180 matches
-
generalul care nu știe să piardă o provincie pierde întreaga țară"”. Averescu însă considera că dincolo de realitățile războiului și de rezultatele dezastruoase, concepția operației a fost una strălucitoare: "„Independent însă de aceste considerațiuni generale, de ordin strategic, trecerea Dunării pe la Flămânda, considerată în sine însăși, prezintă un interes netăgăduit, pentru că avea la bază o concepțiune strategică din cele mai îndrăznețe”". La 1 septembrie 1916 armata a 3-a bulgară a trecut frontiera bulgaro-română și a înaintat spre Dobrogea. Generalul rus Andrei
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
șoseaua Ploiești - Brașov, cu Divizia 10 Infanterie (comandant general de brigadă Arthur Văitoianu) în flancul drept și Divizia 21 Infanterie (comandant general de brigadă Dimitrie Lambru) în flancul stâng. Ambele divizii făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care se retrăseseră în debandadă după pierderea bătăliei de la Brașov. După cum arăta istoricul Constentin Kirițescu: "Din fericire, abandonarea planului loviturii de la Flămânda punea la dispoziția Marelui Cartier câteva divizii și un
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care se retrăseseră în debandadă după pierderea bătăliei de la Brașov. După cum arăta istoricul Constentin Kirițescu: "Din fericire, abandonarea planului loviturii de la Flămânda punea la dispoziția Marelui Cartier câteva divizii și un comandant capabil. Trupe și comandant fură trimise în cea mai mare grabă la punctul primejduit ca să scutească țara de rușinea de a fi invadată de dușman, la o lună și jumătate
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
anihilarea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați prin Culoarul Rucăr-Bran. Forțele române erau reprezentate inițial din Divizia 22 Infanterie (comandant general de brigadă Aristide Razu) proaspăt intrată în dispozitiv de luptă după sosirea din zona operației de la Flămânda. Acesteia avea să i se alăture începând cu noaptea de 7/18 octombrie Divizia 12 Infanterie (comandant general de brigadă Traian Găiseanu) retrasă de pe frontul din Dobrogea. Forțele germane erau formate din trupele Corpului 1 Rezervă german (Divizia 76 Infanterie
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
14 - 26 august 1916, 26 septembrie 1916 - 30 ianuarie 1918). S-a remarcat printr-un spirit ingenios și plin de inițiativă, care l-a dus la conflicte cu Marele Cartier General, condus de generalul Prezan. A inițiat cunoscuta manevră de la Flămânda (1916), a condus Armata a II-a în bătăliile de la Mărăști și Oituz (1917). Un episod interesant din timpul războiului, cu implicații politice: apăruse zvonul că Averescu ar vrea să-l răstoarne pe rege și să preia puterea, de aceea
Alexandru Averescu () [Corola-website/Science/297353_a_298682]
-
avea loc înghețurile iar vara secetă, suhovei și caniculă. Pentru detalii, vezi: Răut și Răuțel." Resursele acvatice ale orașului sunt formate din 2 râuri Răut și Răuțel, care intersectează orașul pe o lungime de 17 km, două râulețe Copăceanca și Flămânda, afluenți ai râului Răut și 7 lacuri. Răutul este cel mai mare curs de apă ce traversează Bălțiul. Observațiile regimului hidrologic la Bălți se efectuează din 1940. În perimetrul orașului valea râului este șerpuitoarea cu o lățime de 2 - 3
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Ofensiva Flămânda (sau Manevra Flămânda), care a avut loc între 29 septembrie și 5 octombrie 1916, a fost o bătălie peste Dunăre a Armatei a II-a a României în timpul Primului Război Mondial. Aceasta a reprezentat um efort consecvent făcut de Armata Română pentru
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
Ofensiva Flămânda (sau Manevra Flămânda), care a avut loc între 29 septembrie și 5 octombrie 1916, a fost o bătălie peste Dunăre a Armatei a II-a a României în timpul Primului Război Mondial. Aceasta a reprezentat um efort consecvent făcut de Armata Română pentru a opri înaintarea
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
Alexandru Averescu, cu 150.000 de soldați. Prin urmare Averescu formează a III-a Armată compresând 15 divizii și plănuiește contraatacarea forțelor lui Mackensen de dincolo de Dunăre. Planul a constat în atacarea armatei Puterii Centrale din spate trecând Dunărea la Flămânda, în timp ce prima linie româno-rusă trebuia să atace la sud Cobadinul și Kurtbunar (astăzi Tervel, Regiunea Dobrici). Ideea era blocarea armatei lui Mackensen în bazele sale din nordul Bulgariei. Atacul a început pe 29 septembrie la 80 de kilometri distanță de la
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
în timp ce prima linie româno-rusă trebuia să atace la sud Cobadinul și Kurtbunar (astăzi Tervel, Regiunea Dobrici). Ideea era blocarea armatei lui Mackensen în bazele sale din nordul Bulgariei. Atacul a început pe 29 septembrie la 80 de kilometri distanță de la Flămânda, lângă Oltenița, la Zimnicea în direcția flancului de vest al lui Mackensen, cu superioritatea forțelor române în trupe de infanterie și echipament de artilerie. Totuși, încercarea Armatei Române de a trece Dunărea a fost încetinită de Flotila Dunăreană a Marinei
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
Mackensen, cu superioritatea forțelor române în trupe de infanterie și echipament de artilerie. Totuși, încercarea Armatei Române de a trece Dunărea a fost încetinită de Flotila Dunăreană a Marinei Imperiale Austro-Ungare. Pe 1 octombrie, două divizii române trec Dunărea la Flămânda și construiesc un cap de pod de 14 kilometri lățime și 4 kilometri adâncime. În aceeași zi, diviziile unite române și ruse atacă frontul Dobrogean cu puțin succes. În noaptea dintre 1 și 2 octombrie o furtună puternică produce mari
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
cu puțin succes. În noaptea dintre 1 și 2 octombrie o furtună puternică produce mari distrugeri podului de vase pe care forțele române îl foloseau pentru trecerea Dunării. Eșecul de a sparge frontul dobrogean, culminând cu lupta infanteriei în vecinătatea Flămândei pe 3 octombrie, îl face pe generalul Averescu să anuleze întreaga operațiune și să își concentreze forțele pentru a lansa o contraofensivă la ofensiva Puterilor Centrale din Transilvania. Dunărea rămâne o barieră pentru operațiunile militare până ce jumătate din armata lui
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
și de când prietenia generalului cu Take Ionescu, șeful Partidului Conservator-Democrat, devenise notorie. Brătianu nu uita că situația prezentă a războiului se datora și faptului că el și regele cedaseră presiunilor lui Averescu și îi permisese să organizeze dezastruoasa operație de la Flămânda, care în final condusese la slăbirea și dezorganizarea întregii armate. Din aceste motive Ionel Brătianu îl propune pe generalul Constantin Prezan pentru a fi numit șef al Marelui Cartier General, încredințându-i din acel moment și până la sfârșitul războiului comanda
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
și izvoare. Teritoriul orașului este traversat de 2 râuri: Răut și afluentul său de dreapta - Răuțel - lungimea totală pe teritoriul Bălțului cursuri fiind de 17 km. De asemenea, există 6 pâraie - 4 afluenți ai Răuțelului și 2 ai Răutului (inclusiv Flămânda - unicul pârâu cu denumire). Pâraiele se caracterizează prin viteza mare de curgere, până la 5 m/s și debit redus. Debitul crește doar în timpul ploilor și topirii zăpezilor. În sezonul arid albia acestora seacă complet. Sursa principală de apă constituie izvoarele
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
hotărâtor pentru soarta întregii campanii a anului 1916, conducând în mai puțin de două luni la pierderea a două treimi din teritoriul național. Înfrângerile de pe frontul de sud în Bătălia de la Turtucaia și în Dobrogea, ca și eșecul Operației de la Flămânda au pus România într-o situație strategică dezavantajoasă. Oprirea acțiunilor ofensive pe frontul de nord a dat răgazul Puterilor Centrale să concentreze în Transilvania o forță puternică adusă de pe celelalte fronturi unde se instalase acalmia. Totodată, nu se întrevedea nici
Apărarea trecătorilor din munți în 1916 () [Corola-website/Science/334049_a_335378]
-
Corpului II Armată), ocupând un dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Câmpulung - Brașov. Inițial forțele române erau reprezentate de dinDivizia 22 Infanterie (comandant general de brigadă Aristide Razu) proaspăt intrată în dispozitiv de luptă după sosirea din zona operației de la Flămânda. Acesteia avea să i se alăture începând cu noaptea de 7/18 octombrie Divizia 12 Infanterie (comandant general de brigadă Traian Găiseanu) retrasă de pe frontul din Dobrogea. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase forțe ale Armatei 9: Corpul I
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
Ploiești - Brașov, cu Divizia 10 Infanterie (comandant general de brigadă Emanoil Manolescu Mladian) în flancul drept și Divizia 21 Infanterie (comandant general de brigadă Dimitrie Lambru) în flancul stâng. Ambele divizii făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care se retrăseseră în debandadă după pierderea bătăliei de la Brașov. După cum arăta istoricul Constentin Kirițescu: "Din fericire, abandonarea planului loviturii de la Flămânda punea la dispoziția Marelui Cartier câteva divizii și un
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care se retrăseseră în debandadă după pierderea bătăliei de la Brașov. După cum arăta istoricul Constentin Kirițescu: "Din fericire, abandonarea planului loviturii de la Flămânda punea la dispoziția Marelui Cartier câteva divizii și un comandant capabil. Trupe și comandant fură trimise în cea mai mare grabă la punctul primejduit ca să scutească țara de rușinea de a fi invadată de dușman, la o lună și jumătate
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
să suspende ofensiva în Transilvania și să se concentreze pe distrugerea grupului de armate Mackensen în schimb. Planul, cunoscut sub numele de "Ofensiva Flămânda", presupunea atacarea forțelor Puterilor Centrale printr-o lovitură de flanc și spate, după traversarea Dunării pe la Flămânda, în timp ce, pe linia principală a frontului, trupele româno-ruse trebuiau să lanseze o ofensivă spre Cobadin și Kurtbunar. Pe 1 octombrie, 2 divizii românești au forțat cursul Dunării la Flămânda și au creat un cap de pod lat de 14 kilometri
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
printr-o lovitură de flanc și spate, după traversarea Dunării pe la Flămânda, în timp ce, pe linia principală a frontului, trupele româno-ruse trebuiau să lanseze o ofensivă spre Cobadin și Kurtbunar. Pe 1 octombrie, 2 divizii românești au forțat cursul Dunării la Flămânda și au creat un cap de pod lat de 14 kilometri și adânc de 4 kilometri. În aceeași zi, diviziile româno-ruse au declanșat ofensiva pe frontul dobrogean, atac care a înregistrat succese limitate. Eșecul incercării de spargere a frontului germano-bulgar
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
ofensive cu caracter limitat pentru atingerea aliniamentului Rusciuk - Șumla - Varna. La acțiunile militare, pe lângă forțele române a participat și un corp de armată rus comandat de generalul Andrei Zaioncikovski. Operația strategică a inclus o operație de nivel operativ - Operația de la Flămânda, precum și o serie de bătălii, cea mai importantă prin efectele sale fiind Bătălia de la Turtucaia. Înfrângerile de pe frontul de sud în Bătălia de la Turtucaia și în Dobrogea, ca și eșecul Operației de la Flămânda au pus România într-o situație strategică
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
o operație de nivel operativ - Operația de la Flămânda, precum și o serie de bătălii, cea mai importantă prin efectele sale fiind Bătălia de la Turtucaia. Înfrângerile de pe frontul de sud în Bătălia de la Turtucaia și în Dobrogea, ca și eșecul Operației de la Flămânda au pus România într-o situație strategică dezavantajoasă. Oprirea acțiunilor ofensive pe frontul de nord a dat răgazul Puterilor Centrale să concentreze în Transilvania o forță puternică adusă de pe celelalte fronturi unde se instalase acalmia. Acest fapt se va dovedi
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
întăriri punctuale ale frontului de sud și cea de-a doua susținută de generalul Averescu căruia i s-au adăugat ceilalți comandanți de armate, care prevede oprirea ofensivei în Transilvania și desfășurarea unei ofensive la sud de Dunăre. Operația de la Flămânda „"- subiect de studiu excelent în manualele de artă militară - a fost o improvizație cu efecte dezastruoase pentru începutul campaniei anului 1916 în România"”. Acest lucru a fost recunoscut după război chiar de principalul ei artizan, generalul Averescu, care arăta că
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
studiu excelent în manualele de artă militară - a fost o improvizație cu efecte dezastruoase pentru începutul campaniei anului 1916 în România"”. Acest lucru a fost recunoscut după război chiar de principalul ei artizan, generalul Averescu, care arăta că: Operația de la Flămânda s-a desfășurat între 23 septembrie - 6 octombrie 1916. Planul inițial prevăzând trecerea la sud de Dunăre a unui număr de 6 divizii și executarea unui atac concentric cu acestea și forțele din Dobrogea, în vederea respingerii forțelor bulgaro-germane. După construirea
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
între 23 septembrie - 6 octombrie 1916. Planul inițial prevăzând trecerea la sud de Dunăre a unui număr de 6 divizii și executarea unui atac concentric cu acestea și forțele din Dobrogea, în vederea respingerii forțelor bulgaro-germane. După construirea unui pod la Flămânda și trecerea la sud de Dunăre a două divizii în data de 1 octombrie 1916, operația a fost anulată în ziua următoare, din cauza ruperii podului și inundării sectorului de trecere în urma unor ploi torențiale. Trupele au fost retrase la nord
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]