nelu în mani o prinsă!Locu-acuma îl șcimbarăMânile să înălțară:- Ilie, nu o lasă! Doamne!Pcică-n Valea li
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
a le da un plus de greutate, în timp ce își plimba privirea pe fețele lor care încremeniseră la auzul celor spuse. Mă gândesc eu că n‑o să vă bucurați, dar trebuie să‑mi fac datoria. Așa e rânduiala când ajung copiii flăcăi, fraților. - Dar ce necaz, omule, spune odată! S‑a oțărât Vasile spre el cu mâna pe sticla cu țuică pe care tocmai o destupase și începuse să toarne în păhărele. Nu ne mai perpeli atâta. Ce boacănă a făcut băiatu
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
cu țuică pe care tocmai o destupase și începuse să toarne în păhărele. Nu ne mai perpeli atâta. Ce boacănă a făcut băiatu’ meu? - Ai răbdare, omule! Ce, am zis eu c‑a făcut boacăne? Nu face ăsta prostii. E flăcău cuminte, lasă că‑l știu eu. Ca și ăl mic. Pe unde e Prâslea, că nu l‑am văzut prin curte, a lungit‑o milițianul, satisfăcut de încordarea ce se citea cu ușurință pe chipul îngrijorat al lui Vasile. Nu
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]