971 matches
-
aude-n depărtare o troică Când iese din adâncuri un cearcăn ce străluce. Aud pe cer fluieratul vapoarelor în cruce Și un taraf de greieri împrăștie balsamuri, Dimineața nu știe ce drum să mai apuce Rupându-și cămașa-n multicolore flamuri. Îți simt lângă mine respirația subțire Ca un curcubeu ce se arcuiește peste mare, În suflet înmugurește o mare iubire Când îți pun pe deget vergheta de soare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Logodna dimineții / Al Florin Țene : Confluențe Literare
LOGODNA DIMINEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350959_a_352288]
-
popoarelor de sub jugul nobilimii feudale, a atins apogeul prin ruinarea popoarelor eliberate și încorporate apoi robiei sale. Statul de drept al unei Națiuni creștine trebuie să fie un Stat creștin, în care se promovează arta conducerii și ocrotirii poporului sub flamura credinței și sceptrul moralității. Numai naționalistul creștin prin misiunea și jertfa sa asumată, luptă altruist pentru reînnoirea omului, a poporului, a Națiunii sale, rezidite sufletește în Iisus Hristos. Salvarea Nației, constă tocmai în ancorarea tineretului într-o renaștere naționalist-creștină, conformă
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
sorbeam, Mă vedeai, Mă căutai, Inima ta se lumina, Tot pieptul tău vibra, În suflet ți-a pătruns... Iubirea mea, Sub emoția parfumată, Flori de aur îți lăsa, Dragostea... în preajma ta, Ocol fierbinte îți dădea, Fața ta pulsa... Se-mbujora... Flamură purpurie devenea, Atunci... când îmi simțeai iubirea, Și nu-ți mai luai privirea... De la mine, În urma ei... se așezau, Urme fine de iubire, Ce se lăsau ca o perdea... Plină de safire, În mintea și inima ta, Iubita mea. 23
IUBIRE TAINICĂ de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351013_a_352342]
-
se mai folosește discul, ci se seamănă direct, cu un agregat de semănat pe 12 rânduri, având un randament de 120 de hectare la 24 de ore. Interesant de menționat este mai ales că soiurile românești de grâu - Dropia și Flamura 85 - au depășit soiurile străine pe care le-au încercat mătcașii. La rapiță, pe lângă îngrășămintele complexe, au folosit și un produs Bayer, care i-a mărit rezistența la ger. S-au aplicat și tratamente foliare spre a evita efectele climei
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
era ceva care ma lega de acest grup... Era pasiunea pentru sublim... Am admirat travaliul celor care în fiecare joi seara, în camera albastră, se încăierau în apărarea a ceea ce putea fi numit cu adevarat, poezie... Gheorghe Jurma, redactorul ziarului “Flamura” și al revistei “Semenicul” a fost catalizatorul acestui grup deosebit de interesant. Cenaclul “Semenicul” a produs o generatie întreaga de poeți, critici, prozatori... De la Gheorghe Zincescu, la Nicolae Eremia, Olga Neagu și Gheorghe Cramanciuc, la Ion Chichere și Dinu Olarasu, la
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
mesteacăn surâzând ploilor, când mângâierile lor devin acide. te gâdilă, nu-i așa? ironia lor se transformă în lauri din sticla prea frumos colorată. foșnește în inima ta un laur de gând. poemul se naște lunecând ca un steag cu flamura spre jos adusă iar vârful înțeapă cerul în centrul adevărului promis a fi dezlegat din lanțurile umanului. aștepți tolănit pe creanga aurită de visuri și taci a croncănit. dubioasă încercare a luminii de a surprinde pana ce te doare mai
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
necunoscută definitivă... Spațiul nostru nu cunoaște viersul Și nici muzica celestă relativă. Lumina din Acrostih Aurul zilei îi acoperă fruntea înstelată de gânduri Răvășită de durerea altora în pagini peste veșnicie, Tăcute cariatide așezate în fraze și rânduri Unite sub flamura ideilor în Olimp Rugă sunt și poartă pe umeri veșnicul timp. Stele s-au aprins în firidele lor Iluminând verbele pe dinăuntru ce le porți cu tine. Lucrurile se reîntorc la veșnicul călător, Venind cu destinul scris în Sine Eveniment
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
e pe fond situația, shit, sau totul nu e decât un pompaj financiar (și statistic funerar) de la amărâți la îmbuibați, primejduind prin împrumuturi până și suveranitatea viitoare, independența, neamestecul, ca și Marea Recuperare, mântuirea, treburile, neamurile, clanurile, oastea mea cu flamurile. Dimpotrivă, ne ținem cu mere, pere, struguri, jartiere, burtiere din Argentina și Australia. Iar Autoelita e atât de cosmic aeriană că se atacă până și de postaci, nu de evaziunea fiscală/intelectuală și de cum e cu încă nedezbătuta literar scriitoricește
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
din mireasma vậntului străveziu - și-i voi pretinde prea-milostivului vis să se mistuie că un stejar biruit de ultimul meșter pentru o ușă, ori pentru o fereastră - își va afla liniște dulce într-un cuib nou, de pasăre măiastra, sub flamura de curcubeu, ori într-o doina a lui Barbu lăutar- ... Citește mai mult ELOGIU BĂLȚILORLui Grigore HagiuImi voi dori, noapte de noapte, visul abstract, din cel viuvoi rupe vreascuri bogate pentru rugul aprins de Sậnziene -nu știu cậtă neghină-oi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
cu nesaț din mireasma vậntului străveziu -și-i voi pretinde prea-milostivului vis să se mistuie că un stejarbiruit de ultimul meșter pentru o ușă, ori pentru o fereastră -își va afla liniște dulce într-un cuib nou, de pasăre măiastra,sub flamura de curcubeu, ori într-o doina a lui Barbu lăutar-... XIV. ELOGIU ARMONIEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011. ELOGIU ARMONIEI În corul Lumii, de o viață, cậnt cu sậrg și eu și mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
noaptea de strajă Ca să prinzi luna pe plajă! ---------------------------------- Planturoase salcii dorm Răsfrângându-și chipu-n lac Agonii cu flori de mac Și tristețile diform Spânzură zefiru-n ramuri Și adoarme luna-n cer Noaptea cântul de năier În hlamida lui de flamuri Numai tu ca o nălucă Mă străbați și te întorci cu fuior de tors. Și torci Doruri fragede de ducă. Referință Bibliografică: Doruri fragede de ducă. / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011
DORURI FRAGEDE DE DUCĂ. de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356274_a_357603]
-
se revarsă de dimineață, De primăvar-adusă, încet, pe furiș, Clipele-mi-arunc-aromele-n față Trezindu-le -ușor- într-un prelung suiș... Suflul se oprește,..parcă, se îmbată! Sămânță de dor atârnă blând prin ramuri, Mângâie privirile ca altădată, Sclipind, vibrând maiestos ca niște flamuri... Îi pictează fața (dulce-ndemânare) Păsările ondulând un cântec pe cer. Este -totul- o continuă schimbare... Mă cauți, mă găsești într-un ascuns ungher! Plutim sau ne afundăm în primăvară?! Tresaltă pe-alocuri numai armonie! Picurate, cuvintele ne-nfioară... O, cum
SĂMÂNŢĂ DE DOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368954_a_370283]
-
încarcerați în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist. Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări, după sute de potigniri au urmat mii de salturi, după mii de frângeri au urmat sute de mii de biruințe. Lucrarea
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului “Iubito, atinge-ți obrazul, Să simți cum din palmele mele Topesc dinăuntru-ți necazul, Punându-l în bolul cu stele. Nu-mi ești niciodat’ prea departe, Te-aș țese-ntr-o mie de flamuri Și simt cum din mine faci parte, Cu trunchi, si cu frunze, si ramuri. Preumblă-te veșnic prin casă, Privește-n oglindă, privește Cum iarnă din tine se lasă, Cum vară din mine te crește... Te rog să deschizi și
LAMPA STINGE AMORȚEALA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370035_a_371364]
-
Fiindcă Adevărul trebuie cunoscut! Mai totdeauna, istoria ne-a fost siluită cu pana muiată în sânge românesc, a învingătorului (criminal, adesea impostor și profitor cu asupra de măsură de bunătatea și răbdarea noastră proverbială), indiferent de epocă, simbol sau culoarea flamurii năvălitoare Așadar, „Ani de zbucium”, de Ilie Șandru, încă o carte despre 1848-49? De ce? - vor mormăi, cu siguranță, unii iritați, aceiași, din tagma celor pe care-i știm. E adevărat, după 1848, până acum, s-a tot scris despre agonia
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
Pare pâinea alb-pufoasă și grânarul de poveste, Dar o pâine ca acasă nicăieri nu se găsește. Dragă, scumpă Românie, oridecâte ori zefirul, Peste gândul meu adie, eu te văd sorbind potirul... E paharul suferinței, jugul pus de stăpânire, Dar sub flamura credinței, tu răspunzi doar cu iubire. Dragă Românie mare, mulți au vrut să te sugrume, Dar ești încă în picioare, te mândrești cu al tău nume, Ai dat Cezarului partea, lui Dumnezeu ascultare, Ai urmat ce spune Cartea, căci vrei
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Port semn de săgeată pe ramul crescut. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Din amintirea unui sfârșit și nou început. Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Cetățile renasc din întuneric și din ruini
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
lunii Un steag cu dragonul lup șuieră în rădăcini. Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar , Albastru e sângele neamului de atlanți Revin sarcedoții pe Kogaionon, în sanctuar Sunt sevă din neamul zeilor din Carpați. Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Rădăcini adânci ce cresc în rocă de granit Pe aici nu se moare, pe aici nu se trece Suntem apă și ram, piatră și rodnic pământ. Port semn de săgeată pe ramul crescut, Mi-e frate bun
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
clopote sună, străbunii ne dau binețe Sunt ram milenar de stejar, un cântec de nai. Din amintirea unui sfârșit și nou început, Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Port semn de săgeată pe ramul crescut Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar. Referință Bibliografică: Glossă / Tamara Gorincioi : Confluențe
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Iubito! Ce-aș putea să-ți spun, Acum în ceas de seară? Că sunt un bătrânel nebun, Dup-o iubire-n plină vară? Cerul se deschide larg, Reflectat în valurile mării Ca flamura unui catarg În amurgul înserării. Dispare lumina astrului ceresc, Scufundându-se în adâncul zării, Eu simt puteri, simt cum întineresc Așteptându-te la malul mării. Tu, te deschizi ca un boboc de trandafir, Sub roua rece a dimineții, Cuprinde-mă
IUBITO! de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369507_a_370836]
-
o jumătate de secol, dacă se are în vedere faptul că autorul a luat „primul său interviu“, în anul 1972, academicianului / istoricului Constantin Daicoviciu (1898 - 1973), interviu publicat prima dată în suplimentul cultural, Caraș-Severinul, nr. 1 / 1972, al ziarului reșițean, Flamura, și faptul că, în „închiderea lucrării“, stă interviul pe care autorul îl acordă poetului pelasg > valah-macedonean, Vasile Todi, interviu publicat mai întâi în revista timișoreană, Scrisul bănățean, anul al IV-lea, nr. 2 - 3 / 2015. Textele „căsniciei infernale“ din această
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
E toamnă, ploaia bate iar în geamuri, Se joacă în ferestre: Pic, Pic, Pic. Un strop gingaș, fragil și-atât de mic, Cum sunt bobocii-nmuguriți pe ramuri. Cum picătura e-n ocean nimic, Iar ploaia-și nalță pânzele ca flamuri Și plânge cu-ale sale ude neamuri, Eu, de durerea ei nu mă dezic. Când apele-și desface-n curcubeie Și în havuz țâșnind, arteziene, Găsim în ploaie suflet de femeie Și-n neguri unduioase sânziene, Care dansează-n vals
SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368130_a_369459]
-
el putred, lălîu, Nicio salvare nu-i țipă în creștet. Nicio minune în ciute, în grîu Și Domnul e veșted. Meschin se dărîmă, rece coboară Visul în cripta bolnavă. Rîme băloase, neguri omoară Fruntea suavă. O! naiv jucător în azur, Flamura, slava, cocorii ucide; Drept se ridică, sălbatec, impur Lupul uitării cu dește livide. ----------------------------------------------- Publicată în „VREMEA”, an XVI, nr. 695, Paști 1943 LEIT-MOTIV Simt toată vremea care curge hău Cu Dumnezeu de mână prin oraș Și-o prinde omul, hoț
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
dădu drumul săgeții. Fu cât pe ce să cadă din copac când răcnetele izbucniră în mulțimea de sub picioarele ei. -- A cui este această săgeată? Răcnetul regelui o îngheță. Fâșia de lână roșie flutura în bătaia vântului de seară, ca o flamură acuzatoare. Bristena sări din copac și înaintă cu capul în piept. Își dori ca Spiritul Izvorului să fie alături de ea în acel moment, ca tăicuțul să nu se mânie și să nu o pedepsească prea aspru. Războinicii o împingeau din
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
și de pretutindeni”. „Pentru noi, cei de aici, Eminescu este mai mult decât un poet, mai mult decât o conștiință. El este pentru noi un mare reper spiritual, o coloană pe care încercăm să renaștem.(...) Eminescu ne-a fost și flamură, și spadă, și cetate. Poezia lui a echivalat pentru noi cu redescoperirea istoriei și propriei noastre identități.” - mărturisește, cu reverență, Arcadie Suceveanu. De fapt, toți poeții cernăuțeni, de la mic la mare, sunt purtători ai acestei cruci care este crucea poeziei
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]