13,762 matches
-
lipsurilor și neajunsurilor sale - acest Amarcord sui-generis (care s-ar fi putut numi la fel de bine și Viva Italia! întocmai ca filmul fellinian) merită fără doar și poate citit. Pentru simplul motiv că, deși departe de a fi un roman perfect, Flacăra misterioasă... este, în tot cazul, un roman ieșit din comun. De aceea amatorii de năstrușnicii, ca și iubitorii de rafinamente postmoderniste îl vor citi cu delicii. Și cred că la fel se va întâmpla cu toți acei cititori care nu
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
lumea funcționa organic: în Antichitate și în perioada elisabetană. Povestind un spectacol văzut în Mexic cu Medeea lui Seneca (spectacolul de altfel nu i-a plăcut, după cum a scris în articolul publicat într-un ziar mexican, intitulat " O Medee fără flacără"), Artaud evocă spațiul pe care "actorul tragic îl străbate înconjurat de metafore create neîncetat de către el, cu voce, cu gesturile, cu mișcările lui, acele gesturi cu dublă încărcătură care ascund și revelează un invizibil". Pentru a putea recrea pe scenă
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
în veci!... Ei bine, din cauza aceasta, El se vede obligat să-i dea afară din Paradis, punct! Să nu fie probleme... Și izgonind pe Adam, l-a așezat în preajma Raiului celui din Eden și a pus heruvimi și sabie de flacără vâlvâitoare să păzească drumul către pomul vieți... E vorba numai de Adam. Femeia devenind, nu fără motiv, secundară. Multă vreme, în istorie, de rușine, probabil, ea va călca întotdeauna spășită în urma bărbatului... Astfel, Testamentul vechi stabilește că păcatul originar al
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
Să cad ca un aerolit/ Scăpat din circuit." Și a modificat și câteva alte versuri. în loc de: "Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele-ntr-un schit", mi-a cerut să scriu: "Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit". Versul 17: Flăcări vaste ce distrug" a devenit: "Flacări ce distrug", iar versul 26: "Și mă înghite-ntreg în haos", a devenit: "Și-nghite-mă întreg în haos". 7. D-na Domnica Theodorescu nu acceptă că Fabula fabulelor, din ediția 1959 a devenit
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
din circuit." Și a modificat și câteva alte versuri. în loc de: "Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele-ntr-un schit", mi-a cerut să scriu: "Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit". Versul 17: Flăcări vaste ce distrug" a devenit: "Flacări ce distrug", iar versul 26: "Și mă înghite-ntreg în haos", a devenit: "Și-nghite-mă întreg în haos". 7. D-na Domnica Theodorescu nu acceptă că Fabula fabulelor, din ediția 1959 a devenit în Scrieri și mai apoi în
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
proză intitulat O povestire. Două povestiri, istoria unei călătorii din est spre vest, pe același traseu, trăită de cei doi scriitori. Elogii mai culege în această toamnă și Umberto Eco pentru noul său roman "trivial" (a se citi popular), Misterioasa flacără a reginei Loana. Cartea - care trece și drept anticariatul unei perioade dispărute, cea a ascensiunii fascismului în Italia, a războiului și a perioadei postbelice - este un impetuos mixaj de kitsch, estetism, elemente spectaculoase, animate parcă toate de un spirit felinian
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Lumini,/ ați repetat destul, solemne Coruri,/ nu v-ați pierdut răbdarea, Viermi ai pămîntului?// Cum stau într-adevăr lucrurile/ voi afla abia mîine, după lucrarea scrisă/ pe care-o va corecta însuși Profesorul Dumnezeu/ cu un foarte roșu creion în flăcări.// Deocamdată, doar Bach îmi mai suflă ceva,/ din ce s-a scăpat să-i dezvăluie Domnul/ la ultima lor Consultație./ Oricum, te las, prietene, îmi spune el,/ să te-ntinzi pe targa asta a orgii mele./ Am destule hăuri în
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
începând din nou a grăi, a zis: «Iată, eu văd patru bărbați dezlegați, umblând prin mijlocul cuptorului, nevătămați, iar chipul celui de al patrulea, ca fața unuia dintre fiii zeilor»” (Dan. 3, 24-25). Deci Însuși Iisus Se afla acolo, în mijlocul flăcărilor cuptorului, împreună cu acei trei tineri care nu au acceptat să-și lepede credința și să se închine idolului creat de mâini omenești. Nici un fir de păr nu li se pârlise și nu au fost vătămați în nici un fel. De aici
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ci Hristos este cu noi întotdeauna, mai ales în cuptorul suferințelor vieții. „Dacă tu vei trece prin ape, Eu sunt cu tine și în valuri tu nu vei fi înecat. Dacă vei trece prin foc, nu vei fi ars și flăcările nu te vor mistui. Că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău ...” (Is. 43, 2-3). Așa cum menționează unii comentatori 15 ai textului biblic de mai sus (Dan. 3, 24-25), este o mângâiere să observăm că numai trei: Șadrac, Meșac și Abed-Nego au
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
în gura Ofeliei cuprinsă de nebunie) este fată de brutar - a fost mai întâi unul din versurile surrealiste ale lui Shakespeare, devansând curentele literare și, totodată, înfruntând timpul, smălțându-l cu un pumn de stele nesolidificate încă, aruncate peste el în flăcările Facerii. * Nebunia, modernă, ca dereglare a minții, bine, cu mult efect condusă... Nici nu s-ar fi putut găsi o consecință mai potrivită ca pasărea nopții concepută de meseriașul asistând la coacerea Pâinii. Ar putea fi parola unei literaturi noi
Bufnița,fata brutarului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11434_a_12759]
-
zvîcnind în sînge un lob al ficatului Rănile date cu sare mistuind nisetrul Galbenul lămîiei, aroma coajei Lucirea albă a farfuriei. Strălucirea cuțitului Picură brînză ca un cauciuc vegetal Rumene mere, pace biblică. În oglinda din casă - clipește sosia În flacăra lumînării - roiesc fluturi de noapte 1966 Visele de dragoste ale lui Apollinaire Rînduri scrise pe bucăți de carton soios pe foi de calendar pe-o pagină din Mercure de France brigadierul detașamentului 38 artilerie așteaptă răspunsuri în desișul pădurii în
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
justifică exterminarea lor), că tot ce s-a realizat valoros de-a lungul istoriei n-a făcut decât să prefigureze, în forme naive, dar meritând să fie privite cu duioșie, comunismul. Principalele reviste prin care se propagă aceste idei sunt Flacăra și Gazeta literară (nume calchiat după Literaturnaia gazeta). Flacăra se înființează la 4 ianuarie 1948, ca ,săptămânal de artă și cultură al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști". Este condusă (până la 28 iunie 1951, când publicarea ei se suspendă
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
în mâna dreaptă o lumânare, pe care o aprindem cu bricheta din mâna stângă. În mișcare apoi, protejăm lumânarea de vânt, iar dacă s-a stins o aprindem de la cel de alături. Atenția ne e tot timpul în relația cu flacăra, ca ea să rămână vie, vie cât mai mult timp. Luni e ziua liberă a teatrului. Andrei Șerban s-a despărțit, sperăm, temporar de noi, duminica. Pe scări, Melania Ursu împărtășește tumultoasă impresiile work-shop-ului. Drumul meu trece prin fața scenei mici
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
mă întâmpină fețe surâzătoare. Sunt studenții. Îi întreb dacă au trecut cu bine examenul de dimineață, de Teoria dramei, prof. Ion Vartic. Îmi răspund în cor fericiți: ,Da!". Îi întreb din nou ce fac ei acum în teatru. , Întreținem vie flacăra până la venirea domnului Andrei Șerban" Vrăjitorul Am reușit, ca spectator amabil acceptat, să asist la cîteva secvențe din atelierul teatral pe care l-a făcut Andrei Șerban la Cluj cu cei 80 de actori - unii actori profesioniști ai Naționalului clujean
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
țel quel ca dovadă a strălucitei sale intuiții: Scriu un eseu despre superficialitatea lui Apollinaire. Superficialitate fecunda, necesară chiar unui animator. Iar Apollinaire este un animator de geniu și, în cadrul literaturii franceze, Animatorul prin excelență. E greu de trăit lângă flacăra lui Mallarmé sau Rimbaud; dar căldură trebuie transmisă... * în amintirea criticului, azi, duminică, în a doua jumătate a lui aprilie, - luna în care s-a și născut - încerc să traduc, cu bietul meu meșteșug poetic, deprins în îndepărtată adolescență și
Apollinaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11653_a_12978]
-
desigur, rezonează îndelungatele noastre decepții comune, așa cum într-o scoică se poate percepe vuietul mării: "Iertați-mi curiozitatea: de pe urma dv. ce rămîne? O tonă de procese verbale din arhiva C.C. al P.C.R.? Albume de fotografii? Scrisori și scrisorele, triate la flacăra aragazului? Arătați-mi o sinteză culturală de prestigiu, o monografie durabilă, o ediție de opere fundamentală, un roman, o piesă de teatru, fie și într-un act, o plachetă de versuri, o simfonie sau o manea, o pictură (sau măcar
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
sentiment curios de noutate încerci, cînd vrei să explici pe scurt ce e Divina Comedie. Cum e împărțit Infernul, ce este Talionul." Și se opresc în Cercul al optulea: Răii sfătuitori. Invectiva lui Dante împotriva Florenței. Răii sfătuitori învăluiți în flăcări. Ulise și Diomede. Călătoria lui Ulise. Mi s-a părut formidabilă imaginea asta și mă cuprinde mereu, de cîte ori îmi amintesc, o stare ciudată. Cald și frig. Ca în trenul acesta. Pe vremea lui Dante se spunea că visele
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
Goebbels: "în acest moment când mi s-a încredințat conducerea Ministerului Propagandei Naționale, iar România se așează, în cadrul Noii ordini europene, pe temelia unui naționalism integral, cele mai sincere gânduri ale mele se îndreaptă către Excelența Voastră care, însuflețit de flacăra convingerii, este entuziastul susținător al Marii Germanii de sub egida conducere a lui Adolf Hitler. în calitate de vechi prieten și admirator al Reich-ului național-socialist, pentru a cărui cunoaștere și prețuire am luptat mulți ani în patria mea, vă rog să primiți, Excelență
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
experimente. La nivel metaliterar, Babaevski s-a dovedit a fi nu mai puțin funest decât antiutopia lui Andrei Platonov. Geniul și idiotul s-au alăturat și s-au împletit ca două extreme naturale "și oamenilor li s-a părut că flăcările luminează acel viitor minunat spre care duce drumul lor". (Babaevski) E între R și C (Portretul lui Evtușenko) Evtușenko e substantiv comun. Poate substantivul comun cel mai emblematic al poeziei ruse. Acesta nu e nici un compliment și nici un blam. E
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 188. 2 dorință 18. Tot el o numește boala cea mai rea sau scurt boală și vorbește despre mintea îmbolnăvită de loviturile ei19. Sfântul Grigorie de Nyssa o numește boala plăcerii 20. Desfrânarea este flacără a iadului, căci plăcerea pe care o aduce păcatul este scurtă, dar durerea pe care o produce este veșnică 21. Această patimă grosieră mai este definită și ca întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Acest lucru îl
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
147. Plăcerea apărută în urma păcatului nu este una de durată, neavând nici o legătură cu divinul, ale cărui bucurii nu au nici sfârșit, nici comparație. Trăind într-o atmosferă asemănătoare iadului, cei desfrânați simt patima ca pe un foc și o flacără pe care încearcă să le stingă. Patima desfrânării este atât de puternică, încât cel condus de ea este dus ca un rob acolo unde poruncește diavolul 148, adică tocmai în adâncul iadului 149, în întunericul cel mai negru, unde nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lumânarea, tot așa face și cugetul cel stricat cu cei ce păcătuiesc, căci și în noi este o lumină care arde veșnic și care se numește cuget sau conștiință. Dacă duhul răului intră cu multă grăbire înăuntru și stinge acea flacără, de îndată a întunecat sufletul și l-a doborât, și îndată a furat tot ce se găsea înăuntru. Când sufletul a fost cucerit de vreo poftă necurată, întocmai ca și norul sau ceața care întunecă ochii trupului, tot așa și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
De aceea se străduiește întotdeauna să înșele oamenii să cadă în curvie 173. Atât de gravă este desfrânarea, încât Sfântul Ioan Casian afirma că ar fi mai bine pentru cel pătimaș să fie atins de viciul gloriei deșarte, decât de flacăra desfrânării 174 și, cu toate că acest viciu este unul din păcatele cele mai greu de învins, desfrânatul ori nu se vindecă, ori cu greu se mai poate ridica după prăbușire 175. Gravitatea cea mai mare este că desfrânatul nu-și strică
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
care-ți voalează retina, care absoarbe polaritățile prin concilierea transparenței absolute cu opacitatea unică, iar acest tip de obiect nu este altceva decît pictura lui Oravitzan. Pentru că este mult mai ușor să vorbești despre abstracțiuni pur și simplu, despre retorica flăcării, de pildă, despre tremurul aerului, cam la un metru deasupra pămîntului, în amiezile toride, despre vocația halucinogenă a zăpezii sau despre măreția apelor înghețate decît despre ritmurile încărcate de lumină ale unui panou care se revarsă dincolo de orice margine a
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
o ia lumea la vale, să nu se ducă totul de rîpă./ Păstoresc suflete: înfloresc cireșul, dau glas zăpăcitelor vrăbii./ Eu sînt în slujba Domnului! A Domnului/ pe care nu l-am văzut, pînă acum, niciodată. Da,/ după femeia în flăcări și poemele care îmi călătoresc prin vene,/ întîlnirea cu Domnul este singurul lucru ce mi-a rămas/ de făcut" (|ntunericul). Precum Petre Stoica, autorul Opiumului înscenează obligativități inefabile, ca de pildă participarea la un "celebru curs", intitulat " Metafizica trandafirului galben
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]