1,035 matches
-
aude-n depărtare o troică Când iese din adâncuri un cearcăn ce străluce. Aud pe cer fluieratul vapoarelor în cruce Și un taraf de greieri împrăștie balsamuri, Dimineața nu știe ce drum să mai apuce Rupându-și cămașa-n multicolore flamuri. Îți simt lângă mine respirația subțire Ca un curcubeu ce se arcuiește peste mare, În suflet înmugurește o mare iubire Când îți pun pe deget vergheta de soare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Logodna dimineții / Al Florin Țene : Confluențe Literare
LOGODNA DIMINEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Logodna_diminetii.html [Corola-blog/BlogPost/350959_a_352288]
-
fel de „scrânteală” din partea celor obosiți de a-și tot declama la nesfârșit (și fără rezultat) opiniile contestatare. Fără a fi luați, măcar în seamă! Ca într-un superfluu dialog al surzilor. Mi-a propus, cu acest prilej, colaborarea sub flamurile unei entități închipuite de el „pe redute”. Avea în vedere închegarea unei pposibile „dezidențe”, fățișă și nu subversivă, un mijloc veritabil, spunea el, de a ne dumiri că încă suflăm...Și că existăm ca indivizi responsabili și conștienți de dezastru
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
politicieni au făcut acest lucru din uriașele averi adunate prin furt și corupție?! Da, mărite geniu român, Eminescu, Așa va rămîne în veci, precum a rostit Poetul Nepereche, care nu și-a dorit trofee, medalii și onoruri!(”Nu-mi trebuie flamuri,/ Nu voi sicriu bogat,/ Ci-mi împletiți un pat/ Din tinere ramuri...”). Pentru Eminescu, premiul cel mai mare însemna să fie românul cu credință în Dumnezeu și cu dragoste de patrie. Catedrala Mîntuirii Neamului are o însemnătate identitară, teologică, este
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-e-mama-neamului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
-
e pe fond situația, shit, sau totul nu e decât un pompaj financiar (și statistic funerar) de la amărâți la îmbuibați, primejduind prin împrumuturi până și suveranitatea viitoare, independența, neamestecul, ca și Marea Recuperare, mântuirea, treburile, neamurile, clanurile, oastea mea cu flamurile. Dimpotrivă, ne ținem cu mere, pere, struguri, jartiere, burtiere din Argentina și Australia. Iar Autoelita e atât de cosmic aeriană că se atacă până și de postaci, nu de evaziunea fiscală/intelectuală și de cum e cu încă nedezbătuta literar scriitoricește
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
Pare pâinea alb-pufoasă și grânarul de poveste, Dar o pâine ca acasă nicăieri nu se găsește. Dragă, scumpă Românie, oridecâte ori zefirul, Peste gândul meu adie, eu te văd sorbind potirul... E paharul suferinței, jugul pus de stăpânire, Dar sub flamura credinței, tu răspunzi doar cu iubire. Dragă Românie mare, mulți au vrut să te sugrume, Dar ești încă în picioare, te mândrești cu al tău nume, Ai dat Cezarului partea, lui Dumnezeu ascultare, Ai urmat ce spune Cartea, căci vrei
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1480610531.html [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
ROȘU Culoare roșie, steag roșu, flamura roșie, ouă roșii. Apoi, roșu cardinal, roșu sovietic, și... roșu de buze. De ce Doamne în ultimul timp văd numai roșu în fața ochilor? Olé! RED The Red colour, red flag, red banner, red eggs. And then, Soviet red, Chinese red, and
CROMATICĂ AUSTRALIANĂ / AUSTRALIAN PALETTE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/George_roca_poeme_bilingve_george_roca_1368153226.html [Corola-blog/BlogPost/344741_a_346070]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > OBSEDANTUL FILM AL VIEȚII Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Retina-i decupa secvențe șterse Ca niște flamuri fumegânde-n vânt Cădea iar pradă amintirilor imerse Și nu știa de cer, de apă, de pământ. O lebădă-i cânta în piept sub raza lunii albe Cafeaua neagr-a nopții și zorile-l sorbeau Pelicule fugare se petreceau în forme
OBSEDANTUL FILM AL VIEŢII de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Obsedantul_film_al_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/359296_a_360625]
-
Iertare" : că "Je suiș", "Ireversibil"! "L-amour"ești tu"Iubirea mea":"Noapte de vară"-n"Libertate" "Destin", "Dorința", "Romantism", "Dorințe", "Dincolo"de moarte De ce "Chin"? de ce "Tristețe"? " Adio-și spun frunze pe ramuri" Sub "Putredele ploi de toamnă", cu "Nostalgie" pentru flamuri O "Ruga", "Dedicație" : Ascunde-mă"-n sufletul tău Cu "Răstignire" de păcate, "Asceza"-n "Infinitul meu"! "Fiindcă" ești în "Trecere", lucrând Celest spre Veșnicii, "Definiții" de o "Seară", doar te ajută ca să scrii... Lucrarea DOMNULUI în lume, ca Preoteasă-Scriitoare S-
DIN INFINITUL... GEORGETEI GIUREA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1474547971.html [Corola-blog/BlogPost/344786_a_346115]
-
și de pretutindeni”. „Pentru noi, cei de aici, Eminescu este mai mult decât un poet, mai mult decât o conștiință. El este pentru noi un mare reper spiritual, o coloană pe care încercăm să renaștem.(...) Eminescu ne-a fost și flamură, și spadă, și cetate. Poezia lui a echivalat pentru noi cu redescoperirea istoriei și propriei noastre identități.” - mărturisește, cu reverență, Arcadie Suceveanu. De fapt, toți poeții cernăuțeni, de la mic la mare, sunt purtători ai acestei cruci care este crucea poeziei
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
popoarelor de sub jugul nobilimii feudale, a atins apogeul prin ruinarea popoarelor eliberate și încorporate apoi robiei sale. Statul de drept al unei Națiuni creștine trebuie să fie un Stat creștin, în care se promovează arta conducerii și ocrotirii poporului sub flamura credinței și sceptrul moralității. Numai naționalistul creștin prin misiunea și jertfa sa asumată, luptă altruist pentru reînnoirea omului, a poporului, a Națiunii sale, rezidite sufletește în Iisus Hristos. Salvarea Nației, constă tocmai în ancorarea tineretului într-o renaștere naționalist-creștină, conformă
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Port semn de săgeată pe ramul crescut. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Din amintirea unui sfârșit și nou început. Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Cetățile renasc din întuneric și din ruini
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1490872956.html [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
lunii Un steag cu dragonul lup șuieră în rădăcini. Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar , Albastru e sângele neamului de atlanți Revin sarcedoții pe Kogaionon, în sanctuar Sunt sevă din neamul zeilor din Carpați. Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Rădăcini adânci ce cresc în rocă de granit Pe aici nu se moare, pe aici nu se trece Suntem apă și ram, piatră și rodnic pământ. Port semn de săgeată pe ramul crescut, Mi-e frate bun
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1490872956.html [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
clopote sună, străbunii ne dau binețe Sunt ram milenar de stejar, un cântec de nai. Din amintirea unui sfârșit și nou început, Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Port semn de săgeată pe ramul crescut Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar. Referință Bibliografică: Glossă / Tamara Gorincioi : Confluențe
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1490872956.html [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
Facultății de Limba și Literatura Română și, contrar așteptărilor, redacția „Vieții studențești” nu-i oferă un post de redactor, fiind repartizat ca profesor în satul Sângeru (Prahova), locul natal al poetului Lucian Avramescu. Face o tentativă de angajare la ziarul „Flamura Prahovei”, dar, nonconformist și neplăcându-i atmosfera cazonă din redacție, pleacă după numai trei zile la Buzău, unde este angajat la „Viața Buzăului”. Acolo trăiește momente ce țin de anecdotica profesiei (pe care le va rememora mai târziu în volumul
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/florentin_popescu_1427971362.html [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
râd în sinea-mi, de toate fulgerele așternute în timp, cu pumnii strânși, plini de o iubire absurdă. nu mă mai doare. Am mai murit cu o iubire. Am înviat cu un cuvânt: sunt. ---------------------------------- Dincolo de albastru, rămâne timpul fluturând neuitării flamura promisiunilor amânate, dar... alegi, alegi mereu pasul înainte și viața îți arde cuvintele rostite sau nu, în secundele infinitului unui absurd tăcut uneori, prea zgomotos alteori... Cum să cauți epava unei corăbii în deșertul de ninsori sau printre formele-respirații putrezite
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1421246114.html [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
s-au dus cu toate pe o cale nenturnată, / S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. // Eliad zidea din visuri și din basme seculare //...// Boliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă //...// L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, / Ce din frunză îți doinește, ce cu fluierul îți zice, / Ce cu
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” by http://uzp.org.ro/vad-poeti-ce-au-scris-o-limba-ca-un-fagure-de-miere/ [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
natală... Casele lui albe, dealurile golașe, puținătatea vegetației, oamenii tăcuți sub căldura toridă, contrastează puternic cu iernile noastre viforoase, cu larma pruncilor pe uliți, cu veselia colindătorilor. Stelele lui sunt în cinci colțuri ca și pe stindardul comuniștilor, ca pe flamurile islamiștilor. De altfel am aflat că în tradiția creștină abia prin secolul al VI-lea a fost adoptată Steaua lui David, simbol profanat peste un secol și jumătate de naziști și interzis astăzi în școli și locuri publice, pentru neîndoiosul
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_cu_gandul_la_bethleem.html [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
ți s-au potrivit Și nu doar țărmul tău e-ndrăgostit Dar marea mea rostește anevoie Poeme cu luceferi prinși în hamuri Ce trag calești de zâmbete-aurii. Mereu c-un pas în urmă și nu știi Ce gânduri flutur, dincolo de flamuri... Referință Bibliografică: Supusă?! Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUPUSĂ?! de AURA POPA în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1428059345.html [Corola-blog/BlogPost/374514_a_375843]
-
mai mult el trebuie să fie măsura propriilor vorbe. Atunci când un sistem politic trâmbițează că oferă libertatea cuvântului, mai întâi trebuie să lămurim care este viziunea sa despre om. Și Lenin și-a făcut intrarea în istorie fluturând deasupra mulțimii flamura libertății de expresie. Lenin permitea să se vorbească liber și chiar îți punea și securea în mâini, cu condiția să vorbești ceea ce servea viziunea sa despre om. Cum glăsuiește un precept din „Protocoalele înțelepților Sionului”: „Libertatea este dreptul de a
LIBERTATE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1462788530.html [Corola-blog/BlogPost/384910_a_386239]
-
Tu vii din noaptea cea întunecată, Ca dintr-o casă fără uși și geamuri, Eu, din lumina blândă ce se-arată, Din mugurii care pocnesc pe ramuri. Tu ești, cu luna, din mister creată, Eu soare, cu lumină, adieri și flamuri. Leonte Petre Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: MUGURI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MUGURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/leonte_petre_1490100028.html [Corola-blog/BlogPost/382888_a_384217]
-
să-și facă treburile ce-i fuseseră date în timpul zilei și să scotocească noaptea prin castel. Trecură trei zile lungi până ce băgă de seamă că în camera Stăpânului Zmeilor se afla o ușă ferecată, care ducea cine știe unde, acoperită cu o flamură veche. Ador se căzni puțin până reuși să deschidă încuietoarea ruginită și trecu prin ușă într-un tunel care-l duse într-o grădină ascunsă. Zări imediat Pasărea Paradisului, căci strălucirea ei lumina în jur copacii cu crengi negre din
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1469783491.html [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
de ploi”, “smârcurile toamnei”, “horă de stele”, “bolta sângerie”, “castele de zăpadă”, “cerul stors de lacrimi”. Expresivitatea poemelor este asigurată de stilul metaforico-simbolic. „Suspectă de iubire“, poeta pledează dramatic pentru acest suprem sentiment uman (“un foc ce arde”, “ciutura iubirii”, “flamura iubirii”), într-un context antinomic: „mor-renasc”, “dulce și amar”, “fericirea-nefericirea”. Poeme precum: Prin stele cu gondola, Golgota de pe umeri, (Ne)fericirea, Pășește iarna, Când pe stele..., Înserare, Azi nu..., Rondelul toamnelor târzii, au fost premiate la diverse concursuri naționale de
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
Departe sunt de tine“ au fost readuse la viață, povestite și, mai ales, simțite, atât de recitator, cât și de public. Romantismul și iubirea („Fruntea mea este trezită de al buzei tale-ngheț“) au plecat spre resemnare („Nu-mi trebuie flamuri,/ Nu voi sicriu bogat“) și s-au transformat, în doar câteva minute, în refulare și mânie („Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină, / Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi“). Numai așa, ascultând
OMAGIU LUCEAFARULUI POEZIEI RAMANESTI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Omagiu_luceafarului_poeziei_ramanesti_dan_petrescu_1326729046.html [Corola-blog/BlogPost/362064_a_363393]
-
a Cooperativei de credit POTOPUL HULUBEȘTI, cu sediul în corn. Hulubesti, județul Dâmbovița, număr de ordine în Registrul comerțului J/15/8971991, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Romcredit Găești, I.C. Vissarion Titu, Potopul Hulubesti, Flamura Produlesti, Spiru Haret Potlogi, Sfântă Maria Brezoaiele, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casă Centrală, în numele Cooperativei de credit POTOPUL HULUBESTI a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160650_a_161979]
-
formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative, în ședința din 19.02.2004 Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorbție a cooperativelor de credit Romcredit Găești, I.C. Vissarion Titu, Potopul Hulubesti, Flamura Produlesti, Spiru Haret Potlogi, Sfântă Maria Brezoaiele. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit POTOPUL HULUBESTI este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Romcredit Găești. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta hotărâre va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160650_a_161979]